14,853 matches
-
concurențiale sau care coincid parțial. Oamenii care au o viziune moral] asupra problemelor mediului sunt adepții unei etici cu privire la acestă constând din cel puțin unul, dar, în general, mai multe principii. S] lu]m drept exemplu ecologiștii care consider] c] dispariția speciilor ca urmare a acțiunilor umane este un lucru negativ, indiferent uneori pan] și de cauză care o genereaz]. Acesta poate fi luat drept principiu de bâz] într-o etic] a mediului. F]r] a o fi exprimat ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] și de cauză care o genereaz]. Acesta poate fi luat drept principiu de bâz] într-o etic] a mediului. F]r] a o fi exprimat ca atare în mod explicit, un ecologist poate fi adeptul viziunii potrivit c]reia dispariția speciilor etc. este un lucru negativ în sine, distinct fâț] de orice consecinț] c]reia i-ar putea da naștere. O alt] alternativ] ar putea-o constitui faptul c] principiul nu este de sine st]ț]tor, ci pornește de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea da naștere. O alt] alternativ] ar putea-o constitui faptul c] principiul nu este de sine st]ț]tor, ci pornește de la preocuparea pentru binele oamenilor, al]turi de convingerea c] ființele umane au de suferit în urmă dispariției speciilor. Explicitarea angajamentul etic este primul pas înspre a-l supune unei evalu]ri critice sau argument]ri. Această din urm] se impune în cazul în care trebuie s] se decid] asupra unor etici de mediu diferite. Nu este de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane. Am descoperi probabil c] exploatarea minier] diminueaz] bog]ția ecologic] a zonelor acvatice și dac] aceasta s-ar întâmpla, ar cauza nefericire unor oameni; spre exemplu, unii ar putea fi sensibilizați de condiția grea a animalelor, unii întristați de dispariția speciilor, alții, inclusiv membrii unor generații viitoare, privați de anumite pl]ceri recreaționale sau estetice, alții afectați în mod negativ de schimb]rile climaterice rezultate, ieșirile din albie și așa mai departe, iar alții afectați din punct de vedere psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care constituie sisteme complexe nu sunt considerate ca fiind valoroase din punct de vedere moral; valoarea lor const] doar în contribuția adus] la conservarea întregului c]ruia îi aparțin. De ce s] ne preocupe faptul c] o specie este pe cale de dispariție? Aceasta ar trebui s] ne preocupe nu din cauza implicaților pentru membrii speciei și nici chiar pentru specie ca întreg, ci din cauza faptului c] dispariția speciei respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întregului c]ruia îi aparțin. De ce s] ne preocupe faptul c] o specie este pe cale de dispariție? Aceasta ar trebui s] ne preocupe nu din cauza implicaților pentru membrii speciei și nici chiar pentru specie ca întreg, ci din cauza faptului c] dispariția speciei respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre acestea provoacând durere și disconfort animalelor și neaducând absolut nici un beneficiu ființelor umane. În Statele Unite, aproximativ 250 de milioane de animale s]lbatice sunt împușcate și ucise anual. Peste 650 de specii de animale amenințate sunt în pericol de dispariție pan] la sfârșitul secolului. Aceste realit]ți au determinat regândirea relației noastre cu animalele. Condițiile în care sunt ținute animalele și modul în care ele sunt folosite de c]tre fermieri, cercet]tori, bl]nări, agenți comerciali și alții par
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-ul și a participat singur în alegeri, câștigând doar 7 % din voturi și intrând în Parlament, în vreme ce CD (PNȚCD-ul și aliații săi) nu a reușit să treacă pragul electoral de 10 % necesar unei coaliții. Acest fapt a dus la dispariția din rândul partidelor parlamentare a fostului partid de guvernământ (PNȚCD). Așadar în 2000 a început un nou ciclu electoral de stânga în România, Ion Iliescu (cu 66,83 % din voturi) și Partidul Social-Democrat, etichetați drept "foști comuniști", preluând din nou
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
