17,356 matches
-
moarte. 25 iunie. Din nou un vis important: eram cu René la un restaurant, apoi în bucătăria noastră, unde spălam cuțitele și furculițele care se transformaseră în aur și argint. René râdea și mă îmbrățișa plin de dragoste. Am simțit mirosul lui plăcut când m-am trezit, ca și cum el ar fi într-adevăr cu mine, comunicând căldura binefăcătoare a iubirii. Iulie Melancolie, paralizie a voinței de a scrie - moartea lui Lionel mi-a secătuit parcă entuziasmul creator. Atât de fragilă mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Kellgren) sunt mai puțin „lirici”, gândindu-se că tăcerea melancolică m-ar avantaja mai mult. Dar amintirile din prima viață constituie pentru mine un punct iradiant, stabil în tot ce simt și gândesc eu. Un izvor din care țâșnesc culori, mirosuri, chipuri, răni de nevindecat ca sinuciderea tatălui meu, moartea mamei, la înmormântarea căreia n-am putut să vin - mi se refuzase viza, așa cum i se refuzase și mamei, tot timpul, înainte de a muri. Pe aeroportul Otopeni - prima senzație: mă dureau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ne deschide poarta prieteniei pentru viitor. Și Ileana (Mălăncioiu), ei bine, Ileana era așa cum o lăsasem în adolescență, cu inefabilul ei, cu dârza și marea ei personalitate, cu căldura care se arată la timpul cuvenit. Am simțit din partea acestor prieteni „miros de iubire”, așa cum scria poetul Elytis, miros cosmic de la primele închegări ale materiei din vastul creuzet al lumilor. Totul mi se părea schimbat, intrase la apă - în amintirea mea totul era imensitate, ca și copilăria mea, realitatea mă ajuta să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ileana (Mălăncioiu), ei bine, Ileana era așa cum o lăsasem în adolescență, cu inefabilul ei, cu dârza și marea ei personalitate, cu căldura care se arată la timpul cuvenit. Am simțit din partea acestor prieteni „miros de iubire”, așa cum scria poetul Elytis, miros cosmic de la primele închegări ale materiei din vastul creuzet al lumilor. Totul mi se părea schimbat, intrase la apă - în amintirea mea totul era imensitate, ca și copilăria mea, realitatea mă ajuta să mă situez într-o matrice care nu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dat o clipă mângâierea, bucuria de a vedea cum ochiul soarelui și cel al lunii au creat frumusețe pentru orbi. Am desenat flori în agonie, frunze galbene, crengi uscate, în albul foii de hârtie ce strălucește ca zăpada al cărei miros îl presimt în nări, pe nervi, în același fel, poate, ca și câinele polar al vecinului, care e apatic în anotimpurile calde și alert și vesel când simte subtil apropierea primei ninsori în nordul țării. Seamus Heany este premiatul Nobel
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și soțul ei, jurnalistul Erik Sidenblad, m-au sărutat! Septembrie Toamna a venit cu amestec de aer rece și zile pline de soare. Au apărut ciupercile suedeze, kantarelele, și toate legumele și fructele toamnei, mai ales merele de toamnă care miros dumnezeiește! Toată piața Hötorget miroase frumos, un altfel de miros decât cel al primăverii și al verii. Un miros mai profund, ca și cântecul mierlei cu ciocul galben, pasărea care va ierna aici, cu noi, și va veni și pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Toamna a venit cu amestec de aer rece și zile pline de soare. Au apărut ciupercile suedeze, kantarelele, și toate legumele și fructele toamnei, mai ales merele de toamnă care miros dumnezeiește! Toată piața Hötorget miroase frumos, un altfel de miros decât cel al primăverii și al verii. Un miros mai profund, ca și cântecul mierlei cu ciocul galben, pasărea care va ierna aici, cu noi, și va veni și pe pervazul meu în fiecare dimineață, ca să primească semințe de floarea-soarelui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
zile pline de soare. Au apărut ciupercile suedeze, kantarelele, și toate legumele și fructele toamnei, mai ales merele de toamnă care miros dumnezeiește! Toată piața Hötorget miroase frumos, un altfel de miros decât cel al primăverii și al verii. Un miros mai profund, ca și cântecul mierlei cu ciocul galben, pasărea care va ierna aici, cu noi, și va veni și pe pervazul meu în fiecare dimineață, ca să primească semințe de floarea-soarelui. Dar în lume se aude încă zăngănit de arme
