141,440 matches
-
Ferdinand I și a principelui Carol, moștenitorul Tronului. Cu o mare majoritate, Consiliul de Coroană aprobă tratativele angajate de I.I.C. Brătianu, implicit pentru intrarea României în război de partea Antantei. În aceeași zi, România a declarat război Austro-Ungariei. Declarația de război, remisă împăratului Austro-Ungariei de Edgar Mavrocordat, ministrul României la Viena, era motivată prin lipsa de înțelegere a cercurilor guvernante austro-ungare față de aspirațiile și interesele legitime ale românilor din Transilvania. Armata română trece Carpații, în Transilvania În noaptea de 14/27
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
României, frontul stabilindu-se la începutul anului 1917, pe linia Siretului, de-a lungul Dunării și a brațului Sf. Gheorghe. Generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul dintre cei mai importanți lideri ai conducerii militare a Franței, în prima parte a războiului, a fost trimis în România, în toamna lui 1916, în fruntea unei misiuni militare în calitate de șef al Comandamentului aliat al Dunării. Între ianuarie și mai 1917, generalul francez a fost cel care a luat, la Iași, majoritatea deciziilor pentru refacerea
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
au fost mobilizați noi recruți și s-a primit echipament modern de luptă din Franța. S-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de comandă și unitățile de pe front, rețea de comunicații care lipsea la intrarea țării în război. Vară săngeroasă în 1917. Mărăști, Mărășești, Oituz În aceste condiții, în vara anului 1917, când trupele germane au trecut la ofensivă pe frontul român, armata română a reușit să oprească înaintarea generalului feldmareșalul August von Mackensen prin victoriile de la Mărăști
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
Mărășești (24 iulie/6 august-6/19 august), după 14 zile de lupte grele Armata I română, inițial în cooperare cu câteva divizii ale Armatei a IV-a ruse, au respins puternica ofensivă germano-austro-ungară, realizând una dintre cele strălucite izbânzi a războiului pentru reîntregirea neamului românesc, și Oituz (26 iulie/8 august-9/22 august), unde armata română a reușit împiedicarea trupele germano-austro-ungare să pătrundă pe Valea Trotușului. Pierderile trupelor române în bătălia de la Oituz (Corpul 4 Armată) au fost de peste 12.000
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
iar acum este condusă de un tovarăș pensionar care se numește Iancu Marin. În spatele acestui individ este un reprezentant de marcă al patronatelor din România. Există oameni care tot timpul au vrut să pună mâna pe acest patrimoniu. Este un război deschis, dar subliniez: nu dorim răul nimănui, noi dorim o înțelegere amiabilă, o înțelegere care să ducă la reorganizarea mișcării sindicale în România. Ca să faci servicii pentru oamenii pe care îi reprezinți ai nevoie de bani. Banii din cotizații sunt
LOVITURĂ în instanță. Patrimoniu uriaș în joc by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106022_a_107314]
-
netransferabil, trebuie să revină la locul lui și să fie gestionat în folosul tuturor membrilor de sindicat. Pentru aducerea la 'mamă' a patrimoniului, probabil vor urma niște procese. Sunt convins că lupta va fi lungă. Eu nu sunt adeptul unui război, ci sunt adeptul unui dialog cât mai constructiv pentru că din dialog pot rezulta foarte multe lucruri". UGSR, două momente importante în istorie Înființată în 13-15 august 1906, ca o contrapondere la organizația patronală a Uniunii Generale a Industriașilor din România
LOVITURĂ în instanță. Patrimoniu uriaș în joc by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106022_a_107314]
-
președintele Senatului. Deci, este vorba de instituția care este târâtă în această situație foarte neplăcută, pe care unii oameni o privesc și nu știu exact ce să creadă. Mi se pare că intrăm într-o zonă a unui fel de război între puterea judecătorească și cea legislativă, în care puterea judecătorească vrea să arate că este cea mai importantă și că ea dă tonul și pune pe toată lumea la respect. Indiferent dacă acuzațiile sunt solide sau nu sunt solide, să trimiți
Tăriceanu acuză că dosarul său e "fabricat" () [Corola-website/Journalistic/106027_a_107319]
-
"Europa, așa cum este ea construită (ca un teritoriu al păcii după Al Doilea Război Mondial), nu este pregătită pentru excesele interconfesionale care nu sunt un apanaj al Europei secolului XX (nici măcar al secolului XXI). Dar, din cauza migrațiilor necontrolate care au determinat aici schimbări de paradigmă civilizațională, nu avem unelte, pentru că cei care sunt puși
Cozmin Gușă: "Nu se va încheia aici". De ce ar fi Londra următoarea țintă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/106046_a_107338]
-
solidară și de dezvoltare unitară a Europei (care este aducător de pace), sau, dacă vom merge pe o asemenea minciună (în care, profitând de Brexit, dorim să întărim puterea Axei Berlin-Paris), atunci, practic, toată Europa va deveni un teatru de război intern".