descurcăreață minte nu i-ar da de rost. Singurul antidot la marasmul ce a cuprins pictorimea a rămas hărnicia. Hărnicia ca tabiet al vîrstei a treia. O primenire ar putea veni dinspre critică, dar critica, din păcate, s-a atomizat. Dispariția prematură a unor practicieni probi ai scrisului: Ispir, Drișcu, Redlow, consumarea în acțiuni fără anvergură a altora, nu lipsiți de dotare, lasă impresia că în pictura românească nu s-ar fi întîmplat ce s-a întîmplat în jumătatea de secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta pîrghie de propagandă mincinoasă, arta amatoare, opunînd-o, de cele mai multe ori declarativ, artei profesioniste, regimul nou, scăpînd din mînă frînele, i-a lăsat artei amatoare un traseu oarecare, și așa pîclos, mai aproape însă de rostul ei modest. Traumatizate de dispariția Cîntării României, speciile parazitare au reapărut peste noapte, găsind imediat debușee noi într-o masă lipsită oricum de criterii selective. Damele bovarice, care-și neglijează soții, pictînd tahicardic apusuri de soare cu ciute însetate, și făcînd cu ochiul criticilor milostivi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unison! Cînd am tăcut, la alt etaj, același imn sfînt. Ecoul nostru doar? Nu. Se cînta și acolo. Și dincolo. Și dincolo. Anii șaptezeci. 25 noiembrie Discursul liderilor. Chestiune, desigur, politică în primul rînd, dar, de ce nu? și de stil. Dispariția lui Corneliu Coposu a readus, dacă nu cumva a adus după cincizeci de ani de comunism, pentru prima dată pe tapet chestiunea stilului. Dacă zecile de mii de inși care, cu doar numai doi-trei ani în urmă, înghițeau pe nemestecate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ruralitate ancestrală, la cheremul unui... Dar mai poate fi luat în discuție discernămîntul megalomanului ignar? (Aproape uitatul) Brucan nu-și dezminte, din cînd în cînd, vocația de confecționer de grenade fumigene. Cînd vede că efigia-i pălește pînă la dispariție, aruncă grenada. Grenadă pentru uzul politologilor dezafectați. Ultima: Ceaușescu, cică, ar fi dus o catastrofală politică economică, dar a avut, în schimb, sclipiri de geniu în politica externă. I-auzi! Să regrete, oare, Brucanul, lipsa marelui sforar (de a cărui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Europa liberă. În sensul că știe prea bine: gestul meu de... trădare nu e prea fotogenic din mai nici un unghi de vedere, dar... asta-i situația: am decis. Și decizia a rămas fermă. Au apărut privațiunile (a se citi dispariția achizițiilor), a apărut marginalizarea. Marginalizare ce proscrisului i-a prins bine, putîndu-se concentra asupra proiectului său vital, cel care-i conferise, la început, prestigiu. Ce face acum? Lucrează și se simte împăcat cu cele bune și firești ale lumii. E
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin poarta pustie. Peste șosea, micul și bizarul aerodrom. Acum vraiște. Cîndva, oho! acum un veac? exclusivitatea helicopterului prezidențial. Helicopterul prezidențial. Helicopterul providențial. Tonic: Buciumul înecat în verdeață veșnic regenerată. Replică post-decembristă la Cîntarea României: molima icoanelor. Golul produs de dispariția dezmățului național-comunist al "artei angajate", în care s-a defulat pletora veleitarilor și afaceriștilor, e umplut acum de sterpii confecționeri de fetișuri cultice. Predominînd, în domeniu, doamnele refuzate de har conceptual, noul contingent a transformat icoana în obiect al tranzacției
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decembrie Întotdeauna, copilăria noastră e cea mai... (a lui Creangă e, oricum, cea mai...). Crăciunul copilăriei noastre e cel mai... (unde sînt zăpezile de-atunci!). Avem a face, de fapt, cu neîntrerupta modificare a unui mit, dacă nu cumva cu dispariția lui. Lumea, așa s-ar părea, înaintează spre un orizont din ce în ce mai sumar, simplificarea, epurarea mentalului general de "balastul" mitologic pare a fi tiparul în care se așază milenul ce vine. E bine? E rău? Începuturile civilizației au stat sub semnul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta, cu exact un secol mai tîrziu. Deci pe durata a o sută de ani, imaginea, care pînă atunci fusese tutelată de armonismul atîtor secole de artă echilibrată, cunoaște neiertătoarele modificări ce aveau s-o aducă în pragul disoluției, al dispariției. Prag ce poftim se prelungește și sub ochii noștri, avertizați mereu că, în imperiul sec al tehnologiei, arta trebuie să moară. Că în fața unui Matiz, Matisse trebuie să dispară. Un fel de-a spune... Luînd ca reper amuzîndu-ne, evident mașinuța
