141,440 matches
-
a fost nominalizată și la premiile Grammy pentru CD-ul său God is Love: The Gospel Sessions. Actrița a jucat la Casa Albă, în fața forțelor armate americane din străinătate și a fost premiată de USO World Board of Governors. În timpul Războiului din Vietnam, Ann-Margret și alți comedianți au făcut echipă pentru un tur USO pentru a-i amuza pe soldații americani staționați în părți izolate din Vietnam și din sud-estul Asiei. Ea a jucat chiar și în fața Regelui și Reginei Suediei
Comedie amuzantă, cu un ritm alert, ”Jaf cu stil” îi aduce împreună pe Morgan Freeman, Michael Caine și Alan Arkin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105610_a_106902]
-
figurii modelului, folosindu-se chiar de mijloacele caricaturii aproape expresioniste. Această caracteristică a portretelor sale nu atrage întotdeauna aprecierea celui portretizat. De exemplu, Cocteau s-a debarasat rapid de portretul său... Arta lui Modigliani reflectă o societate paradoxală, cea a războiului și a perioadei imediat următoare, în care coabitau două tendințe. Pe de o parte, o libertate feroce, pe de altă parte, o lume reacționară, xenofobă, care respingea avangarda. Modigliani n-a făcut concesii nici uneia dintre părți. S-a situat cumva
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
expoziției, că Man Ray, sosit în Montparnasse în 1921, după moartea lui Modigliani, a realizat o fotografie suprarealistă a măștii mortuare a pictorului, ca și cum și-ar fi asumat moștenirea de portretist a acestuia. Copil teribil al comunității artistice din anii războiului, pictor blestemat, cu o viață scurtă, dar intensă, băutor înveterat, poet exaltat, visător, idealist, Modigliani a devenit o legendă care depășește personajul și marchează apropierea noastră de opera sa. Este, oarecum, soarta celor care mor tineri. Dispărut la 35 de
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
definitiv. Grație cioplirii pietrei, Modigliani și-a împlinit un vis care îl bântuia încă din copilărie: să deseneze în spațiu. Amprenta sculptorului român este considerabilă asupra lucrărilor sale realizate între 1910 și 1914. Băiat cu pantaloni scurți Când a izbucnit războiul, în 1914, Modigliani se întorsese definitiv la pictură. Pictează cu fervoare portretele prietenilor sau necunoscuților: Picasso, Soutine, Kisling, Survage și Zadkine, fiul proprietăresei sau Max Jacob, care i-l va prezenta pe Paul Guillaume, cel care va devenit negustorul său
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
popular. În La Rotonde a lui „papa Libion”, se întâlneau jucătorii de șah, artiștii ratați și modelele care se visau reginele nopții, cum erau Aicha sau Alice Prim, care va deveni curând Regina Kiki de Montparnasse. În Parisul anilor de război, din care lipseau francezii înrolați, „banda lui Modigliani”, cum a numit-o un poet, era formată din tot felul de străini: un grec, compozitorul Marios Varvoglis, sau un japonez ca Foujita, care se îmbrăca în kimono și sandale, alături de cei
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
de franci pentru unul dintre nudurile sale, ceea ce însemna de 13 ori salariul unui muncitor calificat. Galeriile și muzeele au început să vâneze operele lui. În anii ’30 au fost organizate retrospective la Zürich, Bruxelles și Basel. După al Doilea Război, în capitala britanică, un Portret al Beatricei Hastings și-a găsit cumpărător la suma de 33.000 de dolari, la Sotheby’s. În 1951, Muzeul de Artă Modernă din New York i-a organizat o mare expoziție. În 1987, Tânără cu
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
de numeroasele persoane prin care teatrul continuă să existe. Este oarecum datoria noastră. Și necesitatea noastră. Cum ai spune: nu noi facem teatrul să existe, mai degrabă noi existăm datorită lui. Teatrul e foarte puternic, el rezistă, supraviețuiește tuturor obstacolelor, războaielor, cenzurilor, lipsei de bani. E destul să zici „decorul e o scenă goală dintr-o epocă nedeterminată” și să lași să intre un actor. Sau o actriță. Ce va face el? Ce va face ea? Vor spune ceva? Publicul așteaptă
Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105667_a_106959]
-
îl făcea să plutească pe deasupra situațiilor, pentru a căror substanță tragică cred că nu avea «organ»: tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei'', scria Ștefan Augustin Doinaș. În acest bâlci al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de unitate fără poezia lui Nichita Stănescu. Lângă răzvrătitul
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
prea mai e de actualitate. Istoria visului așteaptă încă să fie scrisă, iar a o elucida înseamnă a spulberă în mod decisiv, grație iluminării istorice, credința superstițioasa într-o determinare naturală a viselor. Visul participa la istorie. Visele au ordonat războaie, iar în vremuri străvechi războaiele au instituit dreptul și nedreptatea, ba chiar au fixat granițe visului. Visul nu se mai deschide asupra unei zări albastre. A devenit cenușiu. Stratul cenușiu de praf așternut pe lucruri e partea lui cea mai
