144,219 matches
-
ACT, la fel ca și Washington, D.C., este independent de orice stat pentru a preveni orice stat să obțină avantajul de a găzdui sediul puterii federale. Cu toate acestea, spre deosebire de Washington, ACT dispune de reprezentare în Parlamentul federal, având propria Adunare legislativă și un guvern independent, similar statelor. Deoarece orașul are un procent ridicat de funcționari publici, guvernul federal contribuie cu cel mai mare procent la produsul brut de stat și este cel mai mare angajator din Canberra. Fiind sediul guvernului
Canberra () [Corola-website/Science/304891_a_306220]
-
Automobilism Sportiv, în cadrul primei Adunari Generale de alegeri de la constituirea forului automobilistic, în octombrie 2005. Dl. Victor Băldescu a acumulat 24 de voturi, față de contracandidatul său, Dumitru Rusănescu, care a primit 10 voturi, în timp ce un vot a fost anulat. La Adunarea Generală au avut drept de vot 36 de persoane, reprezentând cluburile afiliate. Pentru cele două posturi de vicepreședinte au candidat șapte persoane. În primul tur a fost ales Bela Stoica, în timp ce pentru alegerea celui de-al doilea vicepreședinte a fost
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
din primul tur de scrutin, pentru cel de-al cincilea post organizându-se un nou tur, între Emanuel Ilina și Augustin Pastor, câștigat de cel de-al doilea. In ianuarie 2007, urmare demisiei Consiliului Federal condus de dl. Victor Băldescu, Adunarea Generală a FRAS a ales un nou Președinte în persoana multiplului campion național de raliuri - Dl. Ștefan VASILE, precum și noii membri ai Consiliului federal: dnii Adrian FODOR și Iulian PĂDURARIU-vicepreședinți și dnii Horia ANDRONIC, Emanuel ILINA, Silviu MORARU, Laurențiu OROS
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
educației fizice și sportului. La sfârșitul sezonului 2007, FRAS a organizat GALA CAMPIONILOR 2007 și a decernat titlurile de campioni național sportivilor care s-au clasat pe primele locuri ale celor 4 campionate. La 26 ianuarie 2008, a avut loc Adunarea Generala a FRAS, în cadrul căreia s-au discutat problemele curente, precum și stadiul afilierii la Federația Internațională a Automobilului (FIA). De asemenea, s-a completat vacanța ivită în Consiliul Federal ca urmare a demisiei dlui Augustin PASTOR, cu dl Valentin PIROȘ
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
Internaționale la Universitatea Ecologică Deva (1997), Programul de Perfecționare în Antreprenoriat organizat de Conservatoire des Arts et Metiers Belfort (Jura - Franța) - 1997; Cursul Postuniversitar de Marketing Regional organizat de Centrul de Afaceri Szombathely (Vas - Ungaria) - 1998; Școala de Vară la Adunarea Regiunilor Europei (Erfurt - Germania) - 1998. Iuliu Winkler a publicat mai multe lucrări științifice în economie - analize macroeconomice și financiar-fiscale - în reviste de specialitate din România în limbile română și maghiară (Piața Financiară, Kozgazdasz Forum ș.a.) Înscris în anul 1991 ca
Iuliu Winkler () [Corola-website/Science/305503_a_306832]
-
deputat în Parlamentul European pentru mandatul 2007-2009, dar aflându-se pe poziția 3 nu a fost ales, deoarece UDMR a obținut daor 2 locuri. Dar după renunțarea la mandat a lui Gyorgy Frunda pentru a prelua președinția Comisiei juridice la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Iuliu Winkler a devenit europarlamentar. El și-a depus demisia la Cabinetul Primului-Ministru la data de 1 decembrie 2007, potrivit biroului de presă al Guvernului. Iuliu Winkler vorbește limba maghiară (limba maternă), limba română, precum și limba
Iuliu Winkler () [Corola-website/Science/305503_a_306832]
-
ales ca deputat de Mehedinți pe listele Partidului Democrat în legislaturile 2000-2004, 2004-2008 și 2012-2016. În prima legislatură, a fost membru al Comisiei de Politică Externă al Camerei Deputaților și a deținut funcția de președinte al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) între anii 2001-2004. Reales în anul 2004 ca deputat, Mihai Stănișoară a deținut funcția de președinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, fiind de
Mihai Stănișoară () [Corola-website/Science/305506_a_306835]
-
Europa (OSCE) între anii 2001-2004. Reales în anul 2004 ca deputat, Mihai Stănișoară a deținut funcția de președinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, fiind de asemenea și vicepreședinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară N.A.T.O. A fost inițiator a 28 de propuneri legislative, dintre care două au devenit legi: Legea 15/2003 și Legea 129/2006. În perioada 2000-2007 a participat și a moderat numeroase conferințe, seminarii, colocvii și mese rotunde în
Mihai Stănișoară () [Corola-website/Science/305506_a_306835]
-
