15,944 matches
-
Gara Bobocu este un sat în comuna Cochirleanca din județul Buzău, Muntenia, România. Satul Gara Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
Gara Bobocu este un sat în comuna Cochirleanca din județul Buzău, Muntenia, România. Satul Gara Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava - Vicșani. Are stație de oprire a trenurilor personale, aflată la de Gara Buzău și de Gara Râmnicu Sărat. Prin sat trece drumul județean DJ 220 ce permite legătura auto cu orașul Buzău, aflat la . Există curse regulate de autobuze, pe ruta Buzău-Bălăceanu și retur. În raza teritorială a satului se află Școala
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava - Vicșani. Are stație de oprire a trenurilor personale, aflată la de Gara Buzău și de Gara Râmnicu Sărat. Prin sat trece drumul județean DJ 220 ce permite legătura auto cu orașul Buzău, aflat la . Există curse regulate de autobuze, pe ruta Buzău-Bălăceanu și retur. În raza teritorială a satului se află Școala de Aplicație pentru Aviație
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
7 km duce la satele Gura Teghii și Varlaam. De la Varlaam, în satele Vadu Oii și Secuiu, și spre cabana de vânătoare de la pichetul Cocianu se poate ajunge doar pe drumuri forestiere. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Nehoiașu, de pe calea ferată Buzău-Nehoiașu. Comuna este legată prin curse regulate care parcurg valea Bâscăi Roziliei și leagă satul Varlaam de orașele Buzău (pe valea Buzăului), Brașov (prin pasul Buzău) și București (prin Cislău, Vălenii de Munte și Ploiești). Așezările
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre nord-vest de orașul Mizil și de (DN2) și spre sud-est de comunele din nordul județului Ialomița, terminându-se în DN2C la . Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni-Făurei, pe care este deservită de gara Cotorca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Glodeanu-Siliștea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,1%), cu o minoritate de romi (1,23%). Pentru
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
de Est a județului Bihor, lângă granița cu județele Sălaj și Cluj. Aflat la aproximativ 60 de km distanță de orașul Oradea, accesul spre Beznea se face fie pe drumul european E60 (DN1), dinspre Borod, fie pe calea ferată, folosind gară din Bratca. Beznea este așezat pe podișul cu același nume și este străbătut de la Nord la Sud de Răul Beznea (lungime 9 km), afluent al Crișului Repede. Satul Beznea își trage numele din limba protoromâna și înseamnă "umbră", "genune", "codrii
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalașpatak", care în traducere înseamnă „Gârla amețită". Moșia pe care a fost așezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găsește la o distanță de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd și încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenței Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafață totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fânețe, 98 ha pășune, 94 ha lunci cu pomi
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
minerală numit de localnici ""Henți"" Peisajul natural este specific zonei de Silvo-Stepa și luncii Someșului . Flora este compusă din: Fauna este compusă din: Nimigea de jos este traversată de drumurile județene 272 (Strada Principală și Drumul Floreștiului) și 173B (Strada Gării, Strada Slatinii, Strada Pietriș și Strada Podire). Satul Nimigea de Jos dispune de un sistem dezvoltat de asigurare a serviciilor medicale, fiind centrul medical al comunei Nimigea. Sistemul farmaceutic este compus din două farmacii: Lăcașuri de cult În Nimigea funcționează
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea mai apropiată gară CFR este Leșu Ilvei (5 km); gara Ilva Mica (cu oprire pentru trenurile accelerat) este la o distanță de 10 km. Singura cale de acces spre sat este drumul județean 172C - asfaltat partial. Din centrul localității până în satul vecin Lunca
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea mai apropiată gară CFR este Leșu Ilvei (5 km); gara Ilva Mica (cu oprire pentru trenurile accelerat) este la o distanță de 10 km. Singura cale de acces spre sat este drumul județean 172C - asfaltat partial. Din centrul localității până în satul vecin Lunca Leșului este o distanță de 6 km
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
decât fragmente. În urma unui incendiu devastator, biserica și clopotnița au fost refăcute în stil gotic, în 1573. În 1866 a fost construită șoseaua de legătură cu Brașovul, la care au lucrat muncitori italieni, iar în 1874 a fost construită și gara din Măieruș, pe linia nou apărută. În 1883 a fost ridicată vechea școală, înlocuită în 1911-1912 cu cea actuală, după planurile inginerilor brașoveni Bruss și Wagner. În timpul ciumei din 1718-1719 din această localitate au pierit 230 de oameni. După depopularea
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
Ucea de Jos este situat la marginea județului Brașov la o distanță de: Satul Ucea de Jos este străbătut de următoarele drumuri: Tot prin Ucea de Jos trece și o cale ferata neelectrificata ce leagă municipiul Brașov de municipiul Sibiu. Gara Ucea de pe această rută deservește satele din jur dar și orașul Victoria, fiind astfel o stație importanta în care opresc atât trenurile regionale cât și cele interregionale. Această gară este utilă atât pentru localnici cât și pentru turiști. Satul Ucea
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