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu fiecare osicior, un canal mai subțire sau mai mare. Între case se circula mai mult cu barca fiindcă podețele de trecut de ici colo nu prea erau. Toamna zecile de gutui de pe maluri luminau a galben până seara târziu, mirosul de frumos pus la grinda Cerului cobora cu liniște și balsam pe suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea Jan, care nici nu călcasem bine pe pontonul Vâlcovului coborând din vapor, că a și găsit un prieten: învățătorul Cezar Dumbravă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
câteva animale din bătătură. În fiecare seară, de la ora șase, curentul electric era întrerupt. Aveam o lampă cu gaz pe care o aprindeam și în semiobscuritatea bucătăriei pregăteam ceva de mâncare. Era frig în bucătărie. Mirosea a gaz de la lampă. Mirosul îți intra în haine și în piele. Sun la ferma agricolă din satul Ghiduleasa și îl rog pe paznic să o anunțe pe secretara Organizației de Tineret, pe Maria, despre ședința de mâine de la județ. O ședință în zilele de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mic, cu o casă a 24 scărilor fără ferestre. Când liftul nu funcționa, iar acest lucru se întâmpla adeseori, erai nevoit să urci scările pe întuneric, cu o lanternă sau cu o lumânare aprinsă. Parcă eram într-un cavou. Un miros greu de gunoaie și dejecții umplea aerul de pe casa scărilor. Acesta venea de la ghenele fiecărui nivel, niște tuburi prin ale căror guri aruncam gunoaiele menajere. Apa de la robinet, tulbure adeseori și cu miros puternic de clor, curgea doar câteva ore
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aprinsă. Parcă eram într-un cavou. Un miros greu de gunoaie și dejecții umplea aerul de pe casa scărilor. Acesta venea de la ghenele fiecărui nivel, niște tuburi prin ale căror guri aruncam gunoaiele menajere. Apa de la robinet, tulbure adeseori și cu miros puternic de clor, curgea doar câteva ore pe zi. Despre apă caldă nici nu putea fi vorba. Termenul de dare în folosință a blocului nu putea fi amânat și nu a mai fost finalizată instalația de apă caldă. Românul a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
era foarte mică. Umpleam cada, mică și aceasta, cu apă pentru a o folosi la spălatul rufelor și la grupul sanitar. În câteva ore, din apa oprită de la robinet se decanta pe fundul căzii mizeria din așa-zisa apa potabilă. Mirosul care venea din tunelul acoperit cu pal melaminat în care se găseau țevile de apă și de canalizare era greu, uneori insuportabil și oricât ai fi făcut curățenie, mereu aveai senzația că locuiești într-o casă neigienizată de mulți ani
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la cabinetul medical. De acolo m-au luat și m-au dus cu salvarea, aproape inconștientă, la psihiatrie, pe motiv că la medicală nu sunt locuri. După ce m-au ținut acolo două săptămâni, supraveghindu-mă să înghit niște medicamente cu miros urât, mi-au dat drumul acasă, de data asta bolnavă de-a binelea. Înconjurată de dragostea familiei, în scurt timp mi-am revenit și am putut să mă întorc în fabrică. Întoarsă la serviciu, nimeni nu mi-a vorbit și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
roasă de șoareci. Scaunele de la masa prezidiului erau vechi, descleiate și aveau tapiseria, de asemenea, roasă de șoareci. Nici unul nu semăna cu celălalt. În sala de ședințe, urâtă și prăfuită, mirosea puternic a praf și a vechi. Mai era un miros care nu-mi era cunoscut, dar cât se poate de neplăcut (aveam să aflu peste un timp că era mirosul de la viermii de mătase care erau crescuți acolo vara). În curând sala s-a umplut până la refuz de lume pestriță
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
semăna cu celălalt. În sala de ședințe, urâtă și prăfuită, mirosea puternic a praf și a vechi. Mai era un miros care nu-mi era cunoscut, dar cât se poate de neplăcut (aveam să aflu peste un timp că era mirosul de la viermii de mătase care erau crescuți acolo vara). În curând sala s-a umplut până la refuz de lume pestriță și gălăgioasă. Aerul era greu de respirat. Mirosurile sălii se amestecau cu mirosul de transpirație, de grajd și de picioare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se poate de neplăcut (aveam să aflu peste un timp că era mirosul de la viermii de mătase care erau crescuți acolo vara). În curând sala s-a umplut până la refuz de lume pestriță și gălăgioasă. Aerul era greu de respirat. Mirosurile sălii se amestecau cu mirosul de transpirație, de