17,517 matches
-
de arhitectură de interes național, aflată în centrul satului Străoane, în incinta cimitirului. În rest, în comună mai există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est de sat, pe malul râului Zăbrăuți, și conține vestigii din neoliticul timpuriu atribuite culturii Starčevo-Criș.
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
Tătăranu, după noul sat de reședință. Tot atunci, s-a desființat și satul Obilești, acesta fiind contopit în satul Bordeasca Veche. Singurul obiectiv din comuna Tătăranu inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat la sud de satul Mărtinești, în zona stației de filtrare a apei. El cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Migrațiilor, atribuite culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie datând din secolul
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
Vrancea, iar comunele Bogza și Voetin au fost deființate și satele lor incluse în comuna Sihlea, în componența actuală. Cinci obiective din comuna Sihlea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice așezarea eneolitică de la „Movila Mică” de la Căiata, aparținând culturii Cucuteni; precum și situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o așezare fortificată din perioada Halstatt și o așezare medievală datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidită în
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
în comuna Sihlea, în componența actuală. Cinci obiective din comuna Sihlea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice așezarea eneolitică de la „Movila Mică” de la Căiata, aparținând culturii Cucuteni; precum și situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o așezare fortificată din perioada Halstatt și o așezare medievală datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidită în 1808) de la Voetin este clasificată ca monument de arhitectură. Ansamblul memorial și de
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
desființată, satele ei fiind incluse în comuna Vârteșcoiu și satul Rotărești desființat și comasat cu satul Vîrteșcoiu. Șase obiective din comuna Vîrteșcoiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
ei fiind incluse în comuna Vârteșcoiu și satul Rotărești desființat și comasat cu satul Vîrteșcoiu. Șase obiective din comuna Vîrteșcoiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit, cel din dealul Titila de la Vârteșcoiu cuprinde
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit, cel din dealul Titila de la Vârteșcoiu cuprinde vestigiile unei așezări cu necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice, precum și o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) atribuită culturii Cerneahov. Al șaselea
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la veală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la veală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava. Prima atestare documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor era de religie ortodoxă (91,0%), existând însă și minorități de greco-catolici (2,0%) și baptiști (6,0%). Împrejurimile comunei Ipotești au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie stă situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399. Situl arheologic se află de o parte și de alta a podului de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
2,0%) și baptiști (6,0%). Împrejurimile comunei Ipotești au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie stă situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399. Situl arheologic se află de o parte și de alta a podului de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci, în dreptul pădurii Rediu. Deși aflat la limita dintre cele două comune, din punct de vedere administrativ acesta se află
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
Văii Oltului, presărat cu fortificații puternice. Fostul drum, "Via Traianus" (Calea lui Traian) pe care au trecut oștirile romane, este astăzi șoseaua E81 sau DN7, fiind totodată principala arteră de circulație a comunei. Perioada de istorie antică este atestată de siturile arheologice din perioadele dacică și romană care există pe teritoriul comunei "Bujoreni". În comuna "Bujoreni" se dezvoltă și se desfășoară activități economice legate de producție, cercetare, comerț și prestări servicii în diverse domenii precum pomicultura, legumicultura, morărit și panificație, creșterea
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
virtuți. Palatul Schönbrunn este cea mai populară destinație turistică din Viena, cu 2.600.000 de vizitatori în anul 2010. Întregul complex Schönbrunn cu Tiergarten Schönbrunn, Palmenhaus, Wüstenhaus și Wagenburg, a avut mai mult de cinci milioane de vizitatori. Pe situl oficial pot fi achiziționate în avans bilete pentru excursii. În afară de excursii și de pachete turistice, sunt organizate multe concerte clasice cu muzica lui W. A. Mozart și a contemporanilor săi în sălile de spectacule, în Orangerie sau în Schlosstheater. Palatul
Palatul Schönbrunn () [Corola-website/Science/296755_a_298084]
-
județul Arad, Banat, România. Localitatea Zăbrani este situată în estul Câmpiei Vingăi, în zona de contact cu Dealurile Lipovei, la o distanță de 29 km față de municipiul Arad. Urmele locuirii pe aceste meleaguri datează din cele mai vechi timpuri. În situl arheologic de la Zăbrani (Dealul Viilor) au fost puse în evidență două așezări datând din paleolitic și din epoca fierului. Prima atestare documentară a localității Zăbrani datează din 1080-1090. Formația de Pompieri din localitatea Zăbrani a fost înființată ca o nevoie
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
Boju (în ) este un sat în comuna Cojocna din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 096), localitatea apare sub numele de „"Boas"”. Situl arheologic din punctul “Lângă Sat” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Sat românesc, a aparținut în trecut domeniului latifundiar din Rediu, atestat documentar în anul
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de "M.Peterd" (""Magyar Peterd""). Următoarele situri arheologice din Petreștii de Jos au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
Urișor (în , în ) este un sat în comuna Cășeiu din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea a fost locuită în evul mediu de sași. Biserica medievală din secolele XIII-XIV se găsește în stare de ruină. Situl respectiv, cu numele „La Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
Satul Godeni are o climă temperat continentală cu influențe Medieteraneene. În prezent nu există nici o activitate economică în Satul Godeni cu excepția unui mic butic în partea de N a așezării. Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi, așezare din epoca pietrei ce corespunde culturii Verbicioara, la 1.5 km NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI - III Localitatea se află la o altitudine
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
în partea de N a așezării. Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi, așezare din epoca pietrei ce corespunde culturii Verbicioara, la 1.5 km NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI - III Localitatea se află la o altitudine de 180 - 220 metri și este mărginit la Vest de răul Amaradia, la Est de dealul Muierii, la Nord de satul Spineni și la
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
la comuna Clejani. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: ruinele schitului Babele (secolele al XV-lea-al XVII-lea) de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: ruinele schitului Babele (secolele al XV-lea-al XVII-lea) de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) și din perioada Halstatt. Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1799, refăcută în
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]