15,064 matches
-
credem - Începe să se depărteze, și el, pe furiș, până dispare din preajma histrionului. Nu puține sunt confirmările acestei ipoteze. Ceea ce existența lui Ion Negoițescu, ca scriitor, afirmă admirabil este Însă inversul: potențarea vine nu dinspre etic spre estetic, ci viceversa. Minunată excepție! Ba chiar minunată negație a bunelor credințe „umaniste”... minunată reafirmare a altei Înnodări a binelui, adevărului și frumosului, cum arta și trebuie să ne dovedească, În vasta ei emisie mereu „altfel”, care o și definește, până la urmă. Minunată răsturnare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
depărteze, și el, pe furiș, până dispare din preajma histrionului. Nu puține sunt confirmările acestei ipoteze. Ceea ce existența lui Ion Negoițescu, ca scriitor, afirmă admirabil este Însă inversul: potențarea vine nu dinspre etic spre estetic, ci viceversa. Minunată excepție! Ba chiar minunată negație a bunelor credințe „umaniste”... minunată reafirmare a altei Înnodări a binelui, adevărului și frumosului, cum arta și trebuie să ne dovedească, În vasta ei emisie mereu „altfel”, care o și definește, până la urmă. Minunată răsturnare de ierarhii și clișee
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dispare din preajma histrionului. Nu puține sunt confirmările acestei ipoteze. Ceea ce existența lui Ion Negoițescu, ca scriitor, afirmă admirabil este Însă inversul: potențarea vine nu dinspre etic spre estetic, ci viceversa. Minunată excepție! Ba chiar minunată negație a bunelor credințe „umaniste”... minunată reafirmare a altei Înnodări a binelui, adevărului și frumosului, cum arta și trebuie să ne dovedească, În vasta ei emisie mereu „altfel”, care o și definește, până la urmă. Minunată răsturnare de ierarhii și clișee! Indestructibilul atașament față de frumusețe și estetic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
viceversa. Minunată excepție! Ba chiar minunată negație a bunelor credințe „umaniste”... minunată reafirmare a altei Înnodări a binelui, adevărului și frumosului, cum arta și trebuie să ne dovedească, În vasta ei emisie mereu „altfel”, care o și definește, până la urmă. Minunată răsturnare de ierarhii și clișee! Indestructibilul atașament față de frumusețe și estetic a fortificat ființa, altminteri ludică și fragilă, a scriitorului, În vremuri de exaltare legionară, ca și În cele de derută și urgie comunistă. I-a conferit coerență... morală. Urâțenia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de soliditate impunătoare și Înlesnirile civilizației. În contrast, pulsația boemă din centrul orașului alert. Pe berlinezi i-am Îndrăgit, Însă, global, În seara când i-am urmărit la un spectacol de circ. Deveneau, instantaneu, parteneri ideali de replică și pantomimă. Minunata seară Roncali cucerea și pe cel mai sceptic spectator. Îmi repetaseră de-atâtea ori: „Berlinul e altceva decât Germania”, „Hitler n-a cucerit orașul acesta decât după grea luptă”, „Ceea ce este mai viu azi În Germania descoperi la Berlin, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decisiv, startul: „părea că trebuie să se desprindă, să se cufunde din nou În noianul de gânduri pe tărâmul neîmplinitelor posibilități, pe tărâmul nimănui”. Așteptând aventura străinei pe care o contemplă În sine Însăși, fugara nu uitase, s-ar zice, „minunata, primejdioasa intensificare a sentimentului care Însoțea minciuna și infidelitatea În iubire”. Nu mai rămâne, În cele din urmă, decât o ultimă fracțiune până la ambigua eliberare. Lunecarea, adică, „Într-un teritoriu unde nu ajungea nimeni, teritoriu interzis, descompunerea singurătății absolute... golul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meu. Țelul era doar să scriu o carte, atât. Acesta este răspunsul meu elementar la toate obiecțiile. Nu aveam motive ascunse. Într-adevăr, nu aveam. Eram conștient că nu spuneam Întreg adevărul. Prietenul meu Bloom afirma, după ce citise cartea: «este minunată, dacă acceptăm În principiu nevoia de a minți despre lucruri foarte importante». Nu mi-era clar de ce spusese asta. Înțeleg mai bine acum, dar nu sunt pregătit să vorbesc despre acest subiect. Nu mă simt chemat să dezgrop În public
