KorAP: Find »[drukola/base=gară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...563 564 565 ...617 >

15,415 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

tremure în mâna mea... Am răsturnat o sută de cartofi pe jos... S-au rostogolit așa departe... CASIERUL (Intrigat.): Cum, ce spui? Ce tot spui acolo? (Către ȘEFUL GĂRII.) A înnebunit! Fata ta și-a pierdut mințile, gata, gata... ȘEFUL GĂRII (La fel, surprins de cuvintele fetei.): Ce spui tu? Ce spui, fetițo? Unde s-a lăsat frigul? IOANA: Da, da s-a lăsat... Și se lasă și noaptea, nu vedeți că se lasă noaptea? ȘEFUL GĂRII: Nu se poate! Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
mințile, gata, gata... ȘEFUL GĂRII (La fel, surprins de cuvintele fetei.): Ce spui tu? Ce spui, fetițo? Unde s-a lăsat frigul? IOANA: Da, da s-a lăsat... Și se lasă și noaptea, nu vedeți că se lasă noaptea? ȘEFUL GĂRII: Nu se poate! Nu! V-am lăsat singuri aici și voi... HAMALUL: Ba nu, domnule. Și peronul a început să sune altfel și chiar șinele de cale ferată... Iar el (Arată spre CĂLATOR) a văzut ceva care se mișcă prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
poate! Nu! V-am lăsat singuri aici și voi... HAMALUL: Ba nu, domnule. Și peronul a început să sune altfel și chiar șinele de cale ferată... Iar el (Arată spre CĂLATOR) a văzut ceva care se mișcă prin iarbă... ȘEFUL GĂRII (Către CĂLĂTOR.): Ați văzut dumneavoastră ceva prin iarbă, ceva care se mișcă prin iarbă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am văzut, am văzut și câteva picături de apă care s-au prelins acolo, pe linia orizontului... HAMALUL (Lovind cu ciocanul în șine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
și câteva picături de apă care s-au prelins acolo, pe linia orizontului... HAMALUL (Lovind cu ciocanul în șine.): Ia ascultați cum sună... (Lovește.) Auziți? (Se aude ecoul.) Ei? Am avut noi vreodată ecou? N-am avut niciodată ecou... ȘEFUL GĂRII (Sare de pe bancă, fără nici un semn că ar fi rănit sau obosit.): Ia să văd! Ia să văd! Aaaa... (Strigătul său este prelungit de ecou.) Aaaa... (Reverberații lungi.) Fantastic! De necrezut! (Către CASIER.) Bruno, îți dai seama? Îți dai tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CĂLĂTOR.) Mai bine v-ați duce în camera de sus, domnule... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Urlând.): Nu mă duc în camera de sus! Să vă ia dracu! Nu vreau să mai aud nimic! Nu mă duc în camera de sus! ȘEFUL GĂRII (Către CASIER.): Ascultă, Bruno, ascultă... E totuși ecoul. Fii atent! Aaaa... (Reverberații.) Aaaa... Auzi? Auzi ce frumos sună? CASIERUL: Aaaa... (Nu se aude nimic.) Aaaa... (Nimic.) La mine nu sună! ȘEFUL GĂRII: Nu? Hm! Ha, ha, ha... (Râde în hohote

