15,136 matches
-
psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o delincvență mai gravă. Pedeapsă, excluziune și formarea "nucleelor dure" Potrivit surselor oficiale americane (US Department of Education, Office for Civil Rights, 2000 Elementary and Secondary School Civil Rights Compliance Report), elevii negri din SUA sunt loviți cu o rată care este de două ori mai mare decât proporția lor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
negative ale unei politici de sancționare prost aplicate. Nu toți elevii sunt violenți, nu sunt și nu devin delincvenți, nici pe departe. În fapt, doar o minoritate de elevi este identificată ca atare. De unde ideea foarte răspândită a unui "nucleu dur" superactiv care deține puterea în cartier și în școală. Ideea, comună de acum, este că, un mic grup de elevi controlează școala, organizând pe sub mână extorcările, traficul și violența, în legătură cu exteriorul. Acesta este un lucru înțeles de la sine pe teren
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și geneza acestei drojdii indezirabile. La ora la care dezbaterea franceză despre "multirecidiviști" a devenit calul de bătaie al unuia dintre mânjii favoriți ai hergheliei prezidențiabile*, o asemenea imagine nu e nevinovată. Deci punem la îndoială geneza spontană a "nucleelor dure". În reprezentările comune domină câteva teme, care sunt tot atâtea "cauzalități" presupuse, cel mai adesea reduse la o cauzalitate unică sau dominantă, în mare măsură împământănită. Tema dezinteresului parental este cea mai frecventă, întrunind unanimitatea peste clivajele politice sau ideologice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Semnificativă în această privință este cartea publicată de Academia de Științe Morale și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe portughezi [...] n-avem probleme [...]. Celula lor familială este mult mai puternică
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și calități, mai ales în privința educației. Nu avem încrederea pe care o aveau colonialii". În fine, un director de liceu, invitat la dezbatere, a încheiat astfel: "Sunt un administrator civil la Afacerile indigene"**. Metafora deșeului poate fi așadar xenofobă. "Nucleele dure" sunt estimate, în general, la o "medie între 5% și 10%". Dar ce înseamnă media aceasta? Este ea aceeași, indiferent de tipul social al școlilor? Sau este legată de dificultățile socio-economice trăite de populația școlară? Există în orice grup un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în orice grup un nucleu incompresibil de devianți sau asistăm la o înăsprire generală a delincvenței, care ar fi semnul unei decăderi globale? Iar dacă variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare, ceea ce n-ar însemna decât aplicarea la nivelul "nucleelor dure" a abordării contextuale pe care am dezvoltat-o în capitolul precedent? În gimnaziile incluse în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare, ceea ce n-ar însemna decât aplicarea la nivelul "nucleelor dure" a abordării contextuale pe care am dezvoltat-o în capitolul precedent? În gimnaziile incluse în cercetările noastre 38 putem izola cu ușurință un grup de elevi care consideră că totul merge prost în școală, că relațiile cu profesorii sunt foarte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
frecvent decât alții agresori, mult mai des pedepsiți în mod repetat, dezvoltând un sentiment de ură și ruptură față de tot ce reprezintă ordinea. Pe scurt, elevi aflați într-o situație critică, a căror grupare constituie o primă aproximare a "nucleelor dure". Ca ilustrare a sentimentelor lor față de școală, tabelul 27 arată cât sunt de negativi în privința profesorilor. Tabelul 27. Aprecierea profesorilor de către elevii din "nucleele dure" Profesori Duri Proaste Nu prea bune Medii Bune Foarte bune Total Duri 64,5% 11
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevi aflați într-o situație critică, a căror grupare constituie o primă aproximare a "nucleelor dure". Ca ilustrare a sentimentelor lor față de școală, tabelul 27 arată cât sunt de negativi în privința profesorilor. Tabelul 27. Aprecierea profesorilor de către elevii din "nucleele dure" Profesori Duri Proaste Nu prea bune Medii Bune Foarte bune Total Duri 64,5% 11,2% 22,4% 1,9% 0% 100% Alții 9,7% 16,4% 34,7% 28,7% 10,6% 100% Total 11,7% 16,2% 34
