15,766 matches
-
prea vechi și nu au mai fost întărite de ultimele generații ale unui individ (neapărând în inconștient același tip imagini care le-au constituit) acestea se slăbesc și se mai transmit urmașilor în forme tot mai atenuate. Iată cum părinții, moșii și strămoșii fiecăruia dintre noi au contribuit până și nivelul sentimentelor noastre actuale. Totuși, acumularea de imagini în inconștient se face în cea mai mare măsură pe parcursul ontogenetic al individului, adică de la stadiul de embrion până la naștere, și de la naștere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt modele de onoare, patriotism, spirit de jertfă etc. G. Călinescu remarca la T. „darul povestirii”, care i-a permis să îmbine cunoștințele și imaginația pentru a reconstitui decorurile și viața antică. Colaborările de la „Universul copiilor”, adunate în Povestirile lui Moș Vremelungă (1937), sunt, cele mai multe, un fel de pilde, care ilustrează idei morale, învățături utile, sau mici scenarii pentru exemplificarea unor mituri și credințe, în texte vioaie, concise. Romanul Urmărind idealul (1921) este o formă revizuită a versiunii din „Literatură și
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Kloster Sucevița, tr. A. Nibio, Iași, 1929; ed. (Le Monastère de Sucevița et son trésor), Paris, [1930]; Monuments byzantins de Curtéa de Argès, I-II, Paris, 1930-1931; Idylle din viața antică, Iași, 1935; Nicéphore II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru Vulcan, Un talent dobrogean, „Ovidiu”, 1906, 11-12; At. M. Marienescu
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Arhiva”, 1928, 1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O. Tafrali, „Opinia”, 1937, 9 177; Emil Condurachi, O. Tafrali, IIȘ, 1937, 24; Marin Vătafu, Oreste Tafrali, GR, 1937, 11-12; Gheorghe
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
etc., în rubrici ca „O carte pe zi”, „O revistă pe zi”, „Evocări”, „Carnet”, „Note”, „Încrestări”; în foileton se publică cronică literară, muzicală, plastică ș.a. Poeziile selectate, printre care multe reproduceri, aparțin lui Aron Cotruș (Țara, Rusie), Octavian Goga (Ceahlăul, Moș Crăciun, Colindă), Nichifor Crainic (Iisus prin grâu, Cântecul pământului), St. O. Iosif, Panait Cerna, Alexie Mateevici, Al. O. Teodoreanu (Scrisoare lui Stalin), Emil Giurgiuca (Cântați-mi, plaiuri line...). Mai semnează Romeo Dăscălescu, Ion Potopin, George Retezeanu, Teodor Murășanu, Al. Negură
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
TÂRZIU, Alexandra (19.XI.1937, București), prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ilenuș) și a lui Gheorghe Târziu, mic industriaș; e căsătorită cu Andrei Brezianu. A urmat la București școala primară și Liceul Sanitar „Pitar Moș”, absolvit în 1957. Lucrează ca asistentă medicală la diverse spitale din capitală (1957-1967) și ca bibliotecară la Uniunea Scriitorilor (1969-1974). Se stabilește în 1986 în Statele Unite ale Americii, unde în anul următor devine profesoară de limba română la International Center
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
Revista Societății «Tinerimea română»” (1882-1890), „Literatorul “ (1883), „Analele literare” (1885-1886), secretar de redacție la „Petrolistul” (1916), redactor la „Binele public” (1882), „Națiunea” (1883), „România literară” (1883-1884), „Universul” (1886-1889), „Moftul român” (1902), „Voința națională” (1908) și, probabil, la „Constituționalul”, „Biciul” (1901), „Moș Teacă”. Alături de Emil Andrieș conduce „Revista ilustrațiunilor române” (1910). Admirator al lui Al. Macedonski și prețuit de acesta, a frecventat cenaclul poetului. Deși a scris numeroase versuri lirice, s-a afirmat mai întâi ca umorist, fiind nelipsit de la rubricile sau
