150,059 matches
-
de dorințe, prezentate că natura însăși a cetățeanului normal. Este cazul particular al "sexualizării" produselor care servește în a le face "de dorit". Publicitatea pare să răspundă unor "nevoi", pentru a ne face să credem că le avem. Astfel, ea propune axioma periculoasă conform căreia orice dorința este un "drept". Unii publicitari susțin chiar că omul are nevoie de a fi manipulat așa că publicitatea răspunde acestei nevoi. Această exacerbare a nevoii și a libidoului consumerist ajunge într-un impas, ea provoacă
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
nr. 4), zona piața Rosetti Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989 este un proiect de observație și analiză a existenței cotidiene a unor comunități afectate decisiv de schimbările politice și sociale care au avut loc începând cu anii ’90. Proiectul își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. Teatrul SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție.Spectacolul Sub Pământ are
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - astăzi 30 aprilie / ora 19.00 / DIANEI4 () [Corola-website/Science/295658_a_296987]
-
și interviuri cu mineri, soții de miner, cu pensionari și copii, cu paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune.Sub Pământ este un spectacol-arhivă de povești-mărturii ale unor comunități pe cale de dispariție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de după 1989: comunitățile muncitorești. Spectacolul face parte din proiectul Sub Pământ - Muzeu în mișcare, în cadrul căruia spectacolul a fost jucat în teatre și case de cultură
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - astăzi 30 aprilie / ora 19.00 / DIANEI4 () [Corola-website/Science/295658_a_296987]
-
și de producție în diferite zone artistice - literatură, arte vizuale, teatru, film; • condițiile de muncă și relațiile de putere din diferite medii artistice, în special instituționalizate (teatrul de stat, producția de film, seriale și reclame). Pornind de la aceste direcții, ne propunem să deschidem discuția atât asupra gradului de vizibilitate al muncii și muncitorilor în proiectele artistice, cât și asupra precarității condițiilor de muncă ale artiștilor înșiși. Și, eventual, pornind de aici, să înțelegem unde și în ce fel se pot construi
Lansare Gazeta de Artă Politică #2 - Munca și muncitorii () [Corola-website/Science/295656_a_296985]
-
str. Dianei nr. 4) Gazeta de Artă Politică vă invită la Întâlnirile G.A.P. În cadrul acestui eveniment, vor avea loc vizionări de filme și dezbateri pornind de la texte care tratează relația dintre artă și politică. Selecția filmelor și a textelor propuse pentru discuții este legată de tema următorului număr al Gazetei de Artă Politică, care va fi lansat în data de 1 Mai 2013: ”Munca și muncitorii. Reprezentări, contexte și relații în instituțiile artistice.” Sâmbătă, 27 Aprilie, la orele 15.00
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
2013: ”Munca și muncitorii. Reprezentări, contexte și relații în instituțiile artistice.” Sâmbătă, 27 Aprilie, la orele 15.00, la Dianei 4, va avea loc o discuție pornind de la fragmente de text de Carolina Maria de Jesus și Eduardo Galeano. Ne propunem să discutăm despre legătura dintre imperialism și exploatare / sărăcie / precaritatea condițiilor de muncă, atât în contextul specific latino-american, cât și în mediul românesc, în special în contextul relației tot mai supuse a statului român cu organismele internaționale (F.M.I., Banca Mondială
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989</i></b> vă invită la . Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989</i></b> este un proiect de observație cotidiană și analiză critică a existenței unor comunități afectate decisiv de schimbarea politică din anii ’90. Proiectul își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. <b><i>Teatrul SubPământ</i></b> este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție
Spectacolul Sub Pământ, jucat pentru prima oară în spațiul Make a Point () [Corola-website/Science/295670_a_296999]
-
libere și interviuri cu mineri, soții de mineri, pensionari, paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune, copii. Sub Pământ</i></b> este un spectacol-arhivă de povești-mărturii ale unor comunități pe cale de dispariție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, problemelor și culturii unei categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc după 1989 - comunitățile muncitorești. <img class="aligncenter wp-image-651" alt="sub pamant 2" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2013/06/sub-pamant2-300x159.jpg" width="450" height="250" /></a
Spectacolul Sub Pământ, jucat pentru prima oară în spațiul Make a Point () [Corola-website/Science/295670_a_296999]
-
