144,219 matches
-
cu drepturi electorale care a împlinit vârsta de 21 de ani și la momentul efectuării alegerilor locuiește pe teritoriul circumscripției electorale pe care o va reprezenta. Cele 35 circumscripții electorale sunt următoarele: În cel mult trei luni de la expirarea mandatului Adunării Populare, trebuie organizate noi alegeri de deputați. În conformitate cu Legea locală privind alegerea Adunării Populare, au dreptul de a înainta candidați: Partidele și alte organizații social-politice au dreptul să înainteze doar câte un singur candidat în fiecare circumscripție electorală. Nici o persoană
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
momentul efectuării alegerilor locuiește pe teritoriul circumscripției electorale pe care o va reprezenta. Cele 35 circumscripții electorale sunt următoarele: În cel mult trei luni de la expirarea mandatului Adunării Populare, trebuie organizate noi alegeri de deputați. În conformitate cu Legea locală privind alegerea Adunării Populare, au dreptul de a înainta candidați: Partidele și alte organizații social-politice au dreptul să înainteze doar câte un singur candidat în fiecare circumscripție electorală. Nici o persoană nu poate candida în mai multe circumscripții. În cazul în care nici unul dintre
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
de voturi. În cazul în care alegerile au fost declarate nule sau nevalabile, are loc repetarea alegerilor în termen de 2 săptămâni, fiind ales candidatul ce a acumulat mai mult de 50% din voturile alegătorilor ce au participat la scrutin. Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri este autoritatea reprezentativă și legislativă a autonomiei, de competență căreia tine: adoptarea actelor normative în domenii prestabilite, a căror executare este obligatorie pe teritoriul UTA Găgăuzia; soluționarea problemelor organizării teritoriale a Găgăuziei, stabilirii și modificării categoriei
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
Republicii Moldova în problemele care privesc interesele Găgăuziei; stabilirea modului de organizare și de activitate a autorităților administrației publice locale ale Găgăuziei și a asociațiilor de cetățeni, cu excepția partidelor și altor organizații social-politice; fixarea, organizarea și efectuarea alegerilor de deputati în Adunarea Populară și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor; fixarea alegerilor în autoritățile administrației publice locale din Găgăuzia; exercitarea dreptului de inițiativă legislativă în Parlamentul Republicii Moldova etc. La alegerile din 28 mai 1995 pentru Adunarea Populară a autonomiei găgăuze
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
alegerilor de deputati în Adunarea Populară și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor; fixarea alegerilor în autoritățile administrației publice locale din Găgăuzia; exercitarea dreptului de inițiativă legislativă în Parlamentul Republicii Moldova etc. La alegerile din 28 mai 1995 pentru Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, s-au înscris 106 candidați, reprezentând: După primul tur de scrutin din 28 mai 1995, au fost aleși 28 deputați din totatul de 35. După cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 11 iunie
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
deputați din totatul de 35. După cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 11 iunie 1995, au fost aleși alți 6 candidați. Alegerile din circumscripția nr.27 Dezghingea au fost invalidate. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: În octombrie 1995, a fost ales ca președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, deputatul Piotr Pașalî. La alegerile pentru Adunarea Populară desfășurate la data de 22 august 1999 au concurat 201 candidați. În primul tur
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
la 11 iunie 1995, au fost aleși alți 6 candidați. Alegerile din circumscripția nr.27 Dezghingea au fost invalidate. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: În octombrie 1995, a fost ales ca președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, deputatul Piotr Pașalî. La alegerile pentru Adunarea Populară desfășurate la data de 22 august 1999 au concurat 201 candidați. În primul tur de scrutin au fost aleși doar 10 deputați. În urmă desfășurării turului doi de
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
