14,928 matches
-
mai bune, refuzând să accepte învățătura creștină. Teoria lor era aceea că Hristos ar fi avut, în afară de învățătura exoterică, împărtășită tuturor celor care-l ascultau, și o doctrină esoterică, secretă, pe care nu a comunicat-o decât discipolilor săi. Această doctrină secretă, "gnôsis", este adevărata esență a ceea ce ar trebui să fie creștinismul. În fond, ei refuzau să accepte creștinismul popular, evanghelic, încercând să identifice și să urmeze această presupusă doctrină secretă. Acest sistem este o cosmologie și o teologie în
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
pe care nu a comunicat-o decât discipolilor săi. Această doctrină secretă, "gnôsis", este adevărata esență a ceea ce ar trebui să fie creștinismul. În fond, ei refuzau să accepte creștinismul popular, evanghelic, încercând să identifice și să urmeze această presupusă doctrină secretă. Acest sistem este o cosmologie și o teologie în același timp, o supra-doctrină menită a unifica toate noțiunile cunoscute și a justifica gnoza. Ea este în fond un amestec de învățături recognoscibile în operele lui Platon, Philos și Plotin
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
toate noțiunile cunoscute și a justifica gnoza. Ea este în fond un amestec de învățături recognoscibile în operele lui Platon, Philos și Plotin, conținând însă și elemente ortodox creștine. În esență, ei susțineau opoziția fundamentală între spirit și materie, precum și doctrina emanației. Dumnezeu creează „emanând” acest număr de eoni care în final se vor întoarce la El printr-o mântuire universală (aceasta este doctrina resurecției totale sau apokatastazei, susținută și de Plotin, respinsă intens de creștinism întrucât excludea responsabilitatea persoanei). Ca
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
conținând însă și elemente ortodox creștine. În esență, ei susțineau opoziția fundamentală între spirit și materie, precum și doctrina emanației. Dumnezeu creează „emanând” acest număr de eoni care în final se vor întoarce la El printr-o mântuire universală (aceasta este doctrina resurecției totale sau apokatastazei, susținută și de Plotin, respinsă intens de creștinism întrucât excludea responsabilitatea persoanei). Ca fenomen istoric, Gnosticismul a luat sfârșit în secolul al V-lea, odată cu victoria creștinismului în Imperiul Roman. În paralel se dezvoltase însă Maniheismul
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
de ani el va obține starea extatică de "Jina" ("cuceritor") eliberându-se complet de ciclul reîncarnărilor. În următorii ani se va întoarce în societate pentru a predica învățăturile dobândite și pentru a organiza un ordin ascetic care va rămâne devotat doctrinei lui și o va transmite posterității. Spre deosebire de budism, jainismul nu apare ca o reacție a claselor princiare împotriva societății brahmanice, ci se sedimentează treptat de-a lungul timpului, rupându-se de filozofia și credințele tradiționale. Mahavira vrea să se integreze
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
nu apare ca o reacție a claselor princiare împotriva societății brahmanice, ci se sedimentează treptat de-a lungul timpului, rupându-se de filozofia și credințele tradiționale. Mahavira vrea să se integreze într-o societate deja existentă, nu este fondatorul unei doctrine noi, ci îmbogățește și reformează una preexistentă. Din acest punct de vedere, jainismul trebuie considerat mult mai vechi decât budismul, cu toate că multe din elementele actuale ale acestei religii au fost adăugate de Mahavira, contemporanul lui Buddha. Primele texte budiste din
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
jainiștilor sub forme deosebit de neregulate și nestatornice: universul evoluează, se transformă, decade, se regenerează, intrând în contrast cu permanența lumii din filozofia hindusă și impermanența, inconsistența ei din cea budistă. De aceea, Mahavira a elaborat un sistem epistemologic numit Anekantavada (literal însemnând "doctrina lipsită de o fațetă unică", termenul se mai poate traduce prin "doctrina punctelor de vedere multiple") care susține că realitatea este percepută în foarte multe moduri, însă niciunul din ele nu este complet adevărat. Doar cei iluminați pot cunoaște absolut
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
se regenerează, intrând în contrast cu permanența lumii din filozofia hindusă și impermanența, inconsistența ei din cea budistă. De aceea, Mahavira a elaborat un sistem epistemologic numit Anekantavada (literal însemnând "doctrina lipsită de o fațetă unică", termenul se mai poate traduce prin "doctrina punctelor de vedere multiple") care susține că realitatea este percepută în foarte multe moduri, însă niciunul din ele nu este complet adevărat. Doar cei iluminați pot cunoaște absolut adevărul, în timp ce oamenii de rând vor ști doar un fragment irelevant al
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
