14,270 matches
-
se pot Înfuria cumplit În relațiile cu oamenii care se fac vinovați, chiar inconștient, de diferite neglijențe, În ceea ce-i privește. În acest sens, este semnificativ mitul „zeului dispărut” și ritualurile de invocare pentru atragerea divinităților care s-au Îndepărtat, abandonându-și funcțiile de protecție: Telipinuxe "Telipinu", fiul meu, nu mai este, s-a Înfuriat și a luat cu el tot binele (Tel. prima versiune, A I 23’) Din cauza scrișbului tăbliței de lemn Pțirwa șzeul furtuniixe "zeul furtunii" s-a Înfuriat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Urania (ibidem). De cealaltă parte, la contactul cu aceste culte străine, cărora li se recunoaște legitimitatea, În calitate de expresie a identității naționale a purtătorilor lor, și omogenitatea substanțială, pe fondul comun politeist, cu propriile structuri religioase, cetățeanul grec, fără să-și abandoneze credințele și practicile ancestrale, poate decide În mod autonom să adere la unul sau altul dintre acestea, atunci când consideră că găsește În el garanții și satisfacerea unor exigențe spirituale personale. Individualism și cosmopolitism, așadar, converg În afirmarea unui scenariu religios
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintre discipolii săi, fie integral, atât din punctul de vedere al cronologiei, cât și din cel al geografiei istorice (Gershevitch, 1959, pp. 14 sqq. și 1968, pp. 1 sqq.), fie parțial, pentru aspectele sale geografico-lingvistice (MacKenzie, 1988), În timp ce alții au abandonat-o complet (Boyce 1975a, pp. 3; 1992, pp. 1 sqq.). Această teorie prezintă unele puncte slabe (Gnoli, 1980, pp. 91 sqq.; 1991), dar are meritul de a nu-l fi lăsat pe Zoroastru Înghițit În mod neverosimil de negurile unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să poată conta pe bogății consistente În bunuri materiale, oameni sau vite. Opoziția lui Zoroastruxe "Zoroastru" față de ordinea religioasă și socială tradițională trebuie să se fi manifestat În special În legătură cu bovinele. În Ahunavaitș G³th³, plângerea Sufletului Vacii (g¶uș urvan) abandonate În mâinile violente (a¶șma) ale cruzilor sacrificatori este glasul unei ființe suferinde care caută disperată un păstor bun: „Eu nu am alt păstor În afară de Voi; mulțumiți-mă deci prin lucrarea bună a unui păstor” (Yasna 29, 1). Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
repede o religie cu un ritualism puternic, care a reabilitat ofranda haomei, și jertfa animală, păstrând mai departe practici esențiale ale liturgiei, care apar, În complexitatea lor, În perioada religioasă reflectată În Avesta târzie. Abia În secolul XX parsii au abandonat sacrificiul animal, considerându-l derivat dintr-o contaminare a credinței și a cultului cauzată de o influență străină (Boyce, 1984b, p. 16). Cultul și practica rituală zoroastriană, a căror reconstrucție este posibilă cu ajutorul izvoarelor antice și moderne, sunt un amestec
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care se potrivește bine cu noua politică sasanidă. În khw¶d½dah, pentru care nu există urme În zoroastrismul antic, vedem o formă de endogamie Împinsă la extrem (Gray, 1930, pp. 456 sqq., cf. Frye, 1985; Macuch, 1991, și pentru bibliografie) - abandonată cu timpul -, tipică perioadelor istorice În care, din necesități sociale și politice, comunitatea zoroastriană a Încercat să se Închidă fie pentru a se consolida, fie pentru a-și apăra propria identitate. Opera lui Kerdșr, de apărare agresivă a religiei mazdeiste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o revoltă a zoroastrienilor din Șiraz a fost reprimată sângeros (979 d.Hr.). Zoroastrismul devine din ce În ce mai minoritar pe pământ iranian, ascunzându-se, timp de secole, alegând o izolare obscură, În unele regiuni din Yazd și Kerman. Limba pahlavi a fost abandonată de zoroastrieni În favoarea neopersanei, limbă În care a fost scris, probabil În secolul al XII-lea un mic tratat de zurvanism, Kit³b-i ‘ulam³-i Isl³m („Cartea Înțelepților Islamului”), de către un preot care a făcut o expunere a doctrinei zoroastriene pentru niște
