143,841 matches
-
fiind singura care a persistat până în secolul al XVIII-lea. În timpul Evului Mediu Timpuriu, grupa vestică a limbilor germanice a fost separată în primul rând de către dezvoltarea insulară a englezei medii, iar în al doilea rând de către fenomenul lingvistic de schimb al consoanelor care s-a manifestat în cadrul germanei; în acest fel, s-au creat două varietăți principale de germană (inferioară și superioară) și alte varietăți gradate, denumite centrale (sau mijlocii). Până la începutul erei moderne, aceste schimbări au dus la crearea
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
ca în cazul germanei: germana superioară alemanică în sud și saxona inferioară nordică în nord. Deși ambele varietăți sunt considerate a reprezenta "limba germană", vorbitorii dialectelor pot cu greu să se înțeleagă între ei. Varietățile sudice au completat al doilea schimb sonor, în timp ce varietățile nordice au rămas neafectate de către acest fenomen lingvistic. Grupa nordică a limbilor germanice, pe de altă parte, au rămas unificate după 1000 d.Hr.; de fapt, limbile scandinavice continentale (suedeza, daneza și norvegiana) încă păstrează o oarecare
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
germana modernă. În germană, terminațiile pentru cazul distinctiv folosit odată pentru substantive aproape că a dispărut, iar asta a determinat ca încercarea de a deosebi un caz de altul să fie preluată de către determinanți și adjective. Mai mult, datorită cunoscutul schimb de sunete, terminațiile variate ale adjectivelor definite ("n") au fuzionat până când au mai rămas doar două terminații ("-e" and "-en") folosite pentru exprimarea unei categorii flexionare din cele șasprezece (masculin/feminin/neutru/plural împreună cu nominativ/acuzativ/dativ/genitiv - germana modernă
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
terminații ("-e" and "-en") folosite pentru exprimarea unei categorii flexionare din cele șasprezece (masculin/feminin/neutru/plural împreună cu nominativ/acuzativ/dativ/genitiv - germana modernă unește toate genurile la plural). Terminațiile adjectivelor indefinite ("a/ō") au fost mai puțin afectate de către schimbul de sunete, așadar au mai rămas șase terminații ("-, -e, -es, -er, -em, -en"), distribuite într-un așa fel încât să poată exprima categoriile flexionare cu ușurință. Următorul tabel înfățișează un substantiv tipic de tipul "a", din proto-germanică, "*fiskaz" („pește”), și
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
să poată exprima categoriile flexionare cu ușurință. Următorul tabel înfățișează un substantiv tipic de tipul "a", din proto-germanică, "*fiskaz" („pește”), și dezvoltarea sa în diverse limbi literare vechi: Câțiva dintre termenii din tabelul de mai jos au avut parte de schimb semantic. De exemplu, forma "Sterben" și alți termeni pentru a deceda au aceeași origine cu cuvântul din engleză "starve" („a flămânzi”; literal, „a muri de foame”). Există de asemenea cel puțin un exemplu de împrumut dintr-o origine ne-germanică
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
de peste mări. Clima Franței metropolitane este una temperată, influențată de anticiclonul Azorelor, ca și restul Europei de Vest, cu variante regionale sau locale destul de însemnate. Tipologia actuală reține șase mari zone climatice: Mare parte din teritoriile de peste mări este, în schimb, dominată de clima tropicală (de intensitate variabilă), excepție făcând Guyana franceză (climă ecuatorială), Saint-Pierre-et-Miquelon (climă temperat-oceanică) și teritoriile australe și antarctice franceze (cu climă polară și temperat-oceanică). Franța metropolitană se confruntă și cu evenimente climatice cu consecințe importante: furtuni ( au
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
din Paris, și Tour de France, în plus, țara a organizat Campionatul Mondial de Fotbal 1998 și urmează să organizeze Campionatul European de Fotbal 2016. Dacă rata participării la alegeri este în scădere, cea a participării la proteste este, în schimb, în creștere. În 2008, 42% dintre francezi participaseră la cel puțin o manifestație, față de 25% în 1981. Prin comparație cu alte țări dezvoltate, Franța este adesea considerată a fi o țară cu greve și manifestații frecvente. Dar această participare punctuală
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Dar această participare punctuală la evenimente contestatare nu se traduce și printr-un important angajament în partide politice. În ce privește rata de sindicalizare (8%), ea este cea mai scăzută dintre țările bogate, deși este cea mai mare în ce privește sectorul public. În schimb, francezii sunt foarte implicați în mediul asociativ: 14 milioane de voluntari sunt membri în peste un milion de asociații, care beneficiază de un statut legal - conform legii din 1 iulie 1901. Economia Franței este o economie socială de piață, bazată
