14,810 matches
-
descoperă Înclinațiile reale pentru pictura naivă. Din prima perioadă a picturii sale, se resimțea parcă reținerea gestului. Firea sa comunicativă, prietenoasă și plină de căldură, contrasta cu sobrietatea aproape glacială a unei game extrem de restrînse de culori predominent reci. Căldura sufletească era parcă Împiedecată să se manifeste. Odată cu abordarea picturii naïve, Jana Ghemeș și-a descărcat tensiunile prin comunicarea sinceră și spontană, dînd frîu liber imaginației În compoziții originale, fără a fi tributară nici unuia dintre naivii celebri. Activitatea expozițională este meritorie
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, corpuri cerești: mamă, tată, frate, masă, cap, ochi, pâine, apă, câine, vineri, octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
română a dobândit, la trei ani după dispariția autorului, un nou prozator, de o valoare deosebită. Un prozator care demonstra că resursele tematice ale universului rural nu fuseseră epuizate. Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu revelaseră multe dimensiuni și orizonturi sufletești, dar nu dezvăluiseră toate zăcămintele de spiritualitate arhaică. Anumite aspecte de practică ezoterică și gândire magică fuseseră semnalate mai curând fugitiv. Povestirile voiculesciene merg în principal tocmai la acestea sau le reliefează în vreun fel existența. Excepție face, între altele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și obiceiuri: am considerat că dimensiunea tradiției este extrem de relevantă în studiul semnificațiilor comunității și de aceea am urmărit care sunt punctele de intersecție între cele două; * Interacțiunea: relațiile cu oamenii din sat, încredere, comportamente prosociale (de într-ajutorare), apropiere sufletească de oamenii din sat, coeziune comunitară; * Teritoriu, pământ, muncă: în toate referirile la comunitate apare ca extrem de relevantă discuția privind teritorialitatea, de aceea am urmărit, mai ales prin datele calitative, importanța pământului și a muncii în modul în care oamenii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raportează la comunitate; * Semnificația subiectivă a comunității: dacă oamenii percep satul ca fiind diferit de alte sate, sau ca fiind renumit prin ceva, semnificațiile subiective ale satului și imaginea viitorului acestuia; * Relația simbolică cu satul: sentimente față de sat (comună), apropierea sufletească de sat, dorința de a părăsi satul. Prelucrarea datelor a relevat însă o structură a dimensiunilor relevante pentru comunitate diferită de ceea ce ne așteptam. Astfel pentru a determina care sunt dimensiunile cele mai importante în analiza comunității, am realizat o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,734 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 39,3%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 18% 12% 9% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective subiective cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Indiferență față de sat (-0,5) Factorul 2 Comportament prosocial (întrajutorare) (0,7) Dimensiunea interacțională (relații sociale) Încredere în oamenii din sat (0,5) Apropiere sufletească
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective subiective cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Indiferență față de sat (-0,5) Factorul 2 Comportament prosocial (întrajutorare) (0,7) Dimensiunea interacțională (relații sociale) Încredere în oamenii din sat (0,5) Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Factorul 3 Sat diferit de alte sate (0,6) Dimensiunea caracterului special al satului Sat renumit (0,6) 4.4 Ludoș KMO = 0,822 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,822 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 55,4%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 25% 7% 13% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective pozitive cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Factorul 2 Indiferență față de sat (0,7) Dimensiunea relației afective negative cu satul Sentiment de rușine în raport cu satul (0,6) Factorul 3 Încredere în oamenii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pozitive cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Factorul 2 Indiferență față de sat (0,7) Dimensiunea relației afective negative cu satul Sentiment de rușine în raport cu satul (0,6) Factorul 3 Încredere în oamenii din sat (0,6) Dimensiunea interacțională Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Sursa: cercetare proprie comunități studiate sunt diferite: ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați decât cei din Tălmăcel să spună că pământul nu e deloc important pentru ei si de asemenea sunt mai puțin legați de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestui studiu. Cum se raportează oamenii la satul lor, cum percep ei relația cu satul (comunitatea) la nivel simbolic, acestea au fost întrebările la care am încercat să răspundem. Pentru aceasta am luat în analiză itemi cum ar fi: apropierea sufletească de sat și sentimentele față de sat (atașament, mândrie, indiferență, rușine, dorință de implicare). Mă voi referi pe scurt la acești itemi, respectând demersul comparativ urmat până acum. Răspunsurile subiecților la acești itemi se încadrează și ele în patternul care s-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
