17,773 matches
-
ocupă pînă la sfîrșitul secolului al X-lea. Veniți din țările scandinave, Vikingii în Franța sînt numiți "oamenii Nordului": normanzii nu procedează altfel. Cu corăbiile lor lungi, numite drakkar, urcă cursul fluviilor, începînd cu Sena și Loara; odată debarcați, ei fură cai și pleacă să prade cetăți și mănăstiri. La început sporadică, în prima jumătate a secolului al IX-lea, acțiunea lor capătă amploare începînd din 840. Abia după vreo zece ani de jafuri suportate și de tributuri plătite, de bătălii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sale. Cînd, pentru prima dată după 987, puterea regală trece în mîinile unei ramuri colaterale, de Valois, a venit momentul să se facă un bilanț: bilanț strălucitor, dar discutabil din cauza nenorocirilor vremii. Război, ciumă, foamete: cei trei cavaleri ai Apocalipsului fură, în ochii oamenilor acelor vremi, răspunzători pentru o dramă pe care istoricii de astăzi o prezintă mai ales în termeni de depresiune și de crize. Într-adevăr, după mai multe secole de expansiune internă și externă, Occidentul cunoaște, în secolele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Afacerea Dreyfus o arată în curînd. Cotitura afacerii Dreyfus "Afacerea". Afacerea Dreyfus nu este la început decît o afacere de spionaj a Ministerului de Război. Căpitanul de stat major Dreyfus, un evreu alsacian, este acuzat pe nedrept de a fi furat un borderou și de a-l fi remis atașatului militar german. El este condamnat și deportat în 1894 în Guyana. Afacerea izbucnește din nou în 1897, cînd colonelul Picquart dovedește că Dreyfus este nevinovat. În articolul "J'accuse" publicat în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grele (bis) Groaza-l înfioară (bis) Totuși are-n taină Un scop de a scăpa Iar noi atunci cu toții (bis) Ne vom bucura (bis) Căpitanul Mai lasă-te de haiducie, c-ai să mori în pușcărie, mai lasă-te de furat c-ai să mori și spânzurat, mai lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-un covrig Că ne ia naiba de frig; Că și tata când trăia Tare mult ne mai dădea. Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Dacă nu scoți, babă, colacul Îți rup boii pargul! Doi re ură, Doi te fură, Doi cotrobăiesc prin șură. Iar unul mai hoțoman Hâț găina de gâtlan Și o bagă sub suman Hăi, hăi! Aho, aho, Cu Anul Nou, Căci găina n-are ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet folosit e un săculeț cu cărbuni pus la gătul copilului. - În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sensurile cuvîntului", "iertați-mi expresia", "îmi veți spune că..." etc. Dinamica schimbului verbal determină producerea formulelor fatice care contribuie la menținerea contactului ("vezi", "bine", "ascultă" etc.) sau a construcțiilor dislocate spre stînga ("Știi, fratele meu, mașina lui, i-a fost furată") sau spre dreapta ("I-a fost furată, știi, fratelui meu, mașina") în care locutorul desparte tema/temele frazei sale. În general, locutorul nu utilizează o sintaxă elaborată, bazată pe subordonare (sau hipotaxă); el preferă să recurgă la juxtapunerea frazelor (parataxă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
spune că..." etc. Dinamica schimbului verbal determină producerea formulelor fatice care contribuie la menținerea contactului ("vezi", "bine", "ascultă" etc.) sau a construcțiilor dislocate spre stînga ("Știi, fratele meu, mașina lui, i-a fost furată") sau spre dreapta ("I-a fost furată, știi, fratelui meu, mașina") în care locutorul desparte tema/temele frazei sale. În general, locutorul nu utilizează o sintaxă elaborată, bazată pe subordonare (sau hipotaxă); el preferă să recurgă la juxtapunerea frazelor (parataxă), fără o explicitare a legăturilor dintre ele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în care este lumea, el spune adevărul. Enunțiatorul se sprijină pe el pentru a include o situație particulară într-un cadru general prestabilit, lăsînd co-enunțiatorului grija de a determina relația între ele. Astfel, " Cine a băut o să bea, cine a furat o să fure" este, în mod convențional, asociat unor situații în care un eveniment se repetă. Sloganul, în schimb, este legat mai mult de sugestie. El este destinat, înainte de toate, să fixeze în memoria consumatorilor potențiali asocierea unei mărci și a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este lumea, el spune adevărul. Enunțiatorul se sprijină pe el pentru a include o situație particulară într-un cadru general prestabilit, lăsînd co-enunțiatorului grija de a determina relația între ele. Astfel, " Cine a băut o să bea, cine a furat o să fure" este, în mod convențional, asociat unor situații în care un eveniment se repetă. Sloganul, în schimb, este legat mai mult de sugestie. El este destinat, înainte de toate, să fixeze în memoria consumatorilor potențiali asocierea unei mărci și a unui argument