celor din jur ca pe niște noi fețe prin care adevărul se lasă cunoscut și atrage atenția că nicio religie cu tendințe spre dogmatism, nici chiar de-ar fi o religie jainistă, nu poate revela realitatea, din cauza propriei limitări orizontice. Doctrina jainistă folosește practicile meditative ("yoga") pentru dobândirea scopului ultim. Prin cultivarea credinței în învățăturile tirthankarașilor, a cunoașterii adevărate a realității și a activității ascetice, exercițiile "yoga" sunt asociate cu "cele trei bijuterii jainiste": cogniție corectă ("samyagjnana"), devoțiune corectă ("samyagdarshana") și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
asociate câte unui tirthankara. Unele zeițe, cum ar fi Ambika ("Mica Mamă") continuă să fie proeminentă ca centru al devoțiunii jainiste. Astăzi ceea ce înțeleg jainiștii prin venerarea ("puja") unei imagini este neclar și foarte diferit de principiile celorlalte credințe. Conform doctrinei, care contrazice cultul, devoțiunea ar fi ineficace și nenecesară. Însă jainiștii nu se roagă pentru a îmbuna zeii sau pentru a aștepta o răsplată, ci vor să obțină prin practica devoțiunii diciplina necesară concentrării la idealurile spiritule și la dobânirea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
iar cele nouă nume sunt rostite succesiv și venerate. Mahavira Jayanti comemorează nașterea lui Mahavira și se fixează într-o zi din luna Chaitra și are o importanță semnificativă. Cu ocazia acestei sărbători jainiștii se adună pentru a auzi expunerea doctrinei promovate de Mahavira, iar experiențele onirice inedite ale mamei sale înaintea aducerii pe lume a viitorului profet sunt prezentate dramatic. Au loc procesiuni de stradă, în care figura centrală o constituie o imagine grandioasă a ultimului tirthankaras. Diwali este o
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
astronomia, astrologia, logica și matematica. Câțiva matematicieni jainiști cunoscuți sunt Virasena, Mahaviracharya, Hemachandra și Mahendra Suri. Textele religiei jainiste se împart în texte canonice, cu o autoritate centrală, și texte necanonice, cu valoare periferică, care nuanțează și explică mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu formează miezul literaturii jainiste, dar contribuie substanțial la înțelegerea religiei. Ele diferă în funcție de sectele jainiste. Simbolurile jainiste poartă amprenta influențelor indiene și au unele asemănări cu motivele hinduse sau budiste. Iconografia religioasă abundă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
un vehicul celest, un morman de giuvaeruri, un foc lipsit de fum, o pereche de pești și un tron. În anul 1974, la sărbătorirea a 2500 de ani de la nirvana ultimului tirthankara, adepții religiei jainiste creează o emblemă reprezentativă a doctrinei lor, care îmbină multe din simbolurile tradiționale. Geometric, figura seamănă cu un om odihnindu-se în picioare, cu picioarele depărtate și brațele pe lângă șolduri, adică forma pe care o are universul, după cosmologia jainistă. Sub emblemă este de obicei scris
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
să se refacă în nordul Chinei. De asemenea, această acțiune a crescut reputația partidului comunist în rândurile țărănimii chineze, în mod special datorită hotărârii și vitejiei participanților la marșul cel Lung. Acest respect a crescut după punerea la punct a doctrinei militare cunoscute ca Cele trei reguli ale disciplinei și cele opt puncte de atenție, care stabilea printre altele că proprietatea țărănească nu trebuie confiscată, locuitorii satelor trebuie respectați, și că orice alimente necesare aprovizionării luptătorilor trebuie plătite cinstit producătorilor. Printr-
Marșul cel Lung () [Corola-website/Science/303470_a_304799]
-
pe care o aduce unui anumit număr de indivizi. Spre deosebire de Jeremy Bentham, Mill accentuează diferența dintre plăceri și imaginează o ierarhie a placerilor care ar sta la baza conceptului de fericire. Mill nu este un hedonist (hedonismul privit că o „doctrina a porcilor”), el vorbește de două categorii de plăceri: trupești și spirituale. Ultimele sunt dezirabile, căci spune acesta, sunt superioare calitativ placerilor trupești, deci implicit conduc la o fericire mai mare. Mill își construește propria viziune despre utilitarism având în
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
calcularea foloaselor unei situatii.El acorda prioritatea satisfacțiilor intelectuale față de cele senzoriale ,considerate inferioare;înțelegând prin ,fericire" prezenta plăcerii sau absența suferinței iar prin ,ne-fericire" suferință sau lipsa plăcerii,Mill arată că atât pentru utilitarism cât și pentru altă doctrina,două lucruri sunt dezirabile:fie plăcerea însăși și mijloacele pentru a o procura fie căi pentru a înlătura suferinta. Filosoful arată că oamenii se deosebesc în funcție de modul de a-si procura fericirea; există cei care își satisfac rapid și complet
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
cel mai influent și mai marcant psiholog al secolului XX, conform anchetelor publicate în "American Psychologist". Este cel mai recent curent behaviorist în psihologie. Cu toate că științele sociale nu au fost influențate niciodată de behaviorismul clasic, anumite aspecte izvorâte din sfera doctrinelor behavioriste au penetrat câmpul teoretic al acestora. Așa cum a fost dezvoltat de Watson și Skinner, bevaviorismul respingea teoretizarea, favorizând o psihologie experimentală, care avea în vedere reacții de tip stimul-răspuns. Metodologia behavioristă, în care se caută relații statistice între variabile