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Franței era de 0,961, care plasează țara pe locul al optulea în lume. Totuși, în același an, Franța nu era decât a douăsprezecea între țările Uniunii Europene după PIB pe cap de locuitor în dolari americani la rata de schimb de atunci, deși ocupa locul al șaptelea în 1987, scădere ce se explică, în principal, printr-o slabă creștere a PIB-ului francez. Deși Franța a cunoscut în perioada „” o situație apropiată de șomaj zero — doar în cursul anilor 1960
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în întreaga lume este a șasea companie mondială și a cincea din domeniu. Ponderea în consumul energetic a gazelor naturale a crescut din anii 1970, dar 97% din gaz este importat, în special din Rusia, Algeria și din Marea Nordului. În schimb, Franța produce mai multă energie electrică decât consumă, mai ales, datorită celor 59 de reactoare nucleare (al doilea parc nuclear din lume după cel american), care, în 2008, produceau peste 76% din energia electrică a țării, dar al cărui impact
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
deservește suburbiile „S“ (similar celor din Franța și Germania) se compune momentan din opt linii suburbane, urmând să se construiască altele zece până în 2008. Ele conectează Milano la orașe ca Como și Varese. Serviciul de cale ferată regional („R“), în schimb leagă orașul de restul Lombardiei și de rețeaua națională. „Passante ferroviario“ este un metrou ce deservește câteva linii „S“, asemănându-se foarte mult celorlalte linii de metrou (cum de altfel este marcat și pe hartă), numai că face conexiunea cu
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
se declare moldoveni și nu români. Un studiu efectuat la comanda Institutului de Politici Publice în aprilie 2014, arată că folosirea denumirii de „"limba română"” crește direct proporțional cu nivelul economic, tinerețea și nivelul de educație al cetățenilor Republicii Moldova. În schimb, susținerea față de denumirea de „"limbă moldovenească"” este mai mare între minoritățile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova și corespunde mai degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural. În școli, limba se numește "română", iar
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
la substantivele rusești terminate în „"-чка"”, „"-жка"” (și analog la cele cu terminația „"-ска"”, „"-шка"”, „"-вка"” printre altele) sunt exemple ca "„tapocichile”" (pantofii sport), „"bulocichile"” (chiflele), "„leajchile”" (bătătoarele), "„sosischile”" (cârnăciorii), "„slivchile”" (cremele). Vocabularul cultural și terminologia științifică sunt aliniate în schimb limbii române. În perioada sovietică, în RSS Ucraineană minoritatea românofonă a fost împărțită între „moldoveni” și „români” pe baza criteriului geografic, astfel: În sistemul de învățămînt pentru minoritatea românofonă se folosea exclusiv „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic. Inclusiv românilor
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru. Dacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios orașul. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Cristești-centru de olărit. Erau des întâlnite cărămidăriile și atelierele de opaițe și statuiete. Producția meșteșugăreasca și agricultură s-au intensificat, ceea ce a dus la dezvoltarea unui comerț intens.Numeroși negustori de origine orientala sunt atestați în inscripții. Existau și un schimb cu celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern. Dacia trimitea aur extras din mine la Romă, iar în provincii trimiteau cereale, sare, miere, ceară, lemn, țesături, piei, primind în schimb stofe, undelemn, vinuri superioare și articole de lux
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
orientala sunt atestați în inscripții. Existau și un schimb cu celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern. Dacia trimitea aur extras din mine la Romă, iar în provincii trimiteau cereale, sare, miere, ceară, lemn, țesături, piei, primind în schimb stofe, undelemn, vinuri superioare și articole de lux. Conform inscripțiilor și monumentelor artistice descoperite, locuitorii provinciei române venerau o varietate extraordinară de divinități: Se manifestă sincretismul, fenomen ce constă în contopirea divinităților similare, dar de origine diferită într-una singură
