24,313 matches
-
Războiului Rece și reducerea posibilității unui atac la scară largă, cea mai importantă amenințarea la adresa SUA era reprezentată de atacurile neautorizate sau atacurile teroriste cu un număr limitat de rachete, în plus, forțele desfășurate ale SUA se vor confrunta cu amenințările crescute determinate de rachetele de teatru cu rază scurtă de acțiune, în condițiile proliferării tehnologiei rachetelor balistice și armelor de distrugere în masă322. Se producea o schimbare de paradigmă strategică, o schimbare de accent de la dezvoltarea de capacități ofensive la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Israel și Arabia Saudită, ceea ce este considerat un reper major în istoria militară, ca fiind primul angajament operațional între un atac cu rachete balistice (irakienele SCUD) și un sistem de apărare antirachetă (rachetele americane Patriot) 323. În replică la această nouă amenințare, președintele Bush a anunțat, în ianuarie 1991, în discursul său privind starea națiunii, că Departamentul Apărării a reorientat programul SDI de la accentul pus pe apărarea împotriva unui atac masiv cu rachete sovietice la cel pe apărarea împotriva loviturilor limitate, noul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sistemului BMDS, de îndată ce este fezabil; să dezvolte și să testeze tehnologii, să utilizeze prototipuri, să testeze sisteme care să permită constituirea unei prime capabilități, să îmbunătățească eficacitatea capabilităților dislocate prin inserarea de noi tehnologii pe măsură ce acestea devin disponibile și când amenințările impun accelerarea dezvoltării capabilităților 330. Noul concept de apărare antirachetă integra operațional sub un singur sistem toate sistemele de apărare antirachetă dezvoltate sau în curs de dezvoltare la acea dată. În esență, BMDS împarte apărarea antirachetă în trei segmente care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
terminală. Dezvoltarea BMDS se face pe baza unei structuri propuse de către SDIO în 1997. Oficialii MDA au mers mai departe cu detaliile, eșalonând derularea programului pe două direcții distincte, una strategică și cealaltă tehnică. Direcția strategică se referă la definirea amenințărilor și a zonelor protejate. Conform fundamentării bugetării activităților MDA, evoluția sistemului de protecție antibalistică se împarte în cinci etape: Block 1.0 apărarea SUA împotriva unor atacuri balistice limitate ale Coreei de Nord; Block 2.0 apărarea statelor aliate și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în două teatre de operațiuni împotriva atacurilor cu SRBM, MRBM și IRBM331. Direcția tehnică se referă la rafinarea capabilităților, atât a sistemelor de descoperire și urmărire, cât și a rachetelor interceptoare: Capability 1 inițial, C1 se referea la contracararea unei amenințări constituite din cinci focoase, însoțite sau nu de contramăsuri nesofisticate; cerința a fost modificată astfel încât să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acord bilateral ceho-american, erau menite să constituie sistemul de apărare antirachetă american în Europa de Est. Interceptorii din Polonia urmau să fie GBI Ground Based Interceptors (interceptori bazați pe sol), de același tip ca aceia amplasați la Fort Greely, Alaska 333. Reevaluarea amenințărilor, îndeosebi a celor generate de programul de înarmare al Iranului, conduc la Abordarea Gradual-Adaptativă Europeană (European Phased Adaptive Approach PAA), la 17 septembrie 2009, administrația americană anunțând decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa, cu scopul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
precum și teritoriul SUA și al aliaților săi. Președintele Barack Obama a făcut publică intenția de a se trece la o nouă abordare care va furniza o capabilitate rapidă, construită pe sisteme testate, care va oferi o mai bună apărare împotriva amenințării reprezentate de un atac cu rachete decât sistemul de apărare europeană din 2007, susținând că noul program va rezolva cel mai bine amenințarea reprezentată de programul iranian de apărare antirachetă și va furniza un sistem de apărare mai puternic, inteligent
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
va furniza o capabilitate rapidă, construită pe sisteme testate, care va oferi o mai bună apărare împotriva amenințării reprezentate de un atac cu rachete decât sistemul de apărare europeană din 2007, susținând că noul program va rezolva cel mai bine amenințarea reprezentată de programul iranian de apărare antirachetă și va furniza un sistem de apărare mai puternic, inteligent și rapid, mai cuprinzător decât cel anterior și care va intensifică protecția tuturor aliaților din cadrul NATO, furnizând oportunități pentru o colaborare internațională avansată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Centrul de comandă, tot în 2014. După o analiză realizată de Pentagon a apărării antirachetă, în februarie 2010, este dat publicității Raportul privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice -Ballistic Missile Defense Review Report 337, care consideră apărarea față de amenințarea reprezentată de un atac cu rachete balistice drept prioritate critică de securitate națională și menționează că, în Europa, administrația SUA este decisă să implementeze noua Abordare în cadrul NATO, intenționând să implice Rusia și China în programul de apărare antirachetă. Abordarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