pe o piață economică fluctuantă, internațională, captivă legilor productivității agresive și monopolului violent al structurilor de putere.---sau--- determinată de circulația globală a capitalului și de structuri de putere supranaționale; - Analiza unor contexte de solidarizare artistică internaționale și explorarea modelelor propuse de acestea (http://art-leaks.org/ , http://</wbr>precariousworkersbrigade.tu<wbr></wbr>mblr.com/</a>, <a href="http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.habenundbrauchen.de%2Fen%2F&h=lAQHmANmS&s=1" target=" blank" rel
SOLIDARIZARE ŞI MUNCĂ ÎN DOMENIUL ARTEI - luni 13 mai, Spațiul Platforma () [Corola-website/Science/295662_a_296991]
-
de Ioana Sileanu Am dat recent de un articol online al unei cunoscute reviste de femei, brand al unei corporații mass media multinaționale, considerată cea mai reprezentativă revistă de modă din lume, vândută în peste 60 de țări. Publicația își propune, mai presus de orice, să îndrume femeia către exprimarea propriului sine și să încurajeze puterea personalității, promovând femeia șic și deșteaptă.<i></i> Ei bine, articolul revistei în chestiune pune la bătaie ca premiu al unui oarecare concurs o operație
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
aduse la dezbaterile din sală au fost în general legate de o înțelegere echivocă a subiectului ales. Istorici prezenți la proiecție i-au reproșat că nu a făcut un film istoric, în parametrii documentarului clasic, deși Iepan nu și-a propus un astfel de film. Criticile au venit dinspre două direcții diferite, ambele problematice. Pe de-o parte, anticomuniști clasici au reclamat faptul că ar fi fost mai nimerit un film despre fenomenul Pitești, confirmând faptul că eludarea evenimentelor de la Odesa
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
De cealaltă parte, unii spectatori și-ar fi dorit să vadă filmul ororilor masacrului prezentate cât mai amănunțit. Ori tocmai aceasta ar fi fost cea mai facilă capcană a unui astfel de documentar. Însă filmul lui Florin Iepan și-a propus o perspectiva antropologică, nicidecum istorică, care să nască discuții și, ideal, să devină punct de plecare pentru acțiuni viitoare. Dezbaterile înscrise în parametrii “academism” versus “experiment” în opera de artă demonstrează dificultățile cu care unii intelectuali se confruntă în receptarea
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
de Adi Dohotaru Rezumat: Eseul despre locuirea și munca din Pată Rât, în apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, propune o tehnică de abordare a drepturilor omului, în speță a discriminării rasiale prin segregare ghetoizată, la intersecția dintre cercetarea prin acțiune participativa (Participatory Action Research), activismul cetățenesc și arta performativă. Tehnică transdisciplinară a antropologiei performative avute în vedere într-o
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
ca urmare a încălcării standardelor UE de gestiune a deșeurilor. [1] Interviurile la care se face referire în eseu sunt realizate în cadrul proiectului de cercetare SPAȚIALIZAREA ȘI RASIALIZAREA EXCLUZIUNII SOCIALE (<b>http://sparex-ro.eu/</b><b>). </b>Proiectul își propune descrierea și<b> </b>interpretarea fenomenului constituirii sociale și culturale a „ghetourilor țigănești” urbane din România în context european, mai precis a spațiilor rezidențiale marcate de sărăcie acută și stigmatizare rasială în care locuiesc personae<b> </b>(auto)identificate de
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
procesele de lucru în diverse contexte - șantiere, fabrici, combinate, uzine, câmpuri de căpșuni - deschid un spațiu de cercetare sociologică și artistică asupra condiției muncitorului după 1989, asupra raporturilor de putere pe care noile structuri de exploatare și de productie le propun, precum și asupra geografiilor muncii recente. În Strawberry Fields Forever</i><b> </b>(2002)<i>, Matei Bejenaru analizează situația muncitorilor care lucrau oficial în fermele din Spania, după o documentare pe care a făcut-o la o fermă de căpșuni în
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
creează, produs care are valoarea unei „piese cu suflet</i><i>”</i><i>. </i> Tema muncii și statutul muncitorului sunt o preocupare constantă a cercetărilor tale. În contextul în care figură muncitorului a fost puternic devalorizata după 1989, ți-ai propus, prin proiectele artistice pe care le-ai făcut, să repoziționezi politic statutul muncitorului? De ce ți s-a părut relevant să construiești o arhivă a condițiilor de muncă post-1989?</b> Sunt mai multe motive pentru care am fost interesat să analizez
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