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de fortificații, ca amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Interiorul vechilor castre de la Slaveni, Răcari, Micia, Apulum, Potaissa au prezenta urme de locuire civilă. Viața urbană a continuat să existe, orașele române păstrându-și parțial menirea că centre meșteșugărești, locuri de schimb, centre bisericești că cele de la Sucidava și Porolissum, castrul de la Slaveni și termele de la Apulum serveau ca adăpost pentru personalitățile creștine, iar basilicile creștine sunt atestate la Recidava și Litterata, în zona Biertan, precum și târgurile de la frontiera, acestea fiind deschise
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cuvinte considerate în mod tradițional adverbe. Astfel de cuvinte mai pot avea și alte două funcții nesintactice, cea de modalizator și cea de conector logic. Spre deosebire de română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și ca adverbe. În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate din adjective. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
unui același substantiv față de acesta, și al unui atribut față de celălalt/celelalte. În ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză și română în analiza sintactică, deși sunt diferențe de interpretare a părților de propoziție între gramaticile celor două limbi. În schimb sunt diferențe esențiale în procedeele (topică, prozodie, construcții) prin care se exprimă rolul de temă și de remă al diferitelor părți ale propoziției și prin care se scoate în evidență una sau alta dintre ele. Privitor la propoziția interogativă, specific
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
piesă mai rară, nespecifică zonei; era un topor de luptă din bronz (tipul „cu muchia prelungită”, cu analogii în cultura Wietenberg) și provenea dintr-un atelier transilvănean. Descoperirea unei astfel de piese la Slatina, dovedea existența unor legături timpurii de schimb, de-a lungul Oltului, între triburile de la nord și de la sud de Carpați; aceste legături se vor intensifica în secolele următoare. În prima epocă a fierului (Hallstatt) este documentată cultura Ferigele. Aceasta posedă o serie de trăsături comune în raport cu culturile
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
romane sau romano-bizantine a dus la apariția culturii Costișa-Botoșana (secolele V-VII e.n.). Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativă este așezarea limitrofă de la Brășăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu. Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În schimb se cunosc elemente legate de populația din secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
texte clasice traduse în latină: În biologie numele științifice ale speciilor sunt date în latină sau greacă. Anatomia folosește pentru definirea parților corpului uman o terminologie predominant latină, chiar dacă pentru anumite organe se folosesc termeni grecești latinizați. Denumirile bolilor în schimb sunt derivate din limba greacă. În drept există nenumărați termeni și definiții juridice în limba latină. Și în științele umaniste latina joacă un rol deosebit de important. În Meteorologie denumirile norilor au o clasificare în limba latină. Și în farmacie vocabularul
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
Acesta prevedea numeroase lucrări de organizare, lucrări care au început în toamna aceluiași an sub conducerea d-lui Dr. Onisifor Ghibu. Sunt cumpărate două parcele vecine și astfel se intră în posesia pitorescului pârâiaș al “Țiganilor”. S-a câștigat, prin schimb, un colțișor unde se îmbină doua confluențe ale acestui pârâiaș. Sunt construite trei podulețe rustice și un pod mai mare peste acest pârâu. În același timp se desfundă peste 35 000 m² de teren pentru secția sistematică, care se plantează
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
avioanele italiene foloseau aeroporturi mai bune decât cele britanice sau ale Commonwealthului. La începutul războiului, piloții italieni erau relativ mai bine pregătiți și mai încrezători în propriile forțe. Dar distanța mare față de Italia și problemele cu muniția, combustibilul, piesele de schimb au început să afecteze capacitate de luptă a forțelor aeriene italiene din Africa de est. Guvernatorul italian Amedeo, duce de Aosta, a raportat pe 31 ianuarie că forțele de sub comanda sa mai dispuneau de 67 de avioane operaționale, care dispuneau
Regia Aeronautica () [Corola-website/Science/317001_a_318330]
-
inlusiv combustibili solizi, au hotărât să folosească fibră de sticlă pentru construcția motorului și apa oxigenata că combustibil. Primul lor vehicul a fost numit Demonstrator și era o rachetă lungă de 10 metri stabilizata aerodinamic. Nu a zburat niciodată, în schimb a fost folosită la diferite expuneri publice pentru a atrage fonduri și sponsorizări. A doua lor rachetă, Demonstrator 2 a fost construită în 2003. Pentru aceasta, ARCA a construit prima lor instalație de testare a motoarelor rachetă, unde au testat
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]