20,251 matches
-
care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le să-i iubească și ele sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o transmitere inefabilă a tainelor ascunse adânc în inima Domnului”<footnote Ibidem, 41.7-10. Limbajul inefabilității (ἄρρητον) și al ascunderii (ἐγχείμενον) subliniază sensul apofatic al textului. footnote>. Totuși, în loc de a se odihni în continuare la pieptul Domnului, Preaiubitul Discipol ia sânul Cuvântului pe care se odihnise și ne oferă lucrurile bune pe care le-a primit și, prin această faptă, „proclamă Cuvântul care pururea există"<footnote Ibidem, 41.10-13; v. Martin Laird, „ʻWhereof we speakʼ: Gregory of Nyssa, Jean-Luc Marion and
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33.2-4. footnote>. Același motiv reapare în omilia a noua, în care o vedem pe mireasă umplută încă o dată cu discursul ca rezultat al contactului cu Cuvântul. Sânii săi sunt descriși ca fântâni de bune învățăminte și, când Mirele se întoarce să-și privească mireasa, spune despre aceasta: „inima ta a devenit un fagure plin cu toate tipurile de pregătire. Din comoara inimii tale vin cuvintele tale. Ele
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
taurii lui purtând în coarne zdrențe dintr-un trecut nebulos. Pe jumătate de țară odihnesc măștile de împrumut ale vacilor negre pe cealaltă, o lună fără de cer cu cornul implântat în argilă și ger. CORN ENGLEZ Cimbrișor strivit în palmă sânul strugur încă verde dulce cuib care se pierde ca ecoul de sudalmă, nopți cu regi decapitați muzici de orchestre bete picurând din menuete bobi de sânge-nrourați, câini nocturni, frici voluptoase fără de sfărșit frison. Și acest eretic ton ce proverbele
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
ușii, Rădaștele, piticii, cărăbușii, Pîndind de haine cum tu lin te scuturi Și iei în brațe perne fin brodate Cu scene de amor medieval În care cavaleri suiți pe cal Cad, în turnir, sub platoșele late, Cu ochii tot la sînii tăi purtați pe tavă De paji preacredincioși, umil plecați, Ca nu cumva și dînșii să-ntrevadă Ceea ce-omoară falnicii bărbați: Floarea cu patru dulci petale moi și-un tare Parfum ce chiar și pe Cerescul Domn o să-l doboare
Ți-s rochiile-aduse-n zbor de fluturi... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7541_a_8866]
-
mogîldeață care ca o căpușă ți s-a înfipt în pîntec lustruindu-l pe dinăuntru sfîșiindu-l de durerea striatei lumini? cum să iubești o închegare de carne un amestec de limfă și piei străvezii care, iată, își usucă saliva pe sînul obosit îți molfăie între gingii disperarea lacrimile cu miez de migdale dragostea, întunericul ei care va adăsta doar un timp, dragostea ce totuși va scînteia în umbrele privirii spălăcite în țipetele tranșate ca pentru un altar jertfele nu mă iubea
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
scoasă din fântâna noastră cea mai adâncă. Dacă trebuia să mă odihnesc mă întindeam pe spatele lui, a fratelui vitreg, astfel am putut vedea cum mă schimbam și eu după anotimpuri. Pe umerii lui îmblăniți, în somn mi-au crescut sânii: dor la început, căldura Minotaurului alina durerea. O vreme dor, pe urmă e bine. Dacă voi mai dansa acum? Da! Da. Și dansurile vor fi altele, cu totul și cu totul pentru tine. dar Tezeu! oh, Tezeu! respirarea ta respirarea
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3855_a_5180]
-
toate, drept axă mi-o cer. Ochii cerești dintr-al nouălea turn Cată cruciși către noul Saturn, Căruia nașterea-n noapte i-o-mbină Multă-a rotirilor muzică lină. Ciulini Las flori, garoafe, dalii și crini și nălbi, codanei Cu sîni rodiți odată la timpuri optsprezece; Poeților horticoli, să-și desfăteze anii, Le las grădini exacte și sere și ghivece. Eu merg pieziș pe cîmpuri la tufa de ciuline Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată: Păzită între
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
friguroase intră pe sub pielea mea jupuită doarme în același pat când n-o mai suport las gândul meu negru să-i închidă scâncetele ca pe niște sertare Siluetele erau șapte la număr înalte mult prea înalte le puteai bănui șoldurile sânii goi brațele încolăcite deasupra capului frumusețea plămădită din lut semănau cu niște lumânări în întunericul osos Mă zidește un om seară de seară cu mâinile pline de spaimă și eu strig să mă lase în pace el mă liniștește sărutându