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-o situație critică, a căror grupare constituie o primă aproximare a "nucleelor dure". Ca ilustrare a sentimentelor lor față de școală, tabelul 27 arată cât sunt de negativi în privința profesorilor. Tabelul 27. Aprecierea profesorilor de către elevii din "nucleele dure" Profesori Duri Proaste Nu prea bune Medii Bune Foarte bune Total Duri 64,5% 11,2% 22,4% 1,9% 0% 100% Alții 9,7% 16,4% 34,7% 28,7% 10,6% 100% Total 11,7% 16,2% 34,2% 27
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aproximare a "nucleelor dure". Ca ilustrare a sentimentelor lor față de școală, tabelul 27 arată cât sunt de negativi în privința profesorilor. Tabelul 27. Aprecierea profesorilor de către elevii din "nucleele dure" Profesori Duri Proaste Nu prea bune Medii Bune Foarte bune Total Duri 64,5% 11,2% 22,4% 1,9% 0% 100% Alții 9,7% 16,4% 34,7% 28,7% 10,6% 100% Total 11,7% 16,2% 34,2% 27,6% 10,2% 100% Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 308
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
medie, 2,2% din efectiv, în diferitele noastre anchete (procedură de clasificare automată). Dar această medie maschează disparități importante între școli: proporția acestui tip de elevi variază de la 0% la 11%, după caz. Această inegalitate e puternic corelată social; "nucleele dure" apar de două ori și jumătate mai numeroase în zonele de educație prioritară și sunt de opt ori mai numeroase în zonele sensibile decât în sectoarele favorizate (4%, față de 0,5%). Într-o primă fază, s-ar părea așadar că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact invers, iar analiza contextuală ne este și aici de mare ajutor. Trebuie să raționăm după metoda cæteris paribus. Dacă variabilele socio-economice ar fi singurele determinante pentru a explica existența și proporția nucleelor dure, atunci în fiecare dintre școlile similare sociologic ar trebui să găsim o proporție egală de elevi indisciplinați. Or, repartizarea acestor "nuclee dure" în colegii totuși apropiate socio-demografic41 arată o disparitate foarte semnificativă, demonstrată de tabelul 28. Tabelul 28. Repartizarea "nucleelor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
după metoda cæteris paribus. Dacă variabilele socio-economice ar fi singurele determinante pentru a explica existența și proporția nucleelor dure, atunci în fiecare dintre școlile similare sociologic ar trebui să găsim o proporție egală de elevi indisciplinați. Or, repartizarea acestor "nuclee dure" în colegii totuși apropiate socio-demografic41 arată o disparitate foarte semnificativă, demonstrată de tabelul 28. Tabelul 28. Repartizarea "nucleelor dure" în șaisprezece gimnazii "sensibile" Codul școlii Duri Ceilalți Total 3 1,6% 98,4% 100% 4 3,0% 97,0% 100
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
atunci în fiecare dintre școlile similare sociologic ar trebui să găsim o proporție egală de elevi indisciplinați. Or, repartizarea acestor "nuclee dure" în colegii totuși apropiate socio-demografic41 arată o disparitate foarte semnificativă, demonstrată de tabelul 28. Tabelul 28. Repartizarea "nucleelor dure" în șaisprezece gimnazii "sensibile" Codul școlii Duri Ceilalți Total 3 1,6% 98,4% 100% 4 3,0% 97,0% 100% 5 4,6% 95,4% 100% 6 7,1% 92,9% 100% 7 3,8% 96,2% 100% 8
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ar trebui să găsim o proporție egală de elevi indisciplinați. Or, repartizarea acestor "nuclee dure" în colegii totuși apropiate socio-demografic41 arată o disparitate foarte semnificativă, demonstrată de tabelul 28. Tabelul 28. Repartizarea "nucleelor dure" în șaisprezece gimnazii "sensibile" Codul școlii Duri Ceilalți Total 3 1,6% 98,4% 100% 4 3,0% 97,0% 100% 5 4,6% 95,4% 100% 6 7,1% 92,9% 100% 7 3,8% 96,2% 100% 8 3,1% 96,9% 100% 9 1
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
99%. Sursa: Debarbieux și Montoya, ancheta 2000. N = 3 134. Tabelul 28 este ușor de citit: în dreptul fiecărui gimnaziu, desemnat printr-un număr de ordine, figurează procentajul fiecărei categorii de elevi, după clasificarea automată care izolează un grup de elevi "duri". Cum toate gimnaziile studiate aici fac parte din același tip social, justificând clasificarea lor ca unități "sensibile", putem aplica metoda cæteris paribus. Or, dacă media elevilor "duri" este într-adevăr de 3,7% în gimnaziile din eșantion, și mai remarcabilă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiecărei categorii de elevi, după clasificarea automată care izolează un grup de elevi "duri". Cum toate gimnaziile studiate aici fac parte din același tip social, justificând clasificarea lor ca unități "sensibile", putem aplica metoda cæteris paribus. Or, dacă media elevilor "duri" este într-adevăr de 3,7% în gimnaziile din eșantion, și mai remarcabilă este marea diversitate a situațiilor. Dacă luăm extremele, gimnaziul nr. 16 ar cuprinde un "nucleu dur" de aproximativ 1% din elevi, în timp ce în gimnaziul nr. 11% acesta