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de bătrânețe și sănătatea precară, dar niciodată lamentându-se, William Însuflețea aventura exemplară a gânditorului independent, gata să riște și să accepte consecințele singularității și solitudinii sale. Acuitatea sa memorabilă și stenică exprima scepticism și amară dezamăgire față de nu prea minunata evoluție a vieții și culturii contemporane. Incandescența pasiunii pentru idei, angajarea social-politică, ca și luciditatea judecăților sale Îi Îngăduiau să ignore fragilitatea trupului. Ne forța să procedăm la fel și să profităm de dialogul Încă În desfășurare, de provocările pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pături și haine, și a mânat bivolii să țină calea și să nu se sperie de ploaie și pâraiele care crescuseră ca râurile. Am ajuns cu bine și am stat împreună 3-4 săptămâni, unice în viața dumnealui, într-o zonă minunată, cu întreaga lui familie, în locurile natale pe care atât le-a iubit și de care nu a avut parte în viața. Vara viitoare 1947, am avut, din nou parte de o astfel de vacanță în care, desigur, tata s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bancă. Deci, am avut bucuria, cinstea și ocazia foarte rar întâlnită în viața familiei noastre să fiu înscris la școală și așezat în clasă și bancă chiar de tatăl meu. Am avut ca învățător timp de 4 ani un om minunat, Nicolae Olariu din Poiana, fost elev de-al tatălui meu la școala normală. îmi aduc aminte apoi cu mult drag și cu mult respect de niște cuvinte pe care tata ni le-a spus, căutând să ne învețe să ne
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din Sibiu, unde Dr. Traian Dăncăneț l-a consultat clinic și radiologic și i-a prescris tratamentul adecvat. Cea care l-a îngrijit, l-a iubit, l-a sprijinit și l-a ajutat cel mai mult pe tata a fost minunata noastră mamă, soția lui, Livia, care a știut să se poarte de așa natură că i-a oferit o viață frumoasă, demnă și care s-a sacrificat, pe bună dreptate, pentru dânsul. A fost o soție model și cei doi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
whisky cu sifon. M-am dezbrăcat, m-am băgat în așternut și am savurat pe-ndelete băutura, rezemat de tăblia patului. Aveam senzația că o să-mi cadă nasul în pahar din clipă-n clipă, dar nu puteam renunța la ritualul acesta minunat. Nu concep să adorm fără să beau un pahar în timp ce ascult muzică sau citesc o carte. Îmi place la fel de mult ca un apus de soare frumos sau ca aerul curat. Nu apucasem să beau decât jumătate de pahar de whisky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am dreptul să-ți dezvălui. Dacă zona muncitorească, unde locuiește bibliotecara, este un loc cu un trecut glorios și înfloritor, atunci cartierul birocraților, care se întinde spre sud-vest, este cel ce-și pierde strălucirea pe zi ce trece. Aici, spectacolul minunat oferit de primăvară se dizolvă în vară, al cărei loc e luat imediat de vânturile aspre ale iernii. De-a lungul pantei cunoscute sub numele de dealul de vest se înșiruie reședințe oficiale albe cu un singur etaj. Clădirile fuseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cineva turna peste ele whisky de culoarea chihlimbarului. Cu câteva clipe înainte ca gheața să înceapă să se topească și apa să se amestece cu băutura cea frumos colorată, cuburile pluteau, aliniate, de parcă erau pe câmpul de bătălie. Imaginea era minunată. Ceea ce mi-a sărit însă în ochi era faptul că în nici una dintre reclame băuturile nu erau însoțite de gustări. Nimeni nu servea altceva decât băutură. M-am gândit că poate n-au pus și aperitive în afiș ca să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
blană aurie. Soarele își croia drum printre nori, făcând să sclipească pământul înghețat. Respirația celor peste o mie de animale plutea în lumina strălucitoare.. Când m-am trezit dimineața, pământul era învelit de o pătură albă de nea. Priveliștea era minunată. Turnul cu ceas se înălța, negru, peste lumea albă. Sub el, râul curgea ca o bandă întunecată. Mi-am pus paltonul și mănușile și am luat-o pe străzile pustii. Probabil că începuse să ningă după ce-am adormit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dorit. Fata a trecut rapid cu lanterna pe suprafața lui și apoi, fără o vorbă, a început să urce treptele de pe latura turnului. Am urmat-o imediat. Privit de la distanță, la lumina palidă a lanternei, turnul părea o construcție monumentală minunată, care a dăinuit de-a lungul secolelor. Dacă te apropiai însă și-l atingeai, constatai că nu era decât o masă stâncoasă, aspră la pipăit, operă a intemperiilor naturii. Nici scara în spirală nu era scară adevărată, ci doar un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