Cozmin Gușă: "Nu se va încheia aici". De ce ar fi Londra următoarea țintă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/106046_a_107338]
-
al anumitor destinații au început să-și spună cuvântul din ce în ce mai mult. Atenție, turiști! Puteți cere banii înapoi doar în caz de forță majoră declarată! După cum s-a observat, în multe cazuri, dacă nu este o situație generală de haos sau război la nivelul unei țări, atentatele afectează în general pe termen scurt o destinație. Așa s-a întâmplat cu Paris, care și-a revenit între timp și a găzduit Euro 2016 fără niciun incident major. La fel cu Bruxelles. Chiar și
Topul destinațiilor turistice sigure. În ce condiții vă puteți cere banii înapoi by Traian Bădulescu () [Corola-website/Journalistic/106044_a_107336]
-
mulți turiști din toată Europa, inclusiv în orașul Antalya. Menționez că turiștii pot solicita returnarea banilor doar în caz de forță majoră, care este declarată de către statul unde apar problemele, în situații grave (calamități gen cutremure, inundații mari, incendii mari, război, revoluție) sau dacă Ministerul român al Afacerilor Externe lansează o atenționare extremă, de evitare totală a unei destinații și de repatriere rapidă a turiștilor (așa cum a făcut în cazul Libiei sau al Siriei). Dacă tot MAE lansează atenționări medii, privind
Topul destinațiilor turistice sigure. În ce condiții vă puteți cere banii înapoi by Traian Bădulescu () [Corola-website/Journalistic/106044_a_107336]
-
acestei țări, așa cum se întâmplă și în cazul Tunisiei. Firește, de evitat total sunt țări precum Irak, Siria, Afghanistan, Libia... Unde permanent au loc conflicte și atentate. În rest, o destinație turistică rămâne destinație turistică și, dacă nu vorbim de războaie sau de conflicte majore, își va reveni. Chiar și în urma unor dezastre naturale, destinațiile și-au revenit destul de repede, și aici mă refer la Thailanda, în urma tsunamiului dezastruos din decembrie 2004. Am vizitat Thailanda în septembrie 2005, și țara era
Topul destinațiilor turistice sigure. În ce condiții vă puteți cere banii înapoi by Traian Bădulescu () [Corola-website/Journalistic/106044_a_107336]
-
cel mai mic continent al globului. E vorba cam tot de atâtea limbi, de experiențe istorice comune și separate în același timp, de formule de existență apropiate și totodată diferite. Născut la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, autorul conștientizează cu îngrijorare postura dificilă în care se află: faptul de a fi fost martorul (și, uneori, participantul) unora dintre evenimentele narate, nu-l face mai obiectiv și nici mai puțin pasionat. Într-un cuvânt, misiunea de istoric
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
de a-și ,blinda" propriile ipoteze, interpretări ori sugestii cu un material documentar pe cât de vast, pe atât de necesar pentru a-și credibiliza demersurile. Inițial, lucrarea s-a dorit istoria celor câteva decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial până la căderea comunismului. Proiectul a suferit, însă, nenumărate modificări și amplificări, tocmai datorită direcțiilor neașteptate luate de istoria europeană în perioada așa-numitei tranziții. Pe alocuri, ea e mai mult decât o istorie a Europei - e istoria conflictelor planetare
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
sau fără voia sa. Căderea comunismului, ca factor declanșator al unei noi revoluționări a istoriei europene a schimbat, în opinia lui Tony Judt, în mod radical perspectiva asupra unor fenomene ce păreau să țină de logica de fier a politicii (războiul rece, divizarea continentului în două falii ce nu comunicau, confruntarea între politicile economice ale Estului și Vestului european etc.), dar care s-au revelat a fi doar ,accidente" ale istoriei. Drept urmare, ,viitorul Europei avea să arate cu totul altfel - ca
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
sadice, în cealaltă. Spre deosebire de istoriile vechi ale Europei, care puteau vorbi de un continent uniform, de invariante locale în cadrul unei variante mai largi, istoria lui Tony Judt trebuie să țină cont de marea ruptură provocată de cel de-al doilea război mondial. Firește, el nu evită menționarea deceniilor dintre 1914 și 1939, când s-au pus, de fapt, bazele tragediei europene. Mai mult, trebuie să coboare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a început să se ridice, sub prusaci, cu