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mari focuri Bahr³mxe "Bahra>m" din Fars: Âdhor Khar³ (formă dialectală a numelui Âdur Farr½bayxe "Farro>bay"), precum și un altul, Âtaș Bahr³m, probabil cel din Istakhr (cf. supra, subcapitolul 3.3). Mai mult, au existat grupuri de zoroastrieni care au abandonat provinciile Khorasan și Sistan, unde o comunitate importantă a supraviețuit până la sfârșitul secolului al XIII-lea, În jurul marelui templu din Kark½y (Schippmann, 1971, pp. 37-45), pentru a se stabili mai apoi În regiunea Kerman și pentru a se așeza sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de doctrina ismaelită a im³m-ilor, Bausani, 1971b, p. 267) cu nevoia de credință, dar și de progres științific al umanității contemporane, cu o vastă aspirație universalistă. În Iran s-au Înregistrat multe convertiri la Bah³-ism ale unor zoroastrieni care au abandonat astfel religia strămoșilor (Boyce, 1979, p. 212; Hinnells, 1981, pp. 67 sq.; Kestenbergh Amighi, 1990, pp. 219 sqq.). În schimb, zoroastrismul indian a rezistat destul de bine și nu a dispărut, absorbit În sinteze religioase ample. Mai mult, a descoperit metode
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cauza primă a autoizolării, relația rasă-religie, și nu se va identifica În mod ferm cu nucleul fundamental al doctrinei zoroastriene, dovedindu-și originalitatea și forța intrinsecă de convingere. Pentru ca prima condiție să fie Îndeplinită, zoroastrismul trebuie, la fel cum a abandonat după epoca sasanidă căsătoria consangvină, să renunțe la rămășițele „endogamiei”, făcând astfel diferența Între moștenirea sângelui și alegerea etică: ar opri În acest mod un exod care devine din ce În ce mai puternic (Hinnells, 1981, p. 49). Cea de-a doua condiție poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primesc un ecou chiar în presă, afirmă că e din ce în ce mai dificil să considerăm povestirile biblice drept relatări „istoriografice”, adică un raport exact al faptelor întâmplate. Trebuie să apărăm poziția obișnuită și să afirmăm „istoricitatea” fundamentală a povestirilor biblice sau să abandonăm unele poziții mai curând retrograde pentru a ne dedica criticii aprige a întregii „istorii biblice” care n-ar mai conține nimic sau aproape nimic „istoric”? După cum se știe, poziția justă evită extremele. Acest lucru este valabil și în exegeză. Nu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î.C. au fost evenimente dramatice și traumatice. Mulți „și-au pierdut credința”, s-ar spune astăzi, sau cel puțin și-au văzut speranțele spulberate de un Dumnezeu care părea că și-a abandonat poporul la o tristă soartă. Conform unui text din Ezechiel (37,11), mulți dintre deportați erau foarte descurajați și spuneau: „Ni s-au uscat oasele, speranța noastră este distrusă, suntem pierduți”. Is 49,14, care datează din aceeași epocă, pune
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ci mai exact de construirea unei cetăți care are un turn. Numele „Babel” este cu siguranță cunoscut, și identificarea acestei cetăți nu pune nici o dificultate. Adevărata problemă se găsește în altă parte. Povestirea precizează că cetatea și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se știe însă că cetatea Babilonului a fost distrusă și jefuită de mai multe ori. Nu există nici un document sau dovadă arheologică care să fundamenteze povestirea biblică care afirmă că cetatea a rămas neterminată. Pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
În 2Rg 19,2-4, regele cere expres ajutorul și mijlocirea rugăciunii sale. În 2Rg 19,20, însă, profetul trimite drept mesaj regelui un lung oracol împotriva regelui Asiriei (19,21-34). Prima concluzie (19,8-9) sugerează că Senaherib a trebuit să abandoneze, cel puțin pentru o perioadă, planul de a asedia Ierusalimul pentru a înfrunta o armată egipteană venită să-l atace de la sud (18,9). Textul vorbește de nubianul Tirhaca care a domnit, de fapt, din 685 până în 664 î.C.