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Nu mă duc în camera de sus! ȘEFUL GĂRII (Către CASIER.): Ascultă, Bruno, ascultă... E totuși ecoul. Fii atent! Aaaa... (Reverberații.) Aaaa... Auzi? Auzi ce frumos sună? CASIERUL: Aaaa... (Nu se aude nimic.) Aaaa... (Nimic.) La mine nu sună! ȘEFUL GĂRII: Nu? Hm! Ha, ha, ha... (Râde în hohote largi.) Păi... de aia nu sună... Ești un criminal, un ucigaș împuțit, n-are cum să sune... La păcătoși nu sună... Fii atent! Aaaa... (Nu se aude nimic.) Aaaa... (Nimic.) CASIERUL (Izbucnește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
nu se mai aude... S-a oprit... Ho, ho, ho... Așa-ți trebuie! S-a oprit! S-a oprit! IOANA: Aaaa... (Reverberații.) CASIERUL: Uite, la Ioana se aude! Porc bătrân! Ce credeai? Că ai să scapi așa de ușor? ȘEFUL GĂRII (Enervat și insistent.): Aaaa... (Nimic.) Aaaa... (Nimic.) IOANA: Aaaa... (Se aude.) Ce frumos! Aaaa... (Reverberații.) Voi nu știți să deschideți gura... Uitați-vă la mine... Aaaa... (Ecou.) (Către CĂLĂTOR.) Fă și tu! Aaaa... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Aaaa... (Un ecou deosebit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
cu nimic! Nu sunt! Eu nici nu sunt! CASIERUL: Aaaa... (Ecou.) Aha! (Ecou.) Ahaaa... (Ecou.) Și-a revenit... (Ecou: reveniiit.) Ha, ha... (Ecou: haaa... ha...) (Personajele vorbesc în același timp și ecoul devine tot mai puternic, tot mai prelung.) ȘEFUL GĂRII (Fericit.) Aaaa... Și-a revenit! (Ecou: reveniiti.) Gata! (Ecou: gataaa...) IOANA: Ce frumos! Ce frumos! (Ecou: frumooos...) HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Domnule, suntem salvați... (Ecou: aaațiii...) ȘEFUL GĂRII (Nu se mai satură să se asculte pe sine.) Aaaa... Aaaa... Aaaa... (Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
în același timp și ecoul devine tot mai puternic, tot mai prelung.) ȘEFUL GĂRII (Fericit.) Aaaa... Și-a revenit! (Ecou: reveniiti.) Gata! (Ecou: gataaa...) IOANA: Ce frumos! Ce frumos! (Ecou: frumooos...) HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Domnule, suntem salvați... (Ecou: aaațiii...) ȘEFUL GĂRII (Nu se mai satură să se asculte pe sine.) Aaaa... Aaaa... Aaaa... (Îi privește pe rând în ochi și spune.) Aaaa... (E fericit și senin.) Aaaa... Aaaa... CASIERUL. (Rivalizând cu ȘEFUL GĂRII): Aaaa... Aaaa... Aaaa... Aaaa... (Se privesc în ochi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Către CĂLĂTOR.): Domnule, suntem salvați... (Ecou: aaațiii...) ȘEFUL GĂRII (Nu se mai satură să se asculte pe sine.) Aaaa... Aaaa... Aaaa... (Îi privește pe rând în ochi și spune.) Aaaa... (E fericit și senin.) Aaaa... Aaaa... CASIERUL. (Rivalizând cu ȘEFUL GĂRII): Aaaa... Aaaa... Aaaa... Aaaa... (Se privesc în ochi și se înfruntă prin sunetele amplificate de ecou.) Aaaa... IOANA (Comportament de fetiță naivă, bate din palme etc.): O să ne jucăm! O să ne jucăm toată noaptea! ȘEFUL GĂRII (Dintr-o dată, serios.): Brrr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CASIERUL. (Rivalizând cu ȘEFUL GĂRII): Aaaa... Aaaa... Aaaa... Aaaa... (Se privesc în ochi și se înfruntă prin sunetele amplificate de ecou.) Aaaa... IOANA (Comportament de fetiță naivă, bate din palme etc.): O să ne jucăm! O să ne jucăm toată noaptea! ȘEFUL GĂRII (Dintr-o dată, serios.): Brrr! Ce frig s-a făcut! HAMALUL (Revenindu-și din extazul produs de ecou.): Ce să fie asta, domnule? CASIERUL (Către ȘEFUL GĂRII, pe urmele unor gânduri comune.): Credeți că... s-ar putea să fie... să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
naivă, bate din palme etc.): O să ne jucăm! O să ne jucăm toată noaptea! ȘEFUL GĂRII (Dintr-o dată, serios.): Brrr! Ce frig s-a făcut! HAMALUL (Revenindu-și din extazul produs de ecou.): Ce să fie asta, domnule? CASIERUL (Către ȘEFUL GĂRII, pe urmele unor gânduri comune.): Credeți că... s-ar putea să fie... să fie... IOANA (Arătându-l pe CĂLĂTOR.): El a văzut și o pată albastră... ȘEFUL GĂRII (Implorator, către CĂLĂTOR.): Domnule, nu vă bateți joc de noi... Ați văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
extazul produs de ecou.): Ce să fie asta, domnule? CASIERUL (Către ȘEFUL GĂRII, pe urmele unor gânduri comune.): Credeți că... s-ar putea să fie... să fie... IOANA (Arătându-l pe CĂLĂTOR.): El a văzut și o pată albastră... ȘEFUL GĂRII (Implorator, către CĂLĂTOR.): Domnule, nu vă bateți joc de noi... Ați văzut într-adevăr o pată albastră? HAMALUL: A văzut-o! A văzut-o! Vă jur că a văzut-o! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da, se vede acolo... Se face parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
albastră? HAMALUL: A văzut-o! A văzut-o! Vă jur că a văzut-o! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da, se vede acolo... Se face parcă tot mai mare... și mai albastră... Mai mare, mai subțire și mai albastră. HAMALUL (Către ȘEFUL GĂRII.): Sunt semne sigure, domnule... A stat și ceasul gării... Niciodată până acum n-a mai stat ceasul gării.... CASIERUL: S-ar putea să fie... să fie... (Către ȘEFUL GĂRII.): Nu vedeți că apune soarele? IOANA: A bătut și vântul... HAMALUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
jur că a văzut-o! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da, se vede acolo... Se face parcă tot mai mare... și mai albastră... Mai mare, mai subțire și mai albastră. HAMALUL (Către ȘEFUL GĂRII.): Sunt semne sigure, domnule... A stat și ceasul gării... Niciodată până acum n-a mai stat ceasul gării.... CASIERUL: S-ar putea să fie... să fie... (Către ȘEFUL GĂRII.): Nu vedeți că apune soarele? IOANA: A bătut și vântul... HAMALUL: Au tremurat șinele, au tremurat câteva minute în șir