grajd și de picioare nespălate. Îmi era sete și voiam să mi umplu plămânii cu aer proaspăt. Geamurile erau bătute în cuie și nu se puteau deschide. Aveam să-i cunosc în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să aflu peste un timp că era mirosul de la viermii de mătase care erau crescuți acolo vara). În curând sala s-a umplut până la refuz de lume pestriță și gălăgioasă. Aerul era greu de respirat. Mirosurile sălii se amestecau cu mirosul de transpirație, de grajd și de picioare nespălate. Îmi era sete și voiam să mi umplu plămânii cu aer proaspăt. Geamurile erau bătute în cuie și nu se puteau deschide. Aveam să-i cunosc în curând pe toți. Erau intelectualii
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în călduri își etala ostentativ bărbăția. Nu suporta femeile. Era calul pe care îl folosea vicele, la șareta cu roți de cauciuc. Se asemănau, atât cât se poate asemăna un viceprimar cu un armăsar. Erau prieteni; calul îl recunoștea după mirosul de țuică și de tutun răspândit de tovarăș, încă de la primele ore ale dimineții. Pe parcursul zilei începea să duhnească și a usturoi. Mânca fripturi pe la săteni. În scurt timp, vicele a câștigat toată simpatia și încrederea primăriței, de care a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de valoros. În comună erau câțiva gospodari care de ani buni creșteau viermii și care câștigau destul de bine din această îndeletnicire. După ce erau luate gogoșile, se impunea o curățenie generală în școli, grădinițe și în primărie. Toate se văruiau, deoarece mirosul era cumplit și persistent. Începusem să-mi cunosc sarcinile și mă străduiam să le îndeplinesc cât mai bine. ANIMALELE SACRIFICATE PE ASCUNS Făceam naveta. Casa nu mai era casă. Nu mai aveam timp să stau la rânduri și arareori găseam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lui văzuseră toată scena. De ce nu v-au luat și pe dumneavoastră cu mașina, tovarășa secretară? Ce oameni sunt și ăștia, să lase o femeie în ploaie, a exclamat femeia necăjită, în timp ce îmi usca părul cu un prosop aspru cu miros de brânză. De pe masa improvizată dintr-o scândură și doi țăruși, de sub un ștergar, femeia a scos un boț de mămăligă cu brânză de oi, un ou fiert și o oală prinsă, nesmântânită. Mi-a spus cu glasul blând: Luați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dar mi-e milă să-i rup piciorul, așa cum fac unii ca să le poată preda sau tăia. Vă rog tare mult să mă ajutați, mi-a spus, lăsându-mi pe masă o pungă din plastic, colorată, din care ieșea un miros plăcut de săpun Fa. Bine, am să te ajut, dacă o să vrea achizitorul. Hai, să mergem! Și-a luat vițica slabă din curtea primăriei unde o lăsase. Am mers împreună la achizitorul care, atunci când a văzut că revine cu cineva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
răspuns inginerul atotștiitor. Poate dați o cafea, că tot v-am adus vestea cea bună! V aș invita la vie să vedeți ce frumos cântă greierii noaptea și ce frumos miroase a fân cosit, mi a șoptit inginerul la ureche. Mirosurile de rachiu proaspăt băut, de usturoi și de țigară m-au învăluit neplăcut. Am tăcut și am zâmbit. Pe el îl rugasem să pregătească sus, la ferma viticolă, masa pentru secretarul Țăpoi. Contabila chicotea cu nasul în darea de seamă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să semene a om. Așteaptă puțin în anticameră, mi-a spus cu telefonul în mână și mi-a făcut semn să ies din încăpere. În anticameră, consilierul zâmbitor m-a întrebat: Vă servesc cu o cafea, ca să vă mai liniștiți? Mirosul de cafea naturală și apoi gustul minunat al acesteia, dar și speranța că problema se va rezolva, mi-au subțiat supărarea. Mergi mâine cu actele apartamentului, cu buletinul soțului și cu certificatul de naștere al copilului la Evidența 150 Populației
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Cei mai mulți însă mergeau la cele două bufete elegante unde, contra unei sume nu prea mari, se putea servi grătar cu cartofi și cu salată, o băutură și o cafea cu ciocolată, frișcă, ori prăjituri. La bufete era mereu aglomerat datorită mirosului irezistibil de grătar și de cafea naturală. Am gustat ceva în picioare, am băut o cafea și am alergat pe holurile nesfârșite în căutarea cabinetului profesorului de filosofie. O frenezie ciudată pusese stăpânire pe mine. Simțeam că sunt gata să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]