15,922 matches
-
memoria micii glaciațiuni nu s-a pierdut. Societatea franceză se Încălzește brusc În 1968, dar mai puțin decît s-ar părea, atîta vreme cît revolta studențească n-a fost mai mult decît punctul terminus al unei „Îndoieli hiperbolice” pe care intelectualul francez postbelic a aprins-o În mintea francezului. Ne revoltăm, deci existăm, nimic mai mult. Pentru că, dincolo de energia juvenilă pusă În joc și dincoace, vorba vine, de manipulările la care a fost supusă, revolta aceasta a dovedit că francezii nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sociale care ajung să se reifice În el. Vom aștepta irupțiile brutale și bruștele dezagregări care, la fel de imprevizibil dar și de sigur ca În mai 1968 vor veni să Întrerupă această slujbă albă.” Ideea Revoluției era Încă vie În mintea intelectualului francez, În vreme ce, În același an, peste Ocean, soții Ceaușescu, aflați În vizită oficială la invitația lui Richard Nixon, erau fotografiați alături de o păpușă Mickey Mouse de mărimea unui om. De aceea, 1968 nu este un an de cotitură pentru romanul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
precupețit, iar Încrederea În ceea ce apare ca „sfatul criticului” pe coperta a patra trebuie reevaluată În urma lecturii romanului. Martin Page este un scriitor tînăr cu ticuri ideologice vechi. Cartea lui nu face decît să confirme limitele unei gîndiri. Cum poate intelectualul - În sens larg - francez să Înceteze să gîndească acceptarea, l’acquiescement, În termenii resemnării, ai trădării, ai neîmplinirii? De ce, adică, un tînăr broker plin de bani și cu mașină sport n-ar putea fi cu adevărat fericit, de ce adică televiziunea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scris după aflarea unora dintre cărțile premiate În Hexagon spre sfîrșitul anului trecut. N-am spus, atunci, că scriitorul este, din 1969, de la eseul despre Sacher-Masoch, Ființa bîlbîielii, contemporan cu cel al lui Deleuze și cu preocupările nietzscheene ale multor intelectuali francezi ai epocii, pînă la acest prim volum din trilogia Ultimul regat, autor a 40 de titluri de proză. Dintre ele, aproape jumătate au apărut după 1990, unele au mai multe volume. Autorul se face cunoscut printr-un procedeu a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de poezie), Stancu Ilin (despre I.L. Caragiale), H. Zalis, Ion Mocioi (despre Constantin Brâncuși), Victor Neumann, Dumitru Velea, Titus Bălașa (despre Victor Papilian), Simion Ghiță (despre Titu Maiorescu); se reproduce un eseu din 1934 al lui Mircea Eliade, De ce sunt intelectualii lași? C. este o efemeridă tipică, adresându-se unui grup limitat de cititori. V.T.
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
programatică, editorialul lui Petru Comarnescu, Dezacordul dintre adevărurile spirituale și fenomenele prezentului, o profesiune de credință patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia socială tulbure și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când, sub veghea unicului criteriu al binelui etern și universal
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când, sub veghea unicului criteriu al binelui etern și universal, ei despart elementele valoroase de cele nevrednice sau absurde din ansamblul unei mișcări puse în lucru. Negativiști, când
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
îndoială. La o răscruce de drumuri: spre o țărănie, o mitocănie și un stil „național”, semnat de H.H. Stahl (2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
H.H. Stahl (2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei lui Blaga (Mircea Vulcănescu), Moartea omului de mâine (C. Noica), De ce sunt intelectualii lași? (Mircea Eliade), Viața omului de azi (Al. Cristian Tell). Singurii colaboratori din afara redacției sunt Dan Botta, Octav Șuluțiu (cu amplul text Limba românească în Ardeal) și Anton Golopenția. Rubrica de final, de fapt genericul ultimei file din revistă, „...și
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
românesc, Râmnicu Sărat, 1936; Cultura românească și satul, Râmnicu Sărat, 1939; Versuri, București, 1969; Iubiri și nunți, București, 1973; Vânător în amurg, București, 1975; Ieșirea din basm, București, 1981. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 318; Traian Stoica, Un intelectual autentic: Stelian Cucu, „Pământul”, 1936, 121-122; Paul I. Papadopol, Și mai nou și mai vechi, PL, 1937, 10; Predescu, Encicl., 239; Dumitru Micu, Stelian Cucu, „Versuri”, RL, 1969, 39; Radu Cârneci, „Versuri”, ATN, 1969, 10; Bucur, Istoriografia, 383-384; Alex. Oproescu
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
apare sub forma unor societăți bine definite - unități sociale - familii, sate, orașe, regiuni, state, națiuni”); 4. adoptarea unei metode adecvate de acces la cunoașterea unităților sociale, și anume metoda monografică; 5. admiterea faptului că agentul cunoașterii nu este insul izolat, intelectualul de cabinet, ci echipa multidisciplinară, iar locul cercetării nu este biblioteca, ci studiul de teren; 6. studiul realității sociale trebuie continuat printr-o muncă social-culturală în căminele culturale, în casele de cultură și în școlile țărănești; 7. ținta întregii activități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și insistă pe ceea ce avea să fie și titlul unei viitoare cărți semnate de el (scrisă în colaborare cu cei mai apropiați colaboratori), și anume realitatea socială. Trebuie reținută și insistența cu care prezintă ideea serviciului social, al obligației fiecărui intelectual de a-și cunoaște și servi țara, la acea vreme - lumea satelor. Anul 1936 era important, Școala se făcuse deja cunoscută peste hotare, străinii veneau aici să participe la cercetările de teren și să învețe, iar Gusti și colaboratorii lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Asemenea cercetări ar trebui să se extindă cât mai mult și nu de mult într-un număr al revistei Institutului (nr. II, anul curent), am emis pentru prima dată părerea că serviciul social ar trebui să fie obligatoriu pentru toți intelectualii noștri, pentru toți cei ce trăiesc de pe urma statului. Vreau să insist din nou asupra acestui lucru. Acțiunea noastră de luminare a satelor și de cercetare nu este un capriciu, cum s-a afirmat de mulți. Este o necesitate absolută. Noi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