Povești la “Replika” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105686_a_106978]
-
Istoria visului așteaptă încă să fie scrisă, iar a o elucida înseamnă a spulberă în mod decisiv, grație iluminării istorice, credința superstițioasa într-o determinare naturală a viselor. Visul participa la istorie. Visele au ordonat războaie, iar în vremuri străvechi războaiele au instituit dreptul și nedreptatea, ba chiar au fixat granițe visului. Visul nu se mai deschide asupra unei zări albastre. A devenit cenușiu. Stratul cenușiu de praf așternut pe lucruri e partea lui cea mai bună. Visele sunt acum o
Povești la “Replika” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105686_a_106978]
-
mers. Întotdeuna au existat crize în lumea artei și faptul că a supraviețuit mileniilor mă îndreptățește să cred că ea va învinge crizele. Cineva a publicat zilele acestea pe FB un episod, petrecut la Londra, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când spectacolele cu Shakespeare continuau chiar dacă erau amenințați cu tăierea bugetului. Supărat, Churcill ar fi spus: „atunci de ce mai luptăm?” Alături de criticul Tudor Octavian Ce anume te face să ai în continuare această dorință de a fi în critic
Magdalena Popa Buluc în dialog cu criticul și istoricul de artă Ruxandra Garofeanu: „Pentru a atinge perfecțiunea îți trebuie modele și un har aparte” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105674_a_106966]
-
Dominique Gros (scriitoare franceză, regizor și producător a peste 60 de filme documentare, a primit the Silver Toucan la Rio și the Special Prize la Tokyo), - Nino Kirtadze (regizoare de filme documentare, fostă consilieră a președintelui georgian și jurnalist de război, nominalizată la Oscar), - Rafi Pitts (regizor iranien ale cărui filme au participat în competițiile festivalurilor de la Berlin, Veneția etc.), - Tania Rakhmanova (regizoare de filme documentare pe teme istorice sau politice, unul dintre acestea nominalizat la Premiile Emmy), - Marijke Rawie (președinte
Încep înscrierile de-a 12-a ediție Aristoteles Workshop! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105684_a_106976]
-
Rosenberg. Paul Rosenberg prezentând o lucrare de Matisse Paul și familia lui s-au refugiat la New York. 300 de tablouri au rămas în Franța, unele în seiful unei Bănci din Libourne pe care germanii au jefuit-o în 1941. După război, a început lupta pentru restituirea operelor, dintre care multe decorau biroul lui Goering. Peste 60 de mii de opere de artă au fost returnate Franței de Germania între 1945 și 1949. Comisia franceză i-a restituit lui Paul Rosenberg, în
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
și terminase Portretul Olgăi în fotoliu, își petrecea luna de miere în sudul Franței, la invitația unei chiliene bogate, Eugenia Errazuriu, când l-a cunoscut pe Rosenberg, care i-a comandat portretul soției sale. La începutul celui de al Doilea Război Mondial, această „icoană de familie” a cunoscut un periplu, din 1940, când Paul Rosenberg și familia sa au părăsit Parisul. Galeristul a luat taboul cu el împreună cu alte opere pe care le-a ascuns în reședința închiriată, Castel Floriac, și
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
devenit apoi proprietatea lui Hermann Göring care l-a schimbat, în 1941, cu negustorul german Gustav Rochlitz, împreună cu alte 10 picturi „degenerate”, contra a două pânze ale vechilor maeștri Jan Weenix și Tizian. Matisse Femeie în halat purpuriu La sfârșitul războiului, tabloul a fost ascuns în castelul Hohenschwangau din Bavaria unde a fost descoperit de aliați și repatriat în Franța în 1946. Restituită lui Rosenberg, pictura a traversat Atlanticul până la New York unde a rămas până în 2008, când Anne Sinclair l-a
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
din calea înțelegerii tragediei Celuilalt. Unul dintre ele este 9 Days - From My Window in Aleppo, câștigătorul din 2016 al Premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj acordat de Academia Europeană de Film, un documentar cutremurător care contracarează viziunea romanțată asupra Războiului Civil din Siria. Summer de Ronny Trocker Nominalizat la Premiile BAFTA, Over, de Jörn Threlfall, adoptă o formulă simplă, dar de mare impact, de a privi poveștile celor ce caută în Europa un tărâm promis al salvării, iar din competiția
Sold out la Gala de deschidere BIEFF. Despre empatie și sfidarea granițelor – Competiția Internațională în centrul atenției by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105664_a_106956]
-
