15,206 matches
-
Bačka și alta în regiunea Syrmia. Dunărea este o graniță naturală între ele. Partea Bačka a orașului se află pe una din părțile cele mai mici de sud a Câmpiei Panonice, în timp ce partea Fruska Gora (Syrmia) este pe un munte. Câmpiile aluvionare de-a lungul Dunării sunt bine formate, în special pe malul stâng, în unele părți la 10 km de rău. O mare parte din Novi Sad se află pe o terasă fluviala, cu o altitudine de 80-83 m. Partea
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
rămase în sfera Creștinismului Cosmic - specific Dacoromânilor, desigur, din Zalmoxianism -, sufletul eliberat / descătușat din „temnița trupului pământesc“ se îndreaptă („călăuzit“ de făpturile psihopmpe „specializate“ pe formele de relief spiritual ale Daciei / Dacoromâniei - Vidra Lătrătoare, în zona mătcii dunărene și a câmpiei, Lupul pentru zonele deluros-muntoase etc.) din Matcă în sacrul Munte / Cogaion (Kogaion), trece prin Gura de Rai („andreonul“ zalmoxian), unde-i Creierul Muntelui, de-aici înălțându-se (grație "Bradului / Axis Mundi", ori păsărilor psihopompe, "Măiastrele - Privighetoarea, Ciocârlia, Pajura" etc.) în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
al II-lea pe tronul Ungariei -, și 14 septembrie 1206, data la care au început lucrările Capitlului General al ordinului cistercian, cand este atestat documentar primul abate de Cârța. Conventul colonizator stabilit la Cârța a provenit de la abația-mamă Igriș, din Câmpia Banatului. Raporturile de filiație între cele două mănăstiri sunt atestate documentar în anii 1206, 1368 și 1430. Primele clădiri ale mănăstirii au fost ridicate, potrivit cutumelor ordinului cistercian, din materiale perisabile, probabil din lemn. Acestea pot fi datate cu relativă
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
în detaliu de sonda Magellan în anii 1990-91. Solul venusian prezintă dovezi extinse de activitate vulcanică, cu prezența sulfului în atmosferă, ceea ce poate indica faptul că recent au existat unele erupții vulcanice. Aproximativ 80% din suprafața venusiană este acoperită de câmpii vulcanice netede, formate din câmpii în proporție de 70%, 10% câmpii plate. Două ținuturi muntoase "continente" alcătuiesc restul de suprafaței acestuia, una situată în emisfera nordică a planetei, iar cealaltă la sud de ecuator. Continentul din nord se numește Terra
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
în anii 1990-91. Solul venusian prezintă dovezi extinse de activitate vulcanică, cu prezența sulfului în atmosferă, ceea ce poate indica faptul că recent au existat unele erupții vulcanice. Aproximativ 80% din suprafața venusiană este acoperită de câmpii vulcanice netede, formate din câmpii în proporție de 70%, 10% câmpii plate. Două ținuturi muntoase "continente" alcătuiesc restul de suprafaței acestuia, una situată în emisfera nordică a planetei, iar cealaltă la sud de ecuator. Continentul din nord se numește Terra Iștar, după Ishtar, zeița Babiloniană
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
dovezi extinse de activitate vulcanică, cu prezența sulfului în atmosferă, ceea ce poate indica faptul că recent au existat unele erupții vulcanice. Aproximativ 80% din suprafața venusiană este acoperită de câmpii vulcanice netede, formate din câmpii în proporție de 70%, 10% câmpii plate. Două ținuturi muntoase "continente" alcătuiesc restul de suprafaței acestuia, una situată în emisfera nordică a planetei, iar cealaltă la sud de ecuator. Continentul din nord se numește Terra Iștar, după Ishtar, zeița Babiloniană a dragostei și este de aproximativ
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
(în , în ) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Măderat. Se află la 37 km de municipiul Arad, în zona centrală a județului, la contactul Câmpiei Aradului cu Munții Zarandului. Localitatea are un teritoriu administrativ cu suprafața de 70,9 km. Orașul Pâncota din județul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea nordică a Podgoriei Aradului. Prin localitate trece pârâul Sodom
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
de 70,9 km. Orașul Pâncota din județul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea nordică a Podgoriei Aradului. Prin localitate trece pârâul Sodom, ce izvorește din Munții Highiș aflat le 25 km de Pâncota. Câmpia Tisei, parte a Câmpiei Aradului, este întreruptă de ivirile vulcanice din partea de NE a orașului. Localități limitrofe sunt la nord Zărandul și Seleușul, la est Târnova, la sud Siria, iar la vest Sântana. Potrivit tradiției locale, vechea vatra a localității
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
Orașul Pâncota din județul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea nordică a Podgoriei Aradului. Prin localitate trece pârâul Sodom, ce izvorește din Munții Highiș aflat le 25 km de Pâncota. Câmpia Tisei, parte a Câmpiei Aradului, este întreruptă de ivirile vulcanice din partea de NE a orașului. Localități limitrofe sunt la nord Zărandul și Seleușul, la est Târnova, la sud Siria, iar la vest Sântana. Potrivit tradiției locale, vechea vatra a localității era la poalele Dealului
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
oraș în județul Brăila, Muntenia, România. Are o populație de de locuitori (2011). A fost declarat oraș la 17 februarie 1968, aparținând generației orașelor socialiste, și este un important nod feroviar în partea sud-estică a României. este situat în nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
la 17 februarie 1968, aparținând generației orașelor socialiste, și este un important nod feroviar în partea sud-estică a României. este situat în nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
februarie 1968, aparținând generației orașelor socialiste, și este un important nod feroviar în partea sud-estică a României. este situat în nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