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi erau vaste. Încă din liceu plănuia o dramă în cinci acte, Puterea și inima sau Roman și Viorica, pe care a abandonat-o în favoarea piesei Rienzi, la care a început să lucreze în aceeași vreme. Apărută în „Convorbiri literare”, în 1868, piesa are în centru figura tribunului italian Cola da Rienzi. Fără a reuși să contureze cu prea multă vigoare personalitatea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
folosi deprinderile dintr-un domeniu într-un mod diferit de ceilalți. Un stil de lucru creativ este caracterizat de: dăruire totală, dorința de a face lucrurile bine, capacitatea de concentrare a atenției pe perioade lungi de timp, capacitatea de a abandona ideile neproductive și de a lăsa temporar deoparte problemele mai dificile, tenacitatea în fața dificultăților, dorința de a munci cu perseverența. Deasemenea, stilul creativ presupune: spargerea tiparelor (renunțarea la vechiul mod de a gândi un lucru) , înțelegerea complexității, deschiderea față de noi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
clasice și moderne, înzestrat cu o memorie fenomenală și avînd convingeri profunde. Dar el avea și calități personale care, deși în cea mai mare parte meritorii, făceau ca activitățile politice să fie problematice. În ciuda suișurilor și coborîșurilor, Iorga nu va abandona politica; consecințele înfrîngerii sale vor fi eventual plătite cu prețul vieții sale. Referindu-se la situația politică a României la sfîrșit de veac, profesorul Z. Barbu declara în legătură cu mutația suferită de psihologia politică românească (ținînd cont de "limitele vocabularului psihologic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și moralității, ca și firea și atitudinile sale erau formate, extrem de puține schimbări producîndu-se sub acest aspect. Dacă a existat o modificare semnificativă în atitudinile sale, aceasta s-a produs în privința chestiunii evreiești.) Antisemit destul de convins la început, Iorga va abandona antisemitismul după Războiul cel Mare. De altfel, el numea primul deceniu al secolului al XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A sosit momentul să ne familiarizăm cu Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezistente la schimbări, iar după o vreme se transformă în mentalitatea națiunii, alcătuindu-i cultura. Tot ele determină și opțiunile în privința viitorului națiunii respective. Măsura în care cultura este sufletul națiunii îi subliniază unitatea. A o neglija sau a o abandona în favoarea altei culturi nu este numai o greșeală, ci și o crimă morală. O națiune se naște deci evoluînd organic printr-un proces original care îi asigură o viață și o energie organică. Din el derivă tradițiile care includ lungi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era apropiat de Iorga, scriind articole pentru "Neamul românesc" și ajutîndu-l să formeze Partidul Naționalist Democrat. Dar antisemitismul obsesiv și unidirecțional al lui Cuza l-a revoltat pe Iorga atît atunci, cît mai cu seamă ulterior. Adoptînd antisemitismul, Cuza a abandonat treptat ateismul și a revenit în sînul Bisericii. Antisemitismul lui nu numai că era diferit de cel al lui Iorga, dar se deosebea și de antisemitismul general din România. Ura lui față de evrei era patologică ca și antisemitismul austro-german apărut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spus (la recepția organizată în 1930 de Colegiul Regal de la Cambridge) apropo de amabilitatea față de evrei: "Vă asigur că, oriunde vă va îndrepta viața pașii, dacă veți da peste un evreu, acesta vă va fi recunoscător"145. Iorga nu a abandonat politica. Dat fiind faptul că Brătianu nu îl ținea departe de politică, se putea dedica în mai mare măsură activităților lui profesionale. Ceea ce constituia un element împrospător față de relațiile lui Iorga din cadrul Suprafanarului! Activitățile acestea savante din primii zece ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea implicau o serie de contradicții. Iorga era antinazist, permanent "de partea și alături de Franța", dar și partizan al împăciuirii. Continua să spere într-o atitudine fermă a Italiei împotriva Germaniei și într-o himerică cooperare ("latină") italo-franceză. Nu a abandonat niciodată o speranță și mai himerică de a se folosi de Mussolini împotriva revizionismului maghiar. Așa că "zig-zag"-urile lui sentimentale și fanteziste vor continua să se manifeste. Chiar și Partidul Naționalist Democrat al lui Iorga continua să existe, chiar dacă nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu le sîntem superiori din punct de vedere moral creștinilor din catacombe. Și nici mai disciplinați decît romanii, așa cum nici orașele noastre nu sînt superioare cetăților grecești. Metoda istorică este necesară ca să ne dăm seama de faptul că Rusia a abandonat marxismul în favoarea unui străvechi colectivism slav primitiv". Sau: "Hitler este încarnarea unui străvechi tribalism sălbatic german și a unei religii păgîne germane din vechime"8. Sub titlul Civilizația frustrării și a irosirii, Iorga descria cum vedea el viața modernă. Omul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoria României. Ostașii legionari au păstrat o disciplină exemplară. Nu s-a produs nici un incident, întrunirile transformîndu-se în manifestații tăcute împotriva ordinii sociale existente atunci, asociată cu regele și cu sistemul. Un întreg popor s-a unit și și-a abandonat plin de dispreț regimul, izolîndu-l. Nu a fost rostită nici o vorbă de ură, nu a fost aruncată nici o piatră, totul se rezuma la efervescența senzației de a fi cu toții umăr la umăr. Mulțimile i-au administrat regimului cea mai gravă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acum inteligibile. Replicile la seismul din 1989 s-au făcut simțite multă vreme. Când am vizitat din nou Viena, orașul făcea eforturi să adăpostească zeci de mii de refugiați din Croația și Bosnia. Trei ani mai târziu, Austria și-a abandonat neutralitatea postbelică atent cultivată și s-a alăturat Uniunii Europene, a cărei proeminență În afacerile continentului era la rândul ei o consecință directă a revoluțiilor din Est. Vizitând Viena În octombrie 1999, am găsit Westbahnhof tapetată cu afișe pentru Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]