cu gradul de sublocotenent, fiind făcut prizonier de război pe frontul din Rusia (1916-1917). Înrolat ca voluntar în Primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia, a ajuns în Regatul României. S-a aflat printre cei care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. și a fost membru ales al Marelui Sfat Național Român. Datorită activității sale anterioare în domeniile financiar și cel agrar, a ocupat, după 1 decembrie 1918, postul de secretar al resortului de agricultură al Consiliului Dirigent
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
Interne Constantin Dudu Ionescu, precum și consilier al candidatului la președinția României Mugur Isărescu. În 2004 a fost ales deputat de Bihor în Parlamentul României, în timpul mandatului fiind secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și membru al Adunării Parlamentare a NATO. Eduard Hellvig a fost ales în anul 2006 să facă parte din primii europarlamentari ai României, perioadă în care a făcut parte din Comisia de Comerț Internațional (INTA) și Subcomisia pentru Securitate și Apărare (ȘEDE). Din 2008
Eduard Hellvig () [Corola-website/Science/305561_a_306890]
-
și Turismului. La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 4, Ilfov. Eduard Hellvig a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților și a făcut parte din Comisia pentru Afaceri Europene și din Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 3 septembrie 2013 a demisionat din Parlamentul României pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. Din 4 septembrie 2013 este membru al Parlamentului European. Face parte din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, Delegația la
Eduard Hellvig () [Corola-website/Science/305561_a_306890]
-
a demisionat din Parlamentul României pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. Din 4 septembrie 2013 este membru al Parlamentului European. Face parte din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova, Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest. Este membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și în Comisia pentru afaceri juridice. Eduard Hellvig este căsătorit cu Andreea Hellvig, având împreună o fiică.
Eduard Hellvig () [Corola-website/Science/305561_a_306890]
-
corpului soldaților și gradaților profesioniști a fost desemnat drept președinte de onoare de către Liga Militarilor Profesioniști. Este totodată, membru fondator al asociației UAV-România ("Unmanned Vehicle Systems Romania Association"). George Scuatru are și calitatea de membru al delegației Parlamentului României la adunarea parlamentara NATO din 2009, activând în cadrul acestui for în comisia de economie și securitate. Este membru fondator al grupului Pro-America din Parlamentul României. Interesul său față de domeniile securității și relațiilor internaționale este dovedit și de suportul său puternic față de întărirea
George Scutaru () [Corola-website/Science/305570_a_306899]
-
ca la Focșani să funcționeze un organ legislativ comun, care să ia decizii în domenii de interes comun, precum cel al taxelor și impozitelor. O altă hotărâre care viza soarta celor două principate era organizarea de alegeri pentru "Divanele ad-hoc", adunări ale tuturor claselor sociale, care urmau să dezbată viitorul celor două țări. În 1859, profitând de ambiguitatea textelor înțelegerilor finale, care prevedeau existența a două domnii, dar nu împiedica una și aceeași persoană să fie aleasă pe ambele tronuri, a
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești () [Corola-website/Science/305565_a_306894]
-
dispare condiționarea "scandalului public" și orice contact sexual consimțit între persoane de același sex este pedepsit cu închisoare corecțională. Odată cu ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu, legislația comunistă își schimbă destul de mult atitudinea față de multe aspecte ale vieții sociale. În 1968 Marea Adunare Națională elaborează o versiune complet revizuită a Codului Penal. Acum infracțiunile privitoare la viața sexuală erau incluse în secțiunea infracțiunilor contra persoanei. Articolul 200, alin. 1, prevedea că: "relațiile sexuale între persoane de același sex se pedepsesc cu închisoare de la
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
Formuzal, în funcția de Guvernator al Găgăuziei. Noul guvernator al UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal a fost învestit la 29 decembrie 2006 în funcția de bașcan la Casa de Cultură din Comrat. El a trebuit să colaboreze în mod constructiv cu Adunarea Populară din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuz Yeri, în care majoritatea mandatelor era deținută de către Partidul Comuniștilor din Republică Moldova. În temeiul art. 88 lit. j) din Constituția Republicii Moldova și al art. 14 alin. (4) din Legea privind statutul juridic special
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