important nod feroviar în partea sud-estică a României. este situat în nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
importanță microregională, cu o populație de locuitori. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât și socio-cultural viața localităților: Denta, Moravița, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz. Orașul Deta este situat în extremitatea de sud-vest a țării, în Câmpia Bârzavei între Timișoara și frontiera cu Serbia, la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad). Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
între Belgrad și Timișoara trec prin Vârșeț. În plus, drumul Vârșeț - Cuvin - Smederevo - E 75 este de asemenea important. Există și un aeroport la școala de piloți de JAT. Datorită pantelor sale moderate și plăcute, Muntele Vârșeț, situat într-o câmpie monotona, oferă condiții bune de recreație. Misa, partea să superioară, situată în sudul masivului, este cel mai faimos loc pentru picnic a comunității din Vârșeț. Municipalitatea este bogată în monumente arhitectonice. Unul dintre aceastea este Turnul Vârșețului din secolul XVI
Vârșeț () [Corola-website/Science/297185_a_298514]
-
și s-a stabilit în vestul Galiei, în zona Orléans și spre peninsula Bretania. Acest trib a participat apoi, alături de forțele mixte conduse de generalul roman Aetius, la luptele cu alianța forțelor conduse de huni, remarcându-se în bătălia de pe „câmpiile catalaunice” (la Châlons), care a oprit expansiunea vestică a hunilor. Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor (iașilor) conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în câmpia de-a lungul Tisei. Cu timpul, s-au maghiarizat. În regiunea respectivă a Ungariei (vezi Jász-Nagykun-Szolnok) abundă toponimia care conține numele etnic alan: "Jász-" (e.g. Jászberény). Prezența alanilor pe teritoriul actual al României este atestată, între altele, de toponimele Iași
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
iar coasta Mării Negre are o lungime de . Suprafața totală a țării este de , ceea ce o clasează pe locul 105 în lume. Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43° lat. N. și 25° long. E. Cele mai notabile unități de relief sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și Munții Rodopi. Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este ușor înclinată până la poalele dealurilor subbalcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România. Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia și
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
o lungime de . Suprafața totală a țării este de , ceea ce o clasează pe locul 105 în lume. Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43° lat. N. și 25° long. E. Cele mai notabile unități de relief sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și Munții Rodopi. Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este ușor înclinată până la poalele dealurilor subbalcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România. Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia și lărgindu-se până la coasta
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
de , ceea ce o clasează pe locul 105 în lume. Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43° lat. N. și 25° long. E. Cele mai notabile unități de relief sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și Munții Rodopi. Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este ușor înclinată până la poalele dealurilor subbalcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România. Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia și lărgindu-se până la coasta Mării Negre. Munții Balcani sunt dispuși într-un lanț
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
25° long. E. Cele mai notabile unități de relief sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și Munții Rodopi. Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este ușor înclinată până la poalele dealurilor subbalcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România. Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia și lărgindu-se până la coasta Mării Negre. Munții Balcani sunt dispuși într-un lanț de la est la vest prin centrul țării. Sud-vestul muntos are două masive muntoase—Rila și Pirin, care mărginesc
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
masive muntoase—Rila și Pirin, care mărginesc Munții Rodopi către est, munți mai mici dar mai întinși. În Bulgaria se află cel mai înalt punct din peninsula Balcanică, Musala, la iar cel mai jos punct al țării este nivelul mării. Câmpiile ocupă circa o treime din suprafață, în vreme ce dealurile și podișurile ocupă 41%. Țara are o rețea densă de circa 540 de râuri, dintre care multe sunt relativ scurte și cu debite reduse. Cel mai lung râu aflat în întregime pe
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu dealuri ale căror soluri fertile, propice agriculturii.Totodată este o zonă renunumită pentru cultivarea viței de vie. Clima este temperat-continentală, cu ploi multe toamna și primăvara și puține vara. Vînju Mare cuprinde vechile sate: Orevița Mare (care este
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
în limba română: "-liu, -lie, -lii"; într-o "adaptare" românească după acest model, ar rezulta "*secliu, seclie, seclii"). 3) Din cuvântul compus "székelő", cu sensul „sedentar”. Această ipoteză ar fi compatibilă cu relatările din , potrivit cărora, secuii se aflau în Câmpia Panonică la venirea ungurilor, ca etnie diferită de a lor, "szék/elő" fiind în acest caz un exonim dat de unguri populației sedentare găsite acolo. Dintre cronicarii arabi și persani care au lăsat informații despre protoungurii de dinainte de strămutarea din
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]