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
pofita convingerilor curente, Germania n-a fost ,zdrobită" în 1918: dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, nu s-ar explica extraordinara ei forță dobândită în numai două decenii, când a început procesul de cucerire a Europei.) Faptul că Primul Război Mondial n-a rezolvat nici una din problemele ce măcinau Europa e dovedit de virulența acțiunilor ,revizioniste". Anii de după 1918 n-au fost decât ,un interludiu creat de epuizare", în care nemulțumirile perdanților sau ale celor nemulțumiți cu ,prada teritorială" de
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
Mondial n-a rezolvat nici una din problemele ce măcinau Europa e dovedit de virulența acțiunilor ,revizioniste". Anii de după 1918 n-au fost decât ,un interludiu creat de epuizare", în care nemulțumirile perdanților sau ale celor nemulțumiți cu ,prada teritorială" de război au ieșit repede la suprafață. Rusia, Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria s-au comportat în tot acest interval asemeni unor state radical revizioniste, hotărâte să-și ia revanșa pentru pierderile suferite. Dacă mai adăugăm și gravele crize economice care au
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
special în perioada 2005 - 2011. Am transmis de la cele mai importante evenimente din România și din lume. A fost cea mai fructuoasă perioadă a mea în sensul că am căpătat experiența terenului și a evenimentelor grave. Am fost și la războaie, și la cutremure, am fost în Afganistan. Când eram la Realitatea TV, am prins accidentul de la Balotești, apoi când eram la Antena 1 am prins accidentul de la Mihăilești. Am prins zeci, poate chiar sute de inundații în țară, un cutremur
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a precedat-o nemijlocit (efervescența polemică a "Secolului luminilor"), ca și, mai înainte, prin războaiele verbale din timpul Reformei și al Contrareformei. Să precizăm că autorul Manualului de morală practică nu s-a simțit însă un exponent al unei mișcări de masă, un lider al colectivității oprimate, ci și-a circumscris insurgența prin solitudine. Simțămîntul
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
social pe care noua estetică o impunea în mod ultimativ. Este foarte interesant de observat că în cadrul acestor somații majore ale noilor realități istorice, politice și morale, numele importante din spațiul artei românești, acelea care supraviețuiesc celui de-al doilea război mondial, sînt prezente cu măsură, ele doar girează prin autoritatea lor fenomenul, dar povara construcției lui directe nu le revine în mod nemijlocit. Faptul că Iser face un portret al lui Gh. Gheorghiu-Dej la tribună sau că Steriadi îl surprinde
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
Ion Simuț Nuvela Catastrofa a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au apărut într-un volum din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni pe timpul primului război mondial puși în situația de a alege între fidelitatea față de statul austro-ungar și dezertarea la românii de dincolo, situați pe frontul opus. Citită mai cu atenție, nuvela Catastrofa ne relevă, într-un mod destul de surprinzător, și altceva decît o problemă
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de conformism, pe cînd pentru Apostol Bologa datoria era o formă energică de angajare eroică. Iată cum redă autorul retragerea lui David Pop în ideea de datorie ca într-o cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama cea grozavă
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
el e un "somnambul" gata să se prăbușească într-o prăpastie la primul acces de luciditate și trezie. După acceptarea frontului și a datoriei ca o consecință a jurămîntului militar, o altă realitate, îl amenință pe David Pop: faptul că războiul și datoria aduc moartea. Dar s-a lămurit repede" - adaugă comentariul auctorial, pentru că "moartea-i pentru oameni. O aștepta deci cu seninătate, nepăsător, ca ceva trebuincios sau întîmplător" (ibidem, 229). Un refugiu fusese datoria, altul va fi de acum încolo
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]