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
se vede acolo... Se face parcă tot mai mare... și mai albastră... Mai mare, mai subțire și mai albastră. HAMALUL (Către ȘEFUL GĂRII.): Sunt semne sigure, domnule... A stat și ceasul gării... Niciodată până acum n-a mai stat ceasul gării.... CASIERUL: S-ar putea să fie... să fie... (Către ȘEFUL GĂRII.): Nu vedeți că apune soarele? IOANA: A bătut și vântul... HAMALUL: Au tremurat șinele, au tremurat câteva minute în șir... S-au zbătut... Se apleacă și pune urechea pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
albastră... Mai mare, mai subțire și mai albastră. HAMALUL (Către ȘEFUL GĂRII.): Sunt semne sigure, domnule... A stat și ceasul gării... Niciodată până acum n-a mai stat ceasul gării.... CASIERUL: S-ar putea să fie... să fie... (Către ȘEFUL GĂRII.): Nu vedeți că apune soarele? IOANA: A bătut și vântul... HAMALUL: Au tremurat șinele, au tremurat câteva minute în șir... S-au zbătut... Se apleacă și pune urechea pe șine.) Auziți? Se zbat tot timpul... ȘEFUL GĂRII: Nu știu, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
fie... (Către ȘEFUL GĂRII.): Nu vedeți că apune soarele? IOANA: A bătut și vântul... HAMALUL: Au tremurat șinele, au tremurat câteva minute în șir... S-au zbătut... Se apleacă și pune urechea pe șine.) Auziți? Se zbat tot timpul... ȘEFUL GĂRII: Nu știu, nu știu... (Ceilalți îl privesc implorator pe ȘEFUL GĂRII așteptând să ia o hotărâre.) CASIERUL: Amintește-ți cum ți-au tremurat mâinile dintr-odată. Nu degeaba ți-au tremurat mâinile. Ție nu-ți tremură mâinile... HAMALUL: Zău, sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
bătut și vântul... HAMALUL: Au tremurat șinele, au tremurat câteva minute în șir... S-au zbătut... Se apleacă și pune urechea pe șine.) Auziți? Se zbat tot timpul... ȘEFUL GĂRII: Nu știu, nu știu... (Ceilalți îl privesc implorator pe ȘEFUL GĂRII așteptând să ia o hotărâre.) CASIERUL: Amintește-ți cum ți-au tremurat mâinile dintr-odată. Nu degeaba ți-au tremurat mâinile. Ție nu-ți tremură mâinile... HAMALUL: Zău, sunt semne clare... Am auzit un fluierat lung și subțire... ȘEFUL GĂRII