această etapă se va realiza și implicarea României, ceea ce va presupune găzduirea de interceptori tereștri, rachete de interceptare SM-3 tip Block 1B, care vor deveni operaționali începând din anul 2015340. În Faza a 3-a (până în 2018), acoperirea ce vizează amenințarea rachetelor cu rază scurtă și medie va fi îmbunătățită, pentru protecția tuturor aliaților NATO din Europa, prin amplasarea, în nordul Europei, a unei a doua baze terestre cu interceptori SM-3, precum și prin upgradarea bazelor existente cu interceptori SM-3 Block IIA
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se precizează că sistemele americane de apărare antirachetă sunt esențiale pentru întărirea intimidării zonale, descurajarea (deterrence) fiind menținută, în continuare, la rang de instrument puternic, ce ar urma să fie consolidat, însă, se atrage atenția că, în situație de criză, amenințarea cu un atac puternic se poate dovedi ineficientă împotriva statelor ai căror lideri ar ajunge la concluzia că, afișându-și arsenalul de rachete, pot atrage SUA într-o confruntare. CAPITOLUL VI Scutul american schimbare recentă de atitudine sau preocupare permanentă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
defensiv eficient până în anul 2003, capabil să protejeze cele 50 de state americane de orice lovitură dată de vreo dictatură roșie sau de vreun terorist dotat cu câteva rachete. Ulterior, ministrul american al Apărării, William Cohen, avea să avertizeze că amenințarea crește și crește rapid, având în vedere că peste 20 de state din lumea a treia dezvoltă rachete purtătoare, care pot atinge SUA și că majoritatea acestora nu sunt tocmai prietenii Washingtonului 342. De altfel, ideea unor state nu tocmai
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apărare care să implice proliferarea rachetelor defensive), în optica Pentagonului și a Congresului american, Tratatul ABM reprezenta o relicvă a Războiului Rece, în condițiile în care tehnologia rachetelor cu rază lungă de acțiune prolifera inclusiv în lumea a treia, iar amenințarea nu mai era generată de posibilitatea unui dezastru declanșat printr-o apăsare de buton, ci de șantajul intercontinental, al unor regimuri imprevizibile cum erau cele ale lui Saddam Hussein sau Kin Jong II. În pofida împotrivirilor președintelui Bill Clinton și a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în străinătate 349. Fostul secretar de stat Henry Kissinger recomanda Statelor Unite să opteze pentru dialog, considerând că administrația americană se află într-o postură delicată în privința apărării antirachetă. În opinia sa, dacă proiectul se referă la un sistem care vizează amenințări venite din partea așa-numitelor state paria, cum este Coreea de Nord, un astfel de sistem va fi util, totodată, împotriva amenințărilor prezentate de China, iar o apărare strategică împotriva Chinei care omite Rusia implică o definire a priorităților de securitate națională, care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se află într-o postură delicată în privința apărării antirachetă. În opinia sa, dacă proiectul se referă la un sistem care vizează amenințări venite din partea așa-numitelor state paria, cum este Coreea de Nord, un astfel de sistem va fi util, totodată, împotriva amenințărilor prezentate de China, iar o apărare strategică împotriva Chinei care omite Rusia implică o definire a priorităților de securitate națională, care va afecta profund toate celelalte relații internaționale. Cu alte cuvinte, administrația, care continua să evite consultările în cadrul Congresului și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
De asemenea, un aranjament cu Rusia nu va contribui cu nimic la securitatea Europei, ci va intensifica temerea europenilor că America se preocupă excesiv de mult de propria securitate în timp ce Europa rămâne vulnerabilă atât în fața Rusiei, cât și în fața unei potențiale amenințări din partea statelor din Orientul Mijlociu 352. Alegerile prezidențiale din SUA (Al Gore, candidatul democrat, G.W.Bush, candidatul republican) urmau să aibă o miză politică semnificativă, atât pentru contextul geopolitic în general, cât și pentru evoluția relațiilor ruso-americane. Cei doi candidați