o cale ferata neelectrificata ce leagă municipiul Brașov de municipiul Sibiu. Gara Ucea de pe această rută deservește satele din jur dar și orașul Victoria, fiind astfel o stație importanta în care opresc atât trenurile regionale cât și cele interregionale. Această gară este utilă atât pentru localnici cât și pentru turiști. Satul Ucea de Jos are în vecinătate următoarele sate: Ucea de Sus în sud, Corbi în est, Arpașul de Jos în vest și Feldioara în Nord. Prin Ucea de Jos trece
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
dezafectarea unor sonde, închiderea unor parcuri petroliere, ecologizarea unor terenuri etc. Coordonatele geografice ale satelor comunei sunt prezentate în tabelul de mai jos. Bordei Verde, localitatea de reședință a comunei, este situată la intersecția a două drumuri județene: DJ 211 - Gara Ianca - Bordei Verde - Zăvoaia - Grivița și DJ 211A - Bordei Verde - Viziru - Cuza Vodă. Satul Lișcoteanca se află la circa 8 km sud de centrul comunei, fiind situat de-a lungul drumului județean DJ 203R - Ulmu - Valea Călmățuiului - Dropia, în apropierea
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei Verde), lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și lipsa sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare. Evoluția istorică a locuirii pe actualul teritoriu al comunei Bordei Verde este
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei Verde), lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și lipsa sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare. Evoluția istorică a locuirii pe actualul teritoriu al comunei Bordei Verde este una sinuoasă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la N-E la S-V localitatea este străbătută de drumul județean 211 (Dudescu-Dudești-Tătaru). Drumul județean 211 din Tătaru se îndreaptă spre Amara iar spre Bărăganu merge drumul județean 211 B. Traversarea localității pe DJ 211 este îngreunată, viteza
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
necesar. Legătura localității Dudești cu alte localități se realizează cu ajutorul ratelor și prin intermediul căii ferate. Transportul feroviar este reprezentat de cele 5 linii CFR, care trec prin stația Dudești pentru transportul de călători și de marfă, pe linia Făurei-Fetești-Constanța. Prin gară trec 10 trenuri de persoane și 10 trenuri de marfă în 24 de ore. În domeniul serviciilor localitatea depinde de : 1 Unități de administrație: primărie, poliție ; 2 Unități pentru învățământ: o școală generală clasale I-X, școală de arte și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,48%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a județului Brăila și era compusă din satele Surdila-Greci, Vizireni, Făurei și Gara Făurei, cu o populație totală de 1264 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1858, și o moară cu aburi. În 1925, comuna avea aceeași componență, 2013 locuitori și era reședința plășii Călmățui din același județ. Din cauza
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
apărută la Budapesta, rezultă că terenul satului se cifra la 2373 holde, iar după pacea de la Sătmar din 1660, groful Karoly Sandor a obținut domeniul și astfel satul a devenit proprietatea familiei Karoly pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, poșta, gara și telegraful aflîndu-se la aflîndu-se la Tokesterebes-adică Terebești -azi. Ar mai fi de amintit faptul că așa cum se consemnează de către Bujor Dulgău, în 1781 Piskarkusi avea sigiliu propriu rotund de 25 mm pe care era gravat un brăzdar și un
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
Büdöspataka).Numele maghiar provine din cuvintele ungurești büdös (împuțit) și patak (parau), de la apele minerale sulfuroase din zonă, care emană un miros urât. Stațiunea este situată la 300 m față de localitatea Ileanda, pe DN 1C și la 2 km de gară Ileanda, pe versantul stâng al văii Secătura. Această stațiune beneficiază de o așezare deosebit de frumoasă, într-o grădină de brazi și foioase . Este o stațiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidență strate acvifere de adâncime cu ape
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
iar la nord cu cătunul Ratovei și cu satul Huseni. Primarul comunei Crasna este juristul Emeric POP. Marinul se găsește la 3 km de localitatea Bănișor, 7 km față de Crasna și 4 km față de Valcău de Jos. Cele mai apropiate gări CFR sunt la Șimleu-Silvaniei (22 km), Zalău (29 km) și Ciucea (30 km). Drumul Marin - Crasna este situat de-a lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în sistem intensiv ci numai pentru uzul propriu sau al copiilor și nepoților de la oraș. Din anul 1892 cînd s-a dat în eploatare calea ferată Vaslui-Iași sătenii care voiau să călătorească cu trenul erau nevoiți să se ducă până la gara Bălteni (4 km.sud) sau la gara Bârzești (4 km.nord). În deceniul III al secolului XX, în urma intervențiilor proprietarului de atunci, Gogu Petrescu, a fost construită și dată în folosință halta Brăhășoaia. Locuitorii satului, indiferent de etnie, au participat
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
propriu sau al copiilor și nepoților de la oraș. Din anul 1892 cînd s-a dat în eploatare calea ferată Vaslui-Iași sătenii care voiau să călătorească cu trenul erau nevoiți să se ducă până la gara Bălteni (4 km.sud) sau la gara Bârzești (4 km.nord). În deceniul III al secolului XX, în urma intervențiilor proprietarului de atunci, Gogu Petrescu, a fost construită și dată în folosință halta Brăhășoaia. Locuitorii satului, indiferent de etnie, au participat la toate războaiele, mai puțin la cel
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]