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-au lăut l-au înfășat /fluture în sfânt altar/ și l-au dat la închinat trecut pe la subțioară de fecioară în altar. Buzele de schitmonah umblau sânul sterp smerit seceta ce înceta pârga-n miedul daurit la capăt de mugur vlah. La lumina candelei gâtul ei prin asfințitul nesleit în revărsare deznoda al lebedei gât de-argint la nord tăind a recifelor tumoare sloiuri pale de opale
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
alt timp sau în altă viață undeva în brațele unui amant ale unui părinte sau la o altă masă dintr-un alt local. Purta o rochie de cenușă, părul în coc, cercei și decolteul larg că un zâmbet amar. Avea sânii rotunzi, bărbia înaltă puțină noapte pe pometele stâng și ochi fără capăt. Ce trist e și tangoul asta... Să dansăm mi-a zis strivind țigară Te rog am șoptit luându-i mâna rece precum seară în care îi scriam: ce-
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
căi cu scheletele prelungite într-o caleasca în care ne-am urcat surâzând și-am coborât acolo în acea seară când am luat-o de mână și-am aruncat-o-n tango Rochia i-a lăsat în aer o dara sânii îi păreau mai rotunzi, pielea mai rece și gândurile cumva mai aproape de buzunarul meu de la piept Știi... după tangoul asta n-o să mai dansăm niciodată mi-a zis și mi-am retras genunchiul dintre coapsele ei. Te sinucizi am
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
în urmă cu o oră. Caldă. Și de la primele secvențe își dădu seama că se întâmplase sub ferestrele lui. Fata era moartă, căzută pe cimentul trotuarului, cu capul băgat într-o tufă de crizanteme. Hanoracul verde se ridicase până sub sâni, iar pe pielea albă strălucea un cap de șarpe, cu ochi imenși. Gil aruncă un ochi expert peste fața speriată a lui Maimuțu, care traversase imediat strada largă, printre șirul de mașini. Apoi se mai uită o dată la momentul crimei
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
Ilie Constantin Vendredi, 13 aout 2000 Sponsa mi-a telefonat pentru a-mi da vești teribile: a fost operată de un cancer la sâni; urmau patru ședințe de chimioterapie, apoi de iradiere. A fost perfect tratată la Saint-Cloud. Iar acum ea are griji pentru Quarta și Marie, când vor fi mari. Mama ei a suferit atacul canceros la 69 de ani, "iar eu, la
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
propriei stări? Sponsa fusese exemplară din acest punct de vedere: din șase în șase luni își supunea organismul unui control vigilent. Și iată că, între două astfel de examene, nenorocirea s-a năpustit asupra ei. I-am vorbit de frumusețea sânilor săi, așa cum rămân ei, de neșters, în fotografiile făcute de mama ei, la venirea pe lume a Quartei, apoi a lui Quintus. Prietenul meu, cineastul Sergiu Huzum păstra de-asupra biroului său de lucru, printre zeci și sute de imagini
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
mea zi de lucru la Cité de l'Air. Am fost redactor la revista L'Armement vreme de aproape un deceniu - slujba mea cea mai lungă, în Franța ca și în România. A doua ca durată va rămâne, tot în sânul Ministerului francez al Apărării, cea de ouvrier d'Etat (funcționar, în realitate) din noiembrie 1982 până în septembrie 1990. În mod curios, aceste lungi perioade sunt trecute cu vederea de românii care vorbesc, și chiar scriu, despre mine, ei rămânând fascinați
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
uscat spre mine înaintează foarfecele morții - și n-am cap îndestul sunt doar suflet pâlpâind în nenașterea mea mușcată de întuneric. M: Tu ești plecat într-o călătorie nenorocoasă al cărei infinit cu ticăloșie l-au ticluit popoarele cărnurilor mele - sânii și moliciunile lor tremură într-o trădare nemăsurată. N: Cine sunt eu dacă încă nu sunt? stau într-o peșteră fără porți și ferestre amestecat cu mațele inelare eu nu știu nici ce e somnul și nici simetriile vieții eu
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Emil Brumaru Pluteam prin camera noastră Făcută cu grijă și-anume Departe de gureșa lume. Crini mari se ițeau la fereastră Să-ți vadă și sînii și fundul Cărnos și rotund, orbitor Cum numai un fruct sparge-n prundul Luminii lungi raze ce dor, Cînd îngerii trupu-ți adastă Topiți de rușine sub brume. Pluteam vii prin camera noastră Cu grijă făcută și-anume...