râu. Păsărelele încercau să-și găsească un echilibru pe crengile acestora, dar văzând că nu reușesc, zburau resemnate spre alți copaci. Lumina soarelui era palidă. Am ridicat de câteva ori privirile spre cer încercând să absorb cu totul liniștea aceea minunată. Ea își ținea mâna dreaptă în buzunarul ei, iar stânga în al meu, peste mâna mea. În cealaltă aveam un cufăraș cu mâncare pentru noi doi și un cadou pentru paznicul centralei electrice. Lucrurile vor fi mult mai simple la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ceilalți hidrați de carbon din alimentația noastră (zaharoză sau zahărul obișnuit, amidonul din pâine, cartofi, orez, etc.) sunt transformați în glucoză și levuloză de către diastazele din secrețiile noastre digestive (suc pancreatic și mai ales intestinal) (Alphandery, 1989). 349 Alphandery R, Minunatul univers al mierii, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, București, 1989, 7-16. 350 Glucidele hidrolizabile sunt zaharuri care se descompun sub influența acizilor și enzimelor în zaharuri simple. Ele se împart în holozide și heterozide
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
and apitherapy, Editura AcademicPres, ClujNapoca, 2007, 20-29. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 155 Bibliografie 1. Andrițoiu V, Mierea, în cap VI., Produsele apicole, în Apiterapia în planningul familial, teză de disertație, Arad, 2006, 162-166, 2006. 2. Alphandery R, Minunatul univers al mierii, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, București, 1989, 7-16. 3. Biachi EM, Determinarea fotocolorimetrică a proteinelor totale din miere, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 25-27
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Basm să fie?, București, 1951; Zile slăvite, București, 1951; Față-n față, București, 1954; 600 de milioane de oameni liberi, București, 1954; Oamenii înving, București, 1955; Vă chem!, București, 1955; Versuri alese, București, 1955; Liberi și stăpâni, București, 1956; Țară minunată, București, 1956; Cântece de veghe, București, 1959; Oameni și căști, București, 1959; Cupa cu garoafe, București, 1960; Atenție - sens unic!, București, 1961; Și ziua ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Cartea de debut cuprinde piese de teatru și povestiri plasate sub semnul absurdului și scrise într-un stil de o frapantă naturalețe. Subiectele, luate aproape fără excepție din banalul cotidian, aduc în prim-plan personaje simbolice dintre cele mai inedite. Minunata viață de câine a lui Adam (2002) relevă o rafinare a mijloacelor expresive, distribuite în proze scurte, care denotă imaginație epică și virtuozitate verbală. Iarna îngerilor (2002) este romanul nașterii unui roman, într-o formulă în care autorul își retrage
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
Suita prologurilor, care se succedă în cascadă, constituie în realitate unicul subiect al piesei și îi asigură originalitatea. SCRIERI: Opus nr. 1 pentru hârtie și creion, Timișoara 1995; Un tort pentru un mort, Timișoara, 1998; Lovitura de teatru, Timișoara, 2000; Minunata viață de câine a lui Adam, Reșița, 2002; Păcală, Timișoara, 2002; Iarna îngerilor, Timișoara, 2002. Traduceri: Joseph Roth, Tarabas. Un trecător pe acest pământ, București, 2000. Repere bibliografice: Robert Șerban, Macul Gore și mușcata Dora, O, 1996, 14; Rodica Draghincescu
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
-l chiar pe C.: „Ce căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care a păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el în mormânt, C. a lăsat în locul lui o păpușă. O „păpușă” devenise însă el însuși
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
trebuie să încremenească într-o barbiană „slavă stătătoare”, pentru ca magia să nu se mai spulbere niciodată. Bâlciul oniric, suspendat într-o imagine bogată, somptuoasă, fabuloasă, va fi astfel prelungit la infinit, eternizat. Poezia lui D. este în întregul ei o minunată halima. Dintre poeții de azi Leonid Dimov are, probabil, vocabularul cel mai bogat. Indiferent despre ce scrie, poemul devine o procesiune de obiecte. Nimicurile, mizeriile lumii capătă astfel splendori incalculabile. Banalitatea cea mai descurajantă pentru spirit este înfășurată, prin acest
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
notele, comentariile marginale, unde, ca și într-o cuvântare funebră anexată tălmăcirii, G. face elogiul vieții patriarhale de familie, îndeamnă la cumpătare și la iubire de patrie, ajungând chiar să asemene vitejiile unor eroi din povestirile orientale cu faptele, la fel de minunate și vrednice de admirat, ale lui Mircea cel Bătrân în luptele cu sultanul Baiazid. Nu se cunosc alte traduceri ale cărturarului, care susținea totuși, prin 1832, că ar mai avea în manuscris, printre altele, tălmăciri din Biblie, pagini din Lucian
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]