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unități "sensibile", putem aplica metoda cæteris paribus. Or, dacă media elevilor "duri" este într-adevăr de 3,7% în gimnaziile din eșantion, și mai remarcabilă este marea diversitate a situațiilor. Dacă luăm extremele, gimnaziul nr. 16 ar cuprinde un "nucleu dur" de aproximativ 1% din elevi, în timp ce în gimnaziul nr. 11% acesta ar fi de ordinul a 10,9%: de unsprezece ori mai mare, cu rate de semnificativitate care nu lasă loc de îndoială. Pe baza repartizării inegale a "nucleelor dure
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dur" de aproximativ 1% din elevi, în timp ce în gimnaziul nr. 11% acesta ar fi de ordinul a 10,9%: de unsprezece ori mai mare, cu rate de semnificativitate care nu lasă loc de îndoială. Pe baza repartizării inegale a "nucleelor dure", putem conchide că există un efect de context, un "efect al școlii" care contribuie nu atât la crearea "nucleelor dure" cât a unei culturi a opoziției față de școală pentru grupuri de elevi care pot fi considerabile, făcând insuficientă însăși ideea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unsprezece ori mai mare, cu rate de semnificativitate care nu lasă loc de îndoială. Pe baza repartizării inegale a "nucleelor dure", putem conchide că există un efect de context, un "efect al școlii" care contribuie nu atât la crearea "nucleelor dure" cât a unei culturi a opoziției față de școală pentru grupuri de elevi care pot fi considerabile, făcând insuficientă însăși ideea unui "nucleu dur". Sentimentul de ură dezvoltat față de școală nu este o simplă rezultantă a situației socio-economice și a unui
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că există un efect de context, un "efect al școlii" care contribuie nu atât la crearea "nucleelor dure" cât a unei culturi a opoziției față de școală pentru grupuri de elevi care pot fi considerabile, făcând insuficientă însăși ideea unui "nucleu dur". Sentimentul de ură dezvoltat față de școală nu este o simplă rezultantă a situației socio-economice și a unui fel de "ură de clasă" care ar preexista școlii. Sentimentul de ură, revendicat de mulți adolescenți ("urăsc"), nu preexistă total intrării în lumea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
grup se radicalizează încetul cu încetul, simultan cu radicalizarea la mulți adulți a recurgerii la represiune și excludere și cu aprofundarea conflictelor de echipă, accentuate de suferința resimțită. Se dezvoltă o extorcare pe criterii "etnice", până la un episod final deosebit de dur. Lucrurile vor ajunge, într-adevăr, până la ceremonia "căciulii": un copil, cu căciula trasă pe ochi, va fi snopit în bătaie de un grup de elevi din aceeași clasă și va trebui spitalizat. Vinovații vor trebui să răspundă la o plângere
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt "Robin Hood", iar violența lor contribuie în mare măsură la menținerea și producerea inegalității; ea accentuează în primul rând inegalitatea în fața riscului de a fi victimă. Acest risc ar trebui diminuat, or, eliminarea atât de dorită a respectivelor "nuclee dure" n-ar rezolva nimic, căci n-ar opri mecanismele de construcție a acestora, care afectează adesea mult mai mulți elevi decât ne-ar lăsa să credem "teoria celor cinci la sută". Factorii socio-economici nu sunt explicativi în sine. De fapt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mulți elevi decât ne-ar lăsa să credem "teoria celor cinci la sută". Factorii socio-economici nu sunt explicativi în sine. De fapt, nu există nici o relație de echivalență între sărăcie sau șomaj și delincvență, așa cum nu există, în școli, nuclee dure în sine sau o fatalitate socială a creării lor. Violența și delincvența, chiar atunci când lovesc brutal, au întotdeauna o istorie. Ele trebuie situate într-o progresie adesea lentă, care pornește, fără îndoială, de la excluziunea socială, dar care se realizează prin
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]