(n. 1 iunie 1952, sătul Chirsova, raionul Comrat) este un politician găgăuz din Republică Moldova, care a deținut funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri în perioada 2002-2003. Ivan Petrovici Kristioglo (în alfabetul chirilic: Иван Петрович Кристиогло) s-a născut la data de 1 iunie 1952 în satul Chirsovo din Raionul Comrat, într-o familie de etnie găgăuza. În anul 1973
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
Partidului Comunist din RSS Moldoveneasca. În anul 1990 devine primul rector al Universității de Stat din Comrat. A activat în calitate de decan al Departamentului de Cultură Națională a Universității de Stat din Comrat. În anul 1999 este ales ca deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și președinte al Comisiei permanente pentru regulament, etică parlamentară, petiții, relații cu mass media, funcționarea limbilor și relații interetnice. Este căsătorit și are doi copii. Organul legislativ al Găgăuziei, Adunarea Populară, este compus din 35 de deputați
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
anul 1999 este ales ca deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și președinte al Comisiei permanente pentru regulament, etică parlamentară, petiții, relații cu mass media, funcționarea limbilor și relații interetnice. Este căsătorit și are doi copii. Organul legislativ al Găgăuziei, Adunarea Populară, este compus din 35 de deputați, care sunt aleși la fiecare patru ani. În anul 2001 accede la putere în Republică Moldova Partidul Comuniștilor, unul din deputații în Parlament pe lista PCRM fiind ex-Guvernatorul Găgăuziei Gh. Tabunșcic. În regiunea
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
din deputații în Parlament pe lista PCRM fiind ex-Guvernatorul Găgăuziei Gh. Tabunșcic. În regiunea autonomă găgăuza, Partidul Comuniștilor obține 80,5% din voturile alegătorilor, media pe țară fiind de 50%. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte cu , nu a putut adopta hotărâri, deoarece acestea nu erau aprobate de conducerea Adunării Populare, iar minoritatea, în frunte cu președintele legislativului Mihail Kendighelean, nu putea activă în lipsă de cvorum. În consecință
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
din voturile alegătorilor, media pe țară fiind de 50%. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte cu , nu a putut adopta hotărâri, deoarece acestea nu erau aprobate de conducerea Adunării Populare, iar minoritatea, în frunte cu președintele legislativului Mihail Kendighelean, nu putea activă în lipsă de cvorum. În consecință, activitatea legislativă și executivă în autonomie a fost blocată pentru o perioadă de cinci luni. La 31 ianuarie 2002, un grup
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
cu președintele legislativului Mihail Kendighelean, nu putea activă în lipsă de cvorum. În consecință, activitatea legislativă și executivă în autonomie a fost blocată pentru o perioadă de cinci luni. La 31 ianuarie 2002, un grup din 21 de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei i-au acordat un vot de neîncredere Guvernatorului Găgăuziei și au stabilit pentru data de 24 februarie 2002 organizarea referendumului de revocare din funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
dosare fiind mai tarziu clasate. În luna aprilie 2002, executivul Găgăuziei și-a dat demisia în bloc. Bașcanul Dumitru Croitor urma să prezinte nouă componentă a executivului, însă nu a făcut acest lucru, deoarece Direcția pentru justiție a constatat că Adunarea Populară a acceptat demisia încălcând legislația. La data de 23 mai 2002, deputații din Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei au votat pentru demiterea lui Mihail Kendighelean din funcția de președinte al organului legislativ al autonomiei, care deținea această funcție din
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
în bloc. Bașcanul Dumitru Croitor urma să prezinte nouă componentă a executivului, însă nu a făcut acest lucru, deoarece Direcția pentru justiție a constatat că Adunarea Populară a acceptat demisia încălcând legislația. La data de 23 mai 2002, deputații din Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei au votat pentru demiterea lui Mihail Kendighelean din funcția de președinte al organului legislativ al autonomiei, care deținea această funcție din anul 1999. Pentru demiterea lui Kendighelean au votat 24 de deputați, iar împotriva acestei decizii
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
demiterea lui Mihail Kendighelean din funcția de președinte al organului legislativ al autonomiei, care deținea această funcție din anul 1999. Pentru demiterea lui Kendighelean au votat 24 de deputați, iar împotriva acestei decizii - opt deputați. Potrivit Regulamentului Găgăuziei și Regulamentului Adunării Populare, pentru adoptarea unei astfel de hotărâri sunt necesare 23 de voturi. Ivan Kristioglo a fost ales la data de 23 mai 2002 în funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]