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
GĂRII așteptând să ia o hotărâre.) CASIERUL: Amintește-ți cum ți-au tremurat mâinile dintr-odată. Nu degeaba ți-au tremurat mâinile. Ție nu-ți tremură mâinile... HAMALUL: Zău, sunt semne clare... Am auzit un fluierat lung și subțire... ȘEFUL GĂRII: Cate păsări ai adunat astăzi?... HAMALUL (Fericit.): Multe, foarte multe... Vă jur. Foarte multe și unele se mai zbăteau încă, nu voiau să moară... Da. De aia se zbăteau... Aveau o presimțire și nu voiau să moară... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
presimțire și nu voiau să moară... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și eu, și eu... Am auzit picături mari de apă căzând de la mare înălțime; pe tăișul cuțitului și despicându-se în două... CASIERUL (Surescitat.): Domnule, nu mai încape nici o îndoială... ȘEFUL GĂRII: Da, cred că e... cred că e... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Ce? HAMALUL: Spuneți, domnule! ȘEFUL GĂRII: Cred că se apropie... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Se apropie? Se apropie ceva? ȘEFUL GĂRII: Da, domnule, cred că se apropie un tren

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
apă căzând de la mare înălțime; pe tăișul cuțitului și despicându-se în două... CASIERUL (Surescitat.): Domnule, nu mai încape nici o îndoială... ȘEFUL GĂRII: Da, cred că e... cred că e... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Ce? HAMALUL: Spuneți, domnule! ȘEFUL GĂRII: Cred că se apropie... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Se apropie? Se apropie ceva? ȘEFUL GĂRII: Da, domnule, cred că se apropie un tren fantastic! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Explozie, efuziune.): Un tren! Un tren! IOANA: Un tren? Un tren fantastic? N-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Surescitat.): Domnule, nu mai încape nici o îndoială... ȘEFUL GĂRII: Da, cred că e... cred că e... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Ce? HAMALUL: Spuneți, domnule! ȘEFUL GĂRII: Cred că se apropie... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Se apropie? Se apropie ceva? ȘEFUL GĂRII: Da, domnule, cred că se apropie un tren fantastic! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Explozie, efuziune.): Un tren! Un tren! IOANA: Un tren? Un tren fantastic? N-am mai văzut niciodată un tren fantastic... HAMALUL: Chiar așa? Domnule, chiar așa? ȘEFUL GĂRII

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
GĂRII: Da, domnule, cred că se apropie un tren fantastic! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Explozie, efuziune.): Un tren! Un tren! IOANA: Un tren? Un tren fantastic? N-am mai văzut niciodată un tren fantastic... HAMALUL: Chiar așa? Domnule, chiar așa? ȘEFUL GĂRII: Da, se apropie... Un tren cum n-ați mai văzut niciodată, un tren uriaș, un tren cum nu vă puteți gândi că poate să existe... CASIERUL: Trenul acesta, trenul acesta... (Emoție sufocantă.) Trenul acesta trebuie să fie... trebuie să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
niciodată, un tren uriaș, un tren cum nu vă puteți gândi că poate să existe... CASIERUL: Trenul acesta, trenul acesta... (Emoție sufocantă.) Trenul acesta trebuie să fie... trebuie să fie... simt că trebuie să fie... unul dintre ultimele... trenuri... ȘEFUL GĂRII (Ștergându-se de sudoarea de pe față.): Da, cred că el... ultimul tren posibil... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum? Ultimul tren posibil? HAMALUL: Ultimul tren? Se poate așa ceva? IOANA: Să plecăm! Să plecăm! (Bate din palme, își îmbrățișează tatăl.) Să plecăm repede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]