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tramvaiului, dar, oricum, în aceeași vreme schizofrenă, în plin congres al mînuitorilor pensonului și dălții, un veteran maestru al plasticii bahluiene asigura asistența de la tribună: Modernismul n-a ajuns la Iași. Reacția mută a miticilor dîmbovițeni: Aha, e pe la Bîrnova... Dispariția boemei? În comunism, împătimiții saltimbanci ai artei reușeau să prelungească, oarecum clandestin și oricum în date sumare, boema interbelică. Cea care mersese mînă în mînă cu marea creație. Făcînd celebre cafenele și restaurante. Dacă, în anii '60, la Restaurantul Casei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hidoșenie ridicată pe locul somptuosului Jockey Club, dacă vreți, dar nu despre asta e vorba acum, ci pur și simplu despre improvizatul havuz de pe rond. Cel căruia dacă tot am luat-o pe panta hidoșeniilor să-i trecem în cont dispariția de-aici a unui colț pitoresc din vechiul Iași, apoi etalarea vulgară, tot aici, ba a unui ceas din metal de mamut industrial socialist, ba a două capace de cratiță... Dar asta, probabil, pînă la încălecarea/ descălecarea vreunui voievod de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
modern fiind să mai faci portret. E de presupus însă maniacală suspiciune! că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat demențial sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însă la proză. La... bătălia pentru roman. Ascultîndu-l, zilele trecute, la radio, pe Breban (cîndva distinsul musafir al atelierului meu din Armeană și, mai recent, invitatul vernisajului ce mi-l consumam la galeria Orizont din București), ascultîndu-l, așadar, pigmentînd acid dispariția vocației naratoare la generațiile ce-l succed, am apreciat, înainte de toate, justificarea celui ce a produs cîteva romane de greutate, atmosfera irespirabilă în care și-a mișcat personajele neputîndu-le anula anvergura epică. Pe același palier deși cu strategii narative diferite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doamne și domnișoare, periculos de frumoase, ornau cu rasa lor naturală antrenurile întinse pînă-n zori. Nu putea fi ratat, nicicum, numărul cu parșivă muzică de pahar, guristul Georgel și-ai lui suflători reînnodînd desfăcutele locante de altădată. Lume, lume! Cu dispariția lui Zaim a dispărut și ea. Să-i păstrăm, pe rever, parfumul. Nu pentru că mă prinsese isteț în fraza: "Sînt teme, motive și tehnici ce migrează inocent? fraudulos? de pe șevalet pe coala epică și invers, traduse deci într-o altă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sindrom al întovărășirii întru proiecte (care mai de care mai redundante, dar și mai bănoase), cel care de fapt sufocă pur și simplu respirația naturală a unei arte și așa amenințate, încă de acum un secol, ca și Dumnezeu, cu dispariția. Și cu instaurarea a ce? Păi, cu aceste grupuscule isterice. Lipsite, ab initio, de talent, dar crezînd că-l pot suplini cu zgomotoasa insolență a instinctului lor comunitar. Extrem de puțini ar fi cei aflați în aceste gregare combinații, capabili, cîndva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu pixul o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii călcată de tancurile calmuce. Cu pana sau cu tocul, persoane calme se așezau la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-ar fi putut s-o facă tête-à-tête. Și asta nu din lașitate sau din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă și cel mai neînsemnat compromis moral, a reapărut la suprafața vieții publice. Și a făcut-o cu aceeași împăcare cu sine. Cea care-i și dăduse tăria să reziste pînă atunci. Gellu Naum este azi, la puțină vreme de la dispariție, un reper de integră frumusețe existențială. Demonul comparației imediate mă trimite, evident, la alte cîteva nume, nu de anvergura suprarealistului, se-nțelege, dar prea vînturate public, pentru a nu isca motivate mirări. Nici chiar perplexe, avînd în vedere subgabaritul lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]