din circumscripția nr.27 Dezghingea au fost invalidate. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: În octombrie 1995, a fost ales ca președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, deputatul Piotr Pașalî. La alegerile pentru Adunarea Populară desfășurate la data de 22 august 1999 au concurat 201 candidați. În primul tur de scrutin au fost aleși doar 10 deputați. În urmă desfășurării turului doi de scrutin la 5 septembrie 1999, au fost aleși alți 24 de
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
de 22 august 1999 au concurat 201 candidați. În primul tur de scrutin au fost aleși doar 10 deputați. În urmă desfășurării turului doi de scrutin la 5 septembrie 1999, au fost aleși alți 24 de deputați. Ca președinte al Adunării Populare a fost ales deputatul Mihail Kendighelean. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte cu Ivan Kristioglo, nu a putut adopta hotărâri, deoarece acestea nu erau aprobate de conducerea
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
deputați. În urmă desfășurării turului doi de scrutin la 5 septembrie 1999, au fost aleși alți 24 de deputați. Ca președinte al Adunării Populare a fost ales deputatul Mihail Kendighelean. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte cu Ivan Kristioglo, nu a putut adopta hotărâri, deoarece acestea nu erau aprobate de conducerea Adunării Populare, iar minoritatea, în frunte cu președintele legislativului Mihail Kendighelean, nu putea activă în lipsă de cvorum
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
Populare a fost ales deputatul Mihail Kendighelean. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte cu Ivan Kristioglo, nu a putut adopta hotărâri, deoarece acestea nu erau aprobate de conducerea Adunării Populare, iar minoritatea, în frunte cu președintele legislativului Mihail Kendighelean, nu putea activă în lipsă de cvorum. În consecință, activitatea legislativă și executivă în autonomie a fost blocată pentru o perioadă de cinci luni. La data de 23 mai 2002
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
minoritatea, în frunte cu președintele legislativului Mihail Kendighelean, nu putea activă în lipsă de cvorum. În consecință, activitatea legislativă și executivă în autonomie a fost blocată pentru o perioadă de cinci luni. La data de 23 mai 2002, deputații din Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei au votat pentru demiterea lui Mihail Kendighelean din funcția de președinte al organului legislativ al autonomiei, care deținea această funcție din anul 1999. Pentru demiterea lui Kendighelean au votat 24 de deputați, iar împotriva acestei decizii
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
demiterea lui Mihail Kendighelean din funcția de președinte al organului legislativ al autonomiei, care deținea această funcție din anul 1999. Pentru demiterea lui Kendighelean au votat 24 de deputați, iar împotriva acestei decizii - opt deputați. Potrivit Regulamentului Găgăuziei și Regulamentului Adunării Populare, pentru adoptarea unei astfel de hotărâri sunt necesare 23 de voturi. Ivan Kristioglo a fost ales la data de 23 mai 2002 în funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
iar împotriva acestei decizii - opt deputați. Potrivit Regulamentului Găgăuziei și Regulamentului Adunării Populare, pentru adoptarea unei astfel de hotărâri sunt necesare 23 de voturi. Ivan Kristioglo a fost ales la data de 23 mai 2002 în funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea lui Ivan Kristioglo în funcția de președinte al Adunării Populare au votat tot 24 de deputați. Această înlocuire s-a produs ca urmare a modificării majorității parlamentare din Adunarea
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
necesare 23 de voturi. Ivan Kristioglo a fost ales la data de 23 mai 2002 în funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea lui Ivan Kristioglo în funcția de președinte al Adunării Populare au votat tot 24 de deputați. Această înlocuire s-a produs ca urmare a modificării majorității parlamentare din Adunarea Populară. La alegerile din 16 noiembrie 2003 au concurat 185 de candidați care au reprezentat: În urmă primului tur de
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea lui Ivan Kristioglo în funcția de președinte al Adunării Populare au votat tot 24 de deputați. Această înlocuire s-a produs ca urmare a modificării majorității parlamentare din Adunarea Populară. La alegerile din 16 noiembrie 2003 au concurat 185 de candidați care au reprezentat: În urmă primului tur de scrutin au fost aleși 14 deputați: opt din partea Partidului Comuniștilor și șase — independenți. Ceilalți 21 deputați au fst aleși la