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9563_a_10888]
-
Emil Brumaru îngerii dau foc la case Sfinților să le-amiroase Dulce,-n raiuri de mătase, Sufletele noastre grase. Și fecioarelor zmulg sînii Fiindcă-s prea zemoși și-n pîlnii îi storc pe felia pîinii La sfîrșitul săptămînii. Și ademenesc pe jaruri Coapse largi, spre-a urca daruri, Tăvălite prin măraruri, Ție, Doamne, Doamne, Doamne!
De spus la gura sobei și-a iubitei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15886_a_17211]
-
Erai un nenorocit e muritor, îmi șopti, cinic, filozoful. Teamă Iată, lumina se strică, are un iz de stârv aruncat în zorii zilei, în ciuda tuturor purităților. Unii oameni o adoră, alții, trecători grăbiți, își fac cruce i-și scuipă în sân. Iată, lumina se strică, are un iz de stârv străin. Poem Voi nu pricepeți, că eu vă iubesc, numai spunându-vă adevărul. La capătul lui Sub tăcere, se ascunde o altă ăcere; și tot așa, se înșiră un lung, tunel
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/3415_a_4740]
-
se dezvoltă paroxistic și cubist, în versuri cu adevărat reușite, nu puține, totuși, și care salvează volumul de la a fi ceva marcat de „anxietatea influențelor.” De pildă: “Te vor înghesui-n ciupercile netoate/ te-or limbui cu limbile croate/ din sânii tăi cu sfârcuri verzi pătrate/ vor trage-n sticle votca ta de lapte/ și o vor bea cu gânduri nespălate/ și te-or trânti atât cât ești pe spate/ râzând suflecați cu totul până la coate.” Gheorghe Vidican, Utopia nisipului, Biblioteca
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
cîte ori vrea intră ca un ogar în vizuina dihorului perdeaua se dă la o parte primitor și dulce dezveliș al nopții cînd mîngîi în somn sulul de papirus de fapt ce iubesc eu mai mult sexul băiatului adormit între sînii doicii sau acest lac înghețat pe care scriu cu patinele de la cinsprezece ani trei nopți la rînd am visat lăptarul venea la poartă măgărușul făcea i-ha i-ha auzeam de departe "sesam deschide-te" ceața dimineții se desfăcea ca
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
Și totuși ca ogarii amușină zarea sînii fetelor lăutarului dezgoliți în tufișuri. dintr-un salcîm o frunză de aur lent se desprinde, punînd în grădina cît palma temelia morții lui viitoare. iar eu beau la fereastră laptele dulce-nspumat al serii de vară tîrzie și lumea îmi
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
muslin după gratii ori falstaful împroșcîndu-ne cu sforăituri din gîtul prăvălit pe eșafodul pernelor... ca niște coconi izbucnind odată și-odată în fluturi direct pe tărîmul ghionoaiei stăm noi în găoacele noastre. uite, primăvara!, îi spune fiecare dumnezeului său de la sîn, arătîndu-i zarzărul cocoșat sub delicatele ciufuri. uite, vara prelingîndu-se din sticla de plastic cu guler de bere răsturnată în curte. uite, cocorii! îi spune pe urmă fiecare dumnezeului său, în șoaptă răgușită. numai iarna abia de-o vedem: întunericul se
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]