încercat să găsească de muncă în străinătate, pentru ca acasă nu mai era... Am cunoscut personal niște muncitori care au lucrat în străinătate și, ascultând experiențele lor, care nu erau nici cool, nici chic</i>, nici <i>trendy</i>, mi-am propus să vorbesc despre ele în arta mea. [caption id="attachment 608" align="aligncenter" width="525"] M3: Muncă, Memorie, Mișcare. Grup de muncitori români pe un șantier în Italia, Nettuno, 2008[/caption] S-a schimbat ceva în felul în care ai reflectat
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
principal, o dimensiune social-performativă, și erau bazate pe interacțiunea directă cu un anumit mediu social, acum „metamorfozez” aceleași teme în forme artistice diferite, de la instalații fotografice la filme documentare sau experimentale. Cât de apropiate sunt acțiunile artistice pe care le propui de viața cotidiană a muncitorilor, de lumea lor și de orizontul lor de așteptare? Ți se pare important să ieși din sfera artistică - vorbeai mai devreme de riscul tezaurizării artei sociale - și să te apropii de sfera muncii de zi
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
are o firmă cu doi angajați și o contabilă. Prinde contracte de deratizare și îngrijire spații verzi, iar pe timp de iarnă lucrează în Italia că tractorist alături de soție care lucrează la recolta de mandarine. A luat inițiativa de a propune primăriei servicii de economie socială pentru întreținerea spațiilor verzi, astfel încât oameni din Pată Rât să se auto-susțină, iar Noul Pată Rât să arate mai îngrijit, odată cu închiderea rampei. Profitul rezultat în urma unor contracte cu municipalitatea, la care nu au acces
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
ar fi o prioritate foarte mare, pentru ca având gaz, poți să-ți faci o baie, poți să-ți faci un foc, poți să-ți faci încălzire, poți să-ți faci aproape orice”, spune F.C, motiv pentru care a fost propus primăriei un parteneriat în data de 18 martie 2013. [caption id="attachment 815" align="aligncenter" width="300"] Performance manechin[/caption] Memoriul prevedea că firma lui F.C., având ca asociat Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, să creeze printr-un contract
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
ie constant a acesteia în sânge de la nivelul rezervorului relative mic de sub piele . Distribu ie Nu s- a observat formarea de leg turi puternice cu proteinele plasmatice , cu excep ia anticorpilor insulinici circulan i ( dac sunt prezen i ) . A fost propus pentru moleculă de insulin uman un num r de riz Eliminare Timpul de înjum ț ire plasmatic prin eliminare este determinat de viteză absorb iei din esutul to subcutanat . De aceea , timpul de înjum ț ire plasmatic prin eliminare ( ț
Ro_1127 () [Corola-website/Science/291886_a_293215]
-
dintre actorii teatrului, perioadă în care am testat anumite teme din prima variantă a scenariului. Fiecare dintre actorii prezenți la atelier a făcut cel puțin un interviu, am făcut improvizații, am discutat subiecte, situații legate de tema pe care am propus-o. Actorii au fost de la început foarte deschiși, creativi, nu am simțit niciun moment că trebuie să schimb ceva la modul meu de lucru, ci că trebuie să vin la această intâlnire cu niște oameni noi cu seriozitate și disponibilitate
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
realități, să surprinda absurdul, inechitatea unor situații și să deschidă discuții mai nuanțate. Ți se pare important ca teatrul să poată oferi în acest moment modele de solidarizare și de acțiuni colective pe care societatea nu le oferă? Ți-ai propus, prin spectacol, și un astfel de demers? Mi se pare foarte important ca teatrul să ofere modele de solidarizare și de acțiuni colective pe care societatea nu numai că nu le oferă, dar le și inabușă în față. Teatrul poate
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
Teatrul poate să deschidă discuții, cu siguranță, discuții reale, chiar dacă într-un cerc restrâns: sunt spectacole care au în concept discuțiile cu publicul și cred că ele pot avea un impact pe termen lung. Totuși, acest spectacol nu și-a propus să facă acest lucru. Am încercat să surprind momentul de derută în care ne aflăm, și asta nu doar în România. Se pare că protestele nu mai reușesc să pună presiune, gesturile de revoltă sunt în gol, dialogul rațional, cu
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
persoane care au trăit experiență refugiului cu fragmente din Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini. Spectacolul creează contextul favorabil pentru cunoașterea și înțelegerea dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Spectacolul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători că drept fundamental
NU NE-AM NĂSCUT ÎN LOCUL POTRIVIT / 12#038;13 OCTOMBRIE / ORA 19.30 / SPAȚIUL PLATFORMA / BUCUREȘTI () [Corola-website/Science/295688_a_297017]