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
TOMA ALIMOȘ, baladă populară. Aparținând eposului medieval, cunoscută și sub numele Toma a lui Moș sau Toma Al Imoș, face parte din ciclul baladelor vitejești și datează din secolul al XVII-lea sau chiar mai dinainte. Răspândită îndeosebi în sudul Moldovei, în Muntenia, Oltenia și Banat, este cunoscută și la românii din sudul Dunării. Cele
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
agrare, un rol fertilizator, este înlocuit acum prin explicitarea acțiunii mimetice, văduvită însă de sensurile inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se schițează portretul măștii), urmată de moartea animalului și reînvierea acestuia prin descântecul Blojului (Moșului, Ciobanului, Urâtului), care îl însoțește. Textul poetic prezintă vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Karagöz, precum și de reprezentările similare ale polonezilor și ucrainenilor. „Chivotul” păpușilor, de forma „ieslei” (vertep-ul ucrainean) sau a „colibei” (szopka poloneză), apărea îndeobște alături de „tacâmul” Irozilor, drama liturgică fiind însoțită de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
I, Petroșani, 2001, 109-110; Bârna, Comentarii, 105-119; Cristea-Enache, Concert, 246-252; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 241-243; Vasile, Proza, 316-321; Oana Soare, Fratele nostru geamăn, CC, 2002, 11-12; Cristian Măgură, Luciditate și „cenușiu” literar, RL, 2003, 5; Nicolae Bârna, De la „Moși” la „Mall”, o omagiere creatoare, CC, 2003, 1-2. N. Br.
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. * Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată Povestiri, Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu, Șoimii în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". * În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu se stinge din viață în data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale. Opera (selectiv) În anul 1904 are debutul editorial cu patru cărți: “Povestiri”, “ Șoimii”, “Dureri înăbușite” și “Crâșma lui Moș Precu” , fapt pentru care Nicolae Iorga numește acest an “anul Sadoveanu”. Publică aproape 100 de volume dintre care: ”Floare ofilită” (1905), “Apa morților” (1911), “Neamul Șoimăreștilor”(1915), “Țara de dincolo de negură” (1926), “Hanu Ancuței” (1928), ”Zodia cancerului sau vremea Ducăi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
era un director foarte de treabă... și gardienii de acolo erau cumsecade. Venea ăsta, directorul Închisorii, umbla tot În uniforma militară, și făcea caz, striga: „Băi, nu știu ce și nu știu cum”... Dar, pe de altă parte, ne dădea voie... Gardian era unu’, moș Dumitrache, nu știu dacă n-ați auzit de el... Ăsta era o personalitate și era prieten cu noi. Ne aducea țigări la băieții care fumau, mai câte un medicament..., aducea și pachete de la părinții care-i dădeau lui... Și striga
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și la ăia cu reeducarea să colinde. Și o fost un mare scandal că s-a dus să-i colinde și pe ei... Și dacă nu acceptai reeducarea te izola, te băga Dumitrescu la izolare. Gardienii erau foarte cumsecade, era moș Dumitrache..., te distrai cu el, pur și simplu. Era cam agramat moș Dumitrache, nu-i așa? Moș Dumitrache? Păi, era țăran de acolo, din Târgșor. Când am fost acolo, toți au mers la el la cimitir și i-au aprins