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
de scrutin au fost aleși 14 deputați: opt din partea Partidului Comuniștilor și șase — independenți. Ceilalți 21 deputați au fst aleși la cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 1 decembrie 2003. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: La data de 20 decembrie 2003, deputatul comunist Stepan Esir a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, a cărui candidatura a fost propusă de fracțiunea majoritară a Blocului comuniștilor și
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
al doilea tur de scrutin desfășurat la 1 decembrie 2003. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: La data de 20 decembrie 2003, deputatul comunist Stepan Esir a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, a cărui candidatura a fost propusă de fracțiunea majoritară a Blocului comuniștilor și independenților “Pentru o Găgăuzie prosperă în componență Moldovei înnoite”, pentru el votând 33 deputați, iar două buletine au fost declarate invalide . La alegerile
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
trei din partea Partidului Comuniștilor, 2 din partea Partidului Democrat și unul din partea Mișcării social-politice Ravnopravie. Ceilalți 17 deputați au fost aleși la cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 30 martie 2008. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: Înainte de alegeri, au fost încheiate coaliții preelectorale. Astfel, PCRM a format o coaliție cu o serie de candidați independenți — “Blocul pentru o Găgăuzie Înfloritoare într-o Moldova Reînnoita” (BGÎMR), care a fost compusă din 34 de
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
afiliat primarului de Comrat, Nicolai Dudoglo, dintre aceștia au fost aleși șase deputați . După patru alegeri ratate pentru postul de președinte al legislativului găgăuz , ca urmare a regrupării deputaților, la data de 31 iulie 2008, toți cei 30 deputați din Adunarea Populară care au fost prezenți la ședință au ales-o pe deputata Ana Harlamenco în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, una din cele două funcții de vicepreședinte revenind liderului comuniștilor din autonomie, Demian Caraseni, iar cea de-
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
președinte al legislativului găgăuz , ca urmare a regrupării deputaților, la data de 31 iulie 2008, toți cei 30 deputați din Adunarea Populară care au fost prezenți la ședință au ales-o pe deputata Ana Harlamenco în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, una din cele două funcții de vicepreședinte revenind liderului comuniștilor din autonomie, Demian Caraseni, iar cea de-a doua deputatei Elenă Covalenco, din partea mișcării "Ravnopravie" . Președinții Adunării Populare a UTA Găgăuz Yeri au fost următorii:
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
-o pe deputata Ana Harlamenco în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, una din cele două funcții de vicepreședinte revenind liderului comuniștilor din autonomie, Demian Caraseni, iar cea de-a doua deputatei Elenă Covalenco, din partea mișcării "Ravnopravie" . Președinții Adunării Populare a UTA Găgăuz Yeri au fost următorii:
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
(în ) (n. 4 octombrie 1941, Congaz, județul Cahul) este un om politic găgăuz din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri în perioada 1999-2002. s-a născut la data de 4 octombrie 1941, în satul Congaz din plasa Traian, județul Cahul, Regatul României. Este de profesie cadru didactic. A lucrat ca profesor și ca director de școală
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
primului Congres al deputaților poporului din partea de sud a Moldovei. După ce autonomia Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei 4 candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur. Ca urmare, la data de
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
viceministru al afacerilor externe, este ales cu 61,54% din voturi, câștigând confruntarea cu bașcanul în funcție Gheorghe Tabunșcic. A fost învestit în funcția de Bașcan la 24 septembrie 1999. În anul 1999, Mihail Kendighelean este ales ca președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri. La 31 ianuarie 2002, un grup din 21 de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei i-au acordat un vot de neîncredere Guvernatorului Găgăuziei și au stabilit pentru data de 24 februarie 2002 organizarea referendumului de
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]