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să pregătească punerea în aplicare a sistemului național de apărare antirachetă, iar SUA trebuie să revizuiască Tratatul privind apărarea antirachetă, dat fiind că măsurile de descurajarea nucleară din perioada Războiului Rece nu mai sunt suficiente și, o dată cu apariția unor noi amenințări la adresa păcii, se impune o nouă concepție 354. Echipe de diplomați americani au declanșat o inițiativă amplă pe plan internațional pentru prezentarea și dezbaterea intențiilor președintelui G. Bush, referitoare la sistemul de apărare antirachetă în Japonia, China, Coreea de Sud, la cartierul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și Washington Post) făcea cunoscută propunerea Casei Albe de susținere a Rusiei în vederea instalării unei baze radar în Siberia, precum și de ajutor pentru terminarea lucrărilor unei instalații de detectarea antirachetă de la Mișelevka, în apropiere de Irkuțk, în scopul monitorizării eventualelor amenințări îndreptate împotriva celor două state și în scopul întăririi securității acestora, acestea în schimbul renegocierii Tratatului ABM370. În pofida tentativelor Washingtonului de a aduce argumente că modificarea tratatului este în interes comun, având ca scop contracararea amenințărilor statelor care dețin rachete intercontinentale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Irkuțk, în scopul monitorizării eventualelor amenințări îndreptate împotriva celor două state și în scopul întăririi securității acestora, acestea în schimbul renegocierii Tratatului ABM370. În pofida tentativelor Washingtonului de a aduce argumente că modificarea tratatului este în interes comun, având ca scop contracararea amenințărilor statelor care dețin rachete intercontinentale, Moscova a continuat să se opună ideii, autoritățile de la Kremlin reafirmând că renegocierea tratatului din 1972 nu constituie o prioritate, iar Rusia este în măsură să înfrângă orice sistem de apărare antirachetă american (adjunctul ministrului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
domeniul sistemelor de armament nuclear. În consecință, pentru a garanta securitatea sa națională, Rusia este obligată să ia contramăsuri 372. Decizia de la Washington a generat luări de poziție oficiale nu numai din partea Rusiei, potrivit căreia sistemul defensiv antirachetă reprezintă o amenințare serioasă pentru procesul de dezarmare nucleară în ansamblu, ci și din partea Chinei, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Sun Yusi, caracterizând National Antimissile Defence System drept contraproductiv atât față de controlul internațional asupra armamentului, cât și față de dezarmarea pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
un proiect de revizuire a Tratatului ABM, cu precizarea că Washingtonul dorea modificarea tratatului de apărare antirachetă sub motivul că, în cele aproape trei decenii care au trecut de la semnarea sa, situația s-a schimbat, în sensul apariției unor noi amenințări la adresa securității nucleare a Americii, provenind nu din partea Rusiei, ci din partea așa-numitelor rogue states: Coreea de Nord, Irak, Iran și Libia. Considerând, însă, în continuare, că tratatul din 1972, reprezintă un punct de sprijin pentru propriul sistem de apărare și pentru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
deputații ruși au votat Tratatul de interdicție totală a experiențelor nucleare (CTBT). De asemenea, Consiliul Securității a adoptat o nouă doctrină militară care a și fost semnată de președintele Vladimir Putin, și care prevedea folosirea armei nucleare în caz de amenințare externă, o adaptare la realitățile geopolitice și la extinderea umbrelei NATO. Mesajul Rusiei era acela că intenționează să adopte o atitudine conciliantă față de Occident, în general, și față de SUA, în special, demonstrând deschiderea pentru cooperare. În paralel cu manifestarea disponibilității
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acesta declarând că țara sa se va dota cu noi arme nucleare care nu există și nu vor exista în următorii ani în dotarea altor puteri nucleare, cu același argument invocat de SUA și anume că terorismul internațional este principala amenințare cu care se confruntă Rusia, și deci nu își poate permite să neglijeze vechiul său arsenal nuclear. Controversele dintre SUA și Federația Rusă în domeniul apărării antirachetă au părut depășite la un moment dat, prin semnarea Tratatului de la Moscova, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
18 septembrie privind impulsul agresiv paranoic al Moscovei, care constă în a vedea în dezvoltarea democrațiilor libere și independente ale vecinilor, mai ales după așa-zisele revoluții colorate din Georgia, Ucraina, Kîrgîstan, nu ca o sursă de securitate, ci o amenințare la adresa intereselor rusești, au determinat la Moscova asocieri cu discursul din 1945 de la Fulton. Rusia, în schimb, nu numai că a luat poziție, la nivel de principii (propunerea de Tratat de Securitate Europeană), dar a recurs și la, deja, obișnuitele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
excludea ca obiectivele apărării antirachetă din Cehia și Polonia să poată deveni ținta rachetelor rusești, trupele de rachetă urmând, până la sfârșitul anului 2008 să efectueze patru teste cu rachete balistice intercontinentale. De altfel, la 15 august 2008, Rusia acredita ideea amenințării Poloniei cu un atac nuclear, considerată cea mai dură amenințare de la căderea URSS. Generalul A. Nogovițîn, adjunct al șefului Statului Major rus a reamintit că doctrina militară a Rusiei permite utilizarea armelor nucleare împotriva aliaților țărilor care dispun de arme
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]