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scandal că s-a dus să-i colinde și pe ei... Și dacă nu acceptai reeducarea te izola, te băga Dumitrescu la izolare. Gardienii erau foarte cumsecade, era moș Dumitrache..., te distrai cu el, pur și simplu. Era cam agramat moș Dumitrache, nu-i așa? Moș Dumitrache? Păi, era țăran de acolo, din Târgșor. Când am fost acolo, toți au mers la el la cimitir și i-au aprins o lumânare și la gardianul-șef. Când era de Anul Nou nici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-i colinde și pe ei... Și dacă nu acceptai reeducarea te izola, te băga Dumitrescu la izolare. Gardienii erau foarte cumsecade, era moș Dumitrache..., te distrai cu el, pur și simplu. Era cam agramat moș Dumitrache, nu-i așa? Moș Dumitrache? Păi, era țăran de acolo, din Târgșor. Când am fost acolo, toți au mers la el la cimitir și i-au aprins o lumânare și la gardianul-șef. Când era de Anul Nou nici nu ne număra, ne scotea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ziarului Scânteia și să vorbim ceva noi... Pur și simplu să recunoaștem că am greșit... A venit un bătrân, așa-zis din ilegalitate, săracu’ nici nu știa bine citi... Nu mai țin minte cum Îl chema, dar noi Îi ziceam moș Teacă. Mă rog, făceam o bășcălie, așa, râdeam de el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că, dintre noi..., cei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Era acolo un teren de volei și un bazin de apă circular, cu un diametru de vreo opt-zece metri, cu apă până la brâu. Atmosfera printre elevi cum era? Atmosfera a fost schimbată, pentru că eram păziți practic de un singur gardian: moș Dumitrache. Se primeau pachete... Am avut voie În fiecare lună la un pachet de trei kilograme... La Început a fost de cinci kilograme, da’ l-au redus la trei kilograme... La cei mai mulți venea de-acasă pachet, dar au fost și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au mirosit, și informația asta n-o plecat de la reeducați sau de la deținuții de-acolo, de la elevi, ci o plecat de la careva dintre gardieni... Eu doar bănuiesc, nu știu sigur să zic... Ați putea să-i faceți un portret lui moș Dumitrache? Dumitrache, care s-o ocupat cu noi, era un bătrân cu o mustață de parcă era Stalin la Înfățișare... După revoluție, prima dată când ne-am adunat foștii deținuți politici de la Târgșor... ne-am adunat vreo 400 acolo. Pe când eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
intelectuali, și jumătate erau țărani și muncitori, dar mai ales foarte mulți țărani care nu vroiau să intre În colectivizare și care mârâiau... La un moment dat, la Jilava, eram câțiva tineri În celula aia, și a murit un bătrân, moș Ion, și noi, pentru că era semiîntuneric, nu l-am declarat, ca să-i luăm rația de mâncare când venea la număr... L-am luat În poziție și Îl țineam de mână pe mort, ca să iasă la număr, să aducă mâncarea și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
puțin rupt Într-un colț. Să Îi dau alți bani. „Păi, doamnă, dumneavoastră nu vedeți de une’ vin eu? De un’ să am io bani? N-am!” Și n-a vrut să-mi dea bilet și m-a auzit un moș, un bătrân care stătea pe-o bancă acolo: „Ce taică, ce s-a Întâmplat?”. Zâc: „Uite, nu vrea să-mi dea bilet, că e rupt banu’ ăsta.” „Ia taică de la mine un franc!” Și mi-a dat un leu de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dogaru (deținut) 187 Dombrovschi (general) 43 Dombrovschi Nina 43 Dorobanțu (ofițer) 45, 77 Dostoievski F.M. 231 Dragomir (episcop) 333 Drăghici Alexandru 98, 140 Drăgușin Valter 111-112 Drohobeczky Attila 228-229 Duda 360 Duma Vasile (maior) 145 Dumas Alexandru 134, 231 Dumitrache (moș) 52, 134, 172 Dumitrache Ion 217 Dumitrescu Spirea (director Târgșor) 133-134, 172 Dumitrașcu (ofițer) 42 Dumitrescu (ofițer) 330 Dumitrescu Alexandru 60, 67 Dumitrescu Ilie 139 Dumitrescu Spiridon (avocat, deținut) 302, 304, 306 Dumitrescu Ticu 29, 39 Dumitrescu-Coltești Alexandru 304, 324-326
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]