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Un alt caz celebru este al unei fetițe ce a fost scoasă din sânul unei familii de infractori, spre a fi plasată într-un cămin normal. O perioadă conduita fetiței a fost ireproșabilă, după care a început să mintă, să fure, ca în final să ajungă într-o instituție specială pentru minori. Pe baza acestor studii se poate concluziona că ereditatea este răspunzătoare de criminalitatea copiilor. În același timp această concluzie nu oferă un răspuns la întrebarea de ce comit infracțiuni și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a unei vieți facile și luxoase. Aceste instituții vând o imagine comercială care se află în visele fiecăruia din noi, dar pe care le conștientizăm doar în momentul unei abordări tangibile. Minorul aflat în posesia unui obiect de mare valoare, furat (o mașină de lux), se simte satisfăcut de două ori: se identifică cu personajul din film ce conduce o mașină asemănătoare și simte că a învins societatea care-i limitează accesul la acel bun. Deși nu se poate stabili statistic
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu sau fără intenție, dirijarea comportamentului său. * Captarea - reprezintă dispoziția prin care se asigură orientarea selectivă a persoanei spre o sursă provocativă, având drept rezultat faptul că persoana se lasă atrasă și chiar absorbită de respectiva sursă. Individul se lasă furat de ideile altora pentru că ele se apropie de ale sale sau pentru că provin de la persoane care îi plac. Răspunsul sugerat reprezintă veriga finală a demersului sugestiv, respectiv reacția subiectului în sensul celor sugerate, acest răspuns nefiind întotdeauna vizibil și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
psihologic. Ioan Climax, genialul analist psihologic al vieții ascetice, e gata bunăoară să interzică monahului muzica în timpul cultului. Din ce motiv? Melodia e o vrajă prin ea însăși. Dar cel care o cântă spre slava lui Dumnezeu, se poate lăsa furat nu de vraja și de sensul ei religios cât de felul cum singur o execută. În cazul acesta, spiritul executantului se prăbușește din zborul contemplației în admirația talentului propriu, în voluptatea cântării, a execuției. Am avea astfel în locul unui proces
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și toate faptele și plăsmuirile omenești se ridică, convergent, într-acolo, însuflețite de năzuința de a se dilata în aceste proporții spirituale. În credință, nu omul, ci Dumnezeu e măsura lucrurilor. Viața modernă, părăsind dimensiunile intensității spirituale, s-a lăsat furată de iluzia nemărginirii în spațiu. Ea s-a limitat față de transcendent, închizându-se totodată în spațiul și în veacul terestru. Omul a devenit astfel măsura lucrurilor sale și din acest moment, plăsmuirile lui au pierdut sensul eternității. Spre deosebire de cultura medievală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturii în unele arte e cu desăvârșire exclusă. În altele, unde e posibilă într-o măsură mai mare sau mai mică, imitația e ocolită cu grijă tocmai în scopul salvării artei. Și, în sfârșit, în cazurile când arta se lasă furată de teoriile naturaliste, imitația produce opere de o calitate morală inferioară sau apare lipsită de semnificație mai înaltă. Suntem de acord cu estetica modernă: arta nu e o imitație a naturii, arta e altceva decât natura. Dar pe când estetica modernă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
grele (bis) Groaza-l înfioară (bis) Totuși are-n taină Un scop de a scăpa Iar noi atunci cu toții (bis) Ne vom bucura (bis) Căpitanul Mai lasă-te de haiducie, c-ai să mori în pușcărie, mai lasă-te de furat c-ai să mori și spânzurat, mai lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-un covrig Că ne ia naiba de frig; Că și tata când trăia Tare mult ne mai dădea. Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Dacă nu scoți, babă, colacul Îți rup boii pargul! Doi re ură, Doi te fură, Doi cotrobăiesc prin șură. Iar unul mai hoțoman Hâț găina de gâtlan Și o bagă sub suman Hăi, hăi! Aho, aho, Cu Anul Nou, Căci găina n-are ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]