simt indiferență sau rușine față de satul lor (concluzie evidentă și în urma analizei factoriale). Ei sunt mai puțin mândrii de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat (de asemenea apropiere sufletească mai mică). Oamenii mai în vârstă însă, cu precădere cei din Tălmăcel, sunt legați în mod indestructibil de satul lor: "Ăsta-i satul meu, aici m-am născut, aici am trăit și aici îmi place. Să-mi dea cineva orice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnificativ mai înclinați să admită că simt indiferență sau rușine față de satul lor35. Ei sunt mai puțin mândri de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat (de asemenea apropiere sufletească mai mică). Oamenii mai în vârstă însă, cu precădere cei din Tălmăcel, sunt legați în mod indestructibil de satul lor: "Ăsta-i satul meu, aici m-am născut, aici am trăit și aici îmi place. Să-mi dea cineva orice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
remarcă atașamentul ridicat al vârstei a treia și, atașamentul scăzut al celor cu studii superioare (vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.4 Identificarea cu religia proprie în funcție de vârstă, educație, etnie, ocupație Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de religia proprie 58-65 de ani (2,8) Pensionarii (2, 0) Facultate (6,3) 18-25 de ani (6,3) Ocupații cu studii superioare (7,4) Facultate (3,5) Ocupații cu studii superioare (4,2) Mândrie față de faptul că e ortodox
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
imaginea identității etno-culturale a unei comunități se numără și cele de mai sus. Măsura în care membrii comunității se identifică cu aceasta, cu cultura ei și cu oamenii din ea, este dată de măsura în care oamenii simt atașament, apropiere sufleteasca și mândrie față de comunitate și oameni. Variabilele utilizate în această analiză (toate construite pe o scală în cinci trepte) sunt vizibile în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apropiere sufleteasca și mândrie față de comunitate și oameni. Variabilele utilizate în această analiză (toate construite pe o scală în cinci trepte) sunt vizibile în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiză (toate construite pe o scală în cinci trepte) sunt vizibile în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul corelației și calculul valorii reziduale ajustate. Tabel 5.7 Identificare cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul corelației și calculul valorii reziduale ajustate. Tabel 5.7 Identificare cu propria persoană (identitate personală) și cu oamenii din sat (identitate socială) în funcție de educație, vârstă, ocupație, etnie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Mândria față de propria persoană Agricultori (2,3) Muncitor(2,6) Tehnician, maistru, funcționar (2,0) Facultate (2,3) Fără școală (4,3) Școală postliceală (2,0) Facultate (2,3) Apropierea sufletească de oamenii din sat Școală primară (2,7) Școală gimnazială (2,6) Peste 65 de ani (2,6) Pensionari (2,7) Agricultori (2,2) 18-25 de ani (5,2) 18-25 de ani (2,8) Rromii (2,9) Sursa: cercetare proprie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc apropiere sufletească de sat, să nu fie deloc mândri de acesta, și să fie în foarte mare măsură indiferenți. Din nou regăsim discrepanța între cele două sate, de data asta în ce relația subiecților intervievați cu satul lor și cu identitatea lor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între cele două sate, de data asta în ce relația subiecților intervievați cu satul lor și cu identitatea lor etnică. Tabel 5.8 Relația cu satul în funcție de educație, vârstă, ocupație și etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de sat 26-33 de ani (2,2) Peste 65 de ani (2,5) Școală generală (3,1) Agricultori (2,9) Muncitori (2,9) 18-25 de ani (3,0) Școală primară (2,3) Elevi, studenți (2,7) Meșteșugari, mecanici (2,4
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
iar sexul corelează negativ doar cu identificarea regională și națională (bărbații se identifică mai puternic cu regiunea și națiunea). Tabel 5.9 Identificarea cu regiunea și națiunea în funcție de sex, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de Transilvania Bărbații (3,7) Peste 58 de ani (2,3) Agricultor (2,8) Rromii (2,7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sufletească de Transilvania Bărbații (3,7) Peste 58 de ani (2,3) Agricultor (2,8) Rromii (2,7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie față de faptul că e român Peste 65 de ani (3,0) Agricultori
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propria persoană; * identificarea cu ocupația pe care o are (mândrie față de ocupația sa); * nivelul de viață al țăranului (mai bun pe vremea colectivizării sau acum); * măsuri pentru creșterea calității vieții personale; * aprecierea situației economice proprii. 2. Identitate socială * identificare (apropiere sufletească de) familie, comunitate, județ, regiune, țară; * relația simbolică cu comunitatea (mândrie, indiferență, rușine, dorință de implicare); * caracterizarea celor din satul lui; * credința că satul din care face parte e diferit de alte sate; * prin ce e renumit satul din care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu totul particulară a lui Constantin Noica). Se mai vorbește acolo de eventualitatea de a deveni agent (sic !) cultural, intelectual. Dar totul este atât de fals și echivoc, încât nu mai insistăm asupra acestui episod atât de controversabil. Ce procese sufletești obscure l-au determinat? Reținem doar faptul că filozoful se declarase dispus la pasivitate totală, la renunțarea la orice gest ostil față de regim, la o izolare socială completă (nu aveam de gând să duc nici un fel de viață socială). Era
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]