în galeria geniilor muzicale ale lumii. Din 1936 începe drumul spre celebritate. Odată cu primul recital de la Paris, în data de 20 mai 1935 cariera lui Lipatti a luat avânt, însoțită permanent de recenzii elogioase. La începutul celui de-al doilea Război mondial revine în România, unde va susține multe recitaluri, atât singur, cât și în compania lui George Enescu. Se va împărți o perioadă între concertele din țară și turneele în Cehia, Austria, Germania sau Italia. În 1943 va pleca în
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]
-
de moarte. Rămâne curând și fără mătușa care l-a luat în grijă, într-o cocioabă de lângă un crematoriu pentru săraci și o groapă de gunoi, ceea ce-i atrage și porecla funestă Exitus. Singur într-o lume distrusă de ororile războiului, reușește totuși să rămână în viață, printre oamenii neînsuflețiți de la morgă și având drept profesori cărțile și almanahurile găsite printre resturi. În pragul adolescenței, hotărăște să iasă între oamenii vii, dar descoperă că aceștia sunt de o cruzime fără margini
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
între bande, pericolul pândește la tot pasul, dar pe parcursul călătoriei lui spre maturitate răsare și speranța că lumea se poate schimba. Uneori de o violență de neînchipuit, alteori cu totul înduioșător, Exitus ne arată fața urâtă a societății măcinate de război, în care civilizația se transformă rapid și brutal în sălbăticie și se recâștigă apoi încet, cu fiecare act de umanitate ce aduce un licăr acolo unde întunericul pare etern. Adrian Georgescu s-a născut pe 24 iulie 1970, la București
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
istoric în care acesta a trăit, a oamenilor pe care i-a cunoscut, a școlilor prin care a trecut, a experiențelor pe care le-a parcurs, a lecturilor care l-au format și a unei Europe răvășite, aflate între două războaie devastatoare și în căutarea unei speranțe de supraviețuire. Reconstituind chipul unei epoci care a amestecat religia cu politica și a sfârșit în sânge și barbarie, această carte încearcă să-l redea pe Corneliu Zelea Codreanu trecutului și istoriei”, mărturisește Tatiana
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
Astăzi, la ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea volumului Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, de Alin Ciupală, apărut recent la Editura Polirom. Invitați, alături de autor: Laura Grünberg, Zoltán Rostás. Moderator: Valentin Protopopescu Pe 6 decembrie 1916, trupele Puterilor Centrale intrau victorioase în București, marcând practic eșecul campaniei militare române începute la 27 august
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
eșecul campaniei militare române începute la 27 august. Capitala fusese părăsită de autorități încă de la sfârșitul lunii noiembrie, valul de refugiați în Moldova fiind întâmpinat de o populație locală îngrijorată. Cartea lui Alin Ciupală prezintă implicarea României în desfășurarea Marelui Război din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile în susținerea efortului de război al țării. Sunt trecute în revistă acțiunile desfășurate de numeroase personalități feminine ale vremii - cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja Știrbei sau Martha Bibescu
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
de la sfârșitul lunii noiembrie, valul de refugiați în Moldova fiind întâmpinat de o populație locală îngrijorată. Cartea lui Alin Ciupală prezintă implicarea României în desfășurarea Marelui Război din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile în susținerea efortului de război al țării. Sunt trecute în revistă acțiunile desfășurate de numeroase personalități feminine ale vremii - cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja Știrbei sau Martha Bibescu - ca fondatoare și conducătoare ale unor societăți implicate în organizarea spitalelor de campanie și
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
unor soluții pentru ușurarea vieții prizonierilor români din lagărele din străinătate și a răniților din spitale. Un loc aparte îi este rezervat reginei Maria care, încă din perioada neutralității României, a inițiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical și logistic, fiind unul dintre cei mai activi susținători (prin acțiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării țării în război alături de puterile Antantei. Autorul prezintă și aspecte legate de viața socială a femeilor din
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
din perioada neutralității României, a inițiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical și logistic, fiind unul dintre cei mai activi susținători (prin acțiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării țării în război alături de puterile Antantei. Autorul prezintă și aspecte legate de viața socială a femeilor din perioada respectivă, arătând cum activitatea desfășurată de ele în timpul Primului Război Mondial a determinat modificarea statutului lor în societatea epocii. „În lung alai, femei și copii ne cară
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]