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
protestantă, Chaterine Parr în 1543, vechile consilii romano-catolice, inclusiv puternicul Duce de Norfolk și-au pierdut puterea și influența. Ducele era încă un catolic devotat, și apropape reușise să-l convingă pe Henric să o aresteze pe Chaterine pentru că predicase doctrina luterană lui Henric. Cu toate acestea, ea a reușit să se împace cu regele, jurând că s-a contrazis cu el pe tema religiei doar pentru a-i lua mintea de la durerea de care suferea, din cauza piciorului ulceros. Tot ea
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
dat de 750 de soldați transportați cu planoarele, 10.000 de parașutiști, 5.000 de vânători de munte transportați pe calea aerului și 7.000 de soldați debarcați în urma unei operațiuni amfibii. Cele mai numeroase efective le avea grupul „vest”. Doctrina trupelor aeropurtate germane se baza pe parașutarea unor efectiva reduse direct pe aeroporturile inamice. Aceste forțe trebuiau să cucerească perimetrul și să neutralizeze bateriile antiaerienei, ceea ce ar fi permis aterizarea unor forțe mai numeroase aduse cu planoarele. Freyberg era la
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
Libia. Orice amenințare din această direcție a dispărut însă odată cu declanșarea războiului împotriva Uniunii Sovietice. Pierderile în rândul trupelor de parașutiști germani au fost foarte ridicate din punctul de vedere al lui Hitler, iar comandanții naziști au trebuit să refacă doctrina trupelor aeropurtate. Victoria greu obținută în Creta a eliminat posibilitatea folosirii pe scară largă parașutiștilor în timpul operațiunilor din Uniunea Sovietică. Folosirea parașutiștilor în timpul cuceririi Cretei i-a impresionat profund pe comandanții militari aliați. Fără să cunoască amploarea pierderilor germanilor, planificatorii
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
direct oamenii. Indignarea crescândă asupra corupției bisericii l-a condus pe călugărul Martin Luther să posteze cele 95 de teze ale sale pe ușile bisericii castelului din Wittenberg, Germania, în 1517, precum și să îi îndemne alți reformatori să regândească radical doctrina bisericii și organizarea. Preoții care nu l-au urmat pe Luther erau cei din aristocrația clericală, care s-au opus oricăror schimbări, incluzând orice ruptură cu Biserica Romană. Clericii mai săraci, predicatori itineranți din mediul rural și urban, care nu
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
întâmpinat cu o rezistență puternică de apărători - trupele aliate și populația cretană - dar aceștia au fost până la urmă covârșiți de forțele germane. Totuși, pierderea unui mare număr de parașutiști a obligat Comandamentul Suprem al Forțelor Armate Germane (OKW) să reconsidere doctrina operațiunilor aeropurtate. După această victorie costisitoare, Hitler a interzis organizarea oricăror acțiuni aeropurtate de amploare fără aprobarea sa. Până pe 1 iunie 1941, Albania, Iugoslavia și Grecia au ajuns sub controlul Axei. Grecia a fost plasată sub regimul tripei ocupații militare
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
rege și membrii aristocrației provincial, dar nici celelalte curente filosofice existente nu au beneficiat de un tratament favorizator. Acest efort s-a materializat într-un edict prin care toate școlile de filosofie erau închise. Concomitent, a fost elaborată o nouă doctrină imperială. Ideile originii divine a regalității și a universalității puterii regale sunt acum diferite. Împăratul însuși este stăpân al spațiului și timpului și, în această calitate, guvernează ordinea cosmică și stabilește un echilibru între lumea divină și cea terestră, adică
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
mergând pe linia teologiei naturale, geologii conservatori menționați au făcut apel și la teme potopului biblic. În perioada 1830 - 1833, Charles Lyell publică o lucrare în trei volume, "Principles of Geology", prin care, bazându-se pe concepțiile lui Hutton, promovează doctrina uniformitarianismului. Astfel susține că aspectul Pământului actual nu numai că este rezultatul unor dezastre (probabil supranaturale), dar că aceleași procese geologice graduale au loc și astăzi, bineînteles pe o lungă perioadă de timp. Deși în general se opune evoluționismului, prin
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
cunoaștem pe Dumnezeu”(„Knowing God”). Este deasemenea un frecvent colaborator și editor executiv la "„Creștinătatea Astăzi” "( ). În ultimii ani a devenit un aderent al cauzei pentru o mișcare ecumenică, dar consideră că nu trebuie ca în spiritul unității să abandonăm doctrina protestantă ortodoxă. Cu toate acestea, din cauza suportului lui pentru ecumenism, a fost criticat de mai mulți conservativi, în special după publicarea carții "„Evanghelicii si Catolicii Împreună: Spre o misiune comună” "( Evangelicals and Catholics Together: Toward a Common Mission) pentru care
J. I. Packer () [Corola-website/Science/314520_a_315849]