generos care dă bani pentru un scop cultural. Nu este nici o filantropie. Este o necesitate de stat. Ignoranții ar trebui să înțeleagă acest lucru și să înceteze cu obișnuita lor critică. Trebuie să extindem cât mai mult aceste cercetări. Toți intelectualii ar trebui să fie obligați a face aceste cercetări. Învățători, medici, agronomi, toți ar trebui să fie organizați pentru aceste anchete. Tineretul, înainte de a ocupa un post, să fie obligat la acest serviciu pentru completarea exercițiului profesional. Cel puțin trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a face aceste cercetări. Învățători, medici, agronomi, toți ar trebui să fie organizați pentru aceste anchete. Tineretul, înainte de a ocupa un post, să fie obligat la acest serviciu pentru completarea exercițiului profesional. Cel puțin trei luni să fie obligat orice intelectual a le dedica studiului satelor. Această activitate trebuie să fie însuflețită. Să se lucreze disciplinar, o disciplină de fier, așa cum au dat dovadă echipele regale. Să fie în fine o continuitate în lucrări. Se cere o solidaritate și o sporire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și Institutul de Statistică, se considera că regimul trebuia să aibă încredere în el. De altfel, în anii 1941-1944, apartenența etnică era un aspect care putea să te coste și viața. Provenind dintr-o familie cu mai multe generații de intelectuali, originară din nobilimea germană, profesorul Stahl deținea documente din care a alcătuit o istorie genealogică a familiei sale pe mai multe secole. Informația furnizată de el, împreună cu verificările făcute de Siguranță și Gestapo au făcut obiectul unui dosar voluminos care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
directe, este extrem de semnificativ din punctul de vedere al acestei teze, întrucât susține un nou model al relațiilor dintre experții culurii naționale, pe de o parte, și birocrația statală și elitele politice, pe de altă parte. O nouă generație de intelectuali, ieșiți de pe băncile facultăților României Mari, derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intelectualitatea să înțeleagă sensul istoriei (cuvintele de ordine erau „democrație” sau „lumina”), să aleagă calea cea dreaptă, să nu refuze adevărul. Farul și călăuza, direcția o dădeau știința și arta sovietică, iar Sadoveanu anunța profetic că „Lumina vine de la răsărit”. Intelectualii nu mai puteau rămâne în turnul lor de fildeș, ei trebuiau să se alinieze cadenței entuziaste a oamenilor muncii de la orașe și sate. Unii au înțeles imediat ce au de făcut, iar o anchetă a lui Ion Biberi din 1945 dovedește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pună în slujba unei pedagogii a remodelării. Retorica lor e impregnată de cuvinte ce evocă aderarea, angajamentul; ei elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul nou este munca entuziastă în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește deja noua formulă: un „humanism socializant” care promite o altă formă de democrație. Vocea inconfundabilă a lui Mihail Sadoveanu anunța, într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește deja noua formulă: un „humanism socializant” care promite o altă formă de democrație. Vocea inconfundabilă a lui Mihail Sadoveanu anunța, într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară și entuziasmă într-o organizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară și entuziasmă într-o organizare socialistă - o „servitute intelectuală” ce anunța cedările ulterioare ale unei importante categorii de intelectuali. Analizele celor patru au ca ținte fie impregnarea culturii și a literaturii de către discursul comunist, fie evoluțiile particulare (= convertirea) ale unor creatori, fie elaborarea unor instrumente de propagandă prin film, teatru, SF sau manuale școlare. Diversitatea formelor și a ariilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
revistă de cultură apărută la Satu Mare, lunar, din noiembrie 1923 până în august 1924, avându-l ca redactor (director) pe George Mihail Zamfirescu. În articolul Fulguiri..., cu vădit caracter programatic, se afirmă: „Odată cu primul pas, gândul ne zboară spre voi, tineri intelectuali ai părților crișene și maramureșene. Trăiți și duceți pe umeri - alături de noi - povara acestor vremi neguroase. Dușmanii omului vor să ne fure sufletele, să le zvârle în flăcările gurilor de iad ce se deschid, amenințătoare, în calea noastră.” În primul
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
a lungul veacurilor. Personalismele În secolul al XIX-lea termenii de „persoană” și „personalitate” au fost folosiți în mod uzual și firesc, oamenii nemaisfiindu-se să și-i atribuie. Nu au apărut însă doctrine importante centrate pe persoana umană. Preocupările intelectualilor vizau dezvoltarea științei, istoriei și politicii statelor naționale. În cadrul Romantismului s-a acordat atenție persoanelor de excepție, geniului - pe care l-a teoretizat tot Kant (1981Ă în cea de-a treia Critică, personalității creatoare, în artă și istorie. Inspirația acestora
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]