150,059 matches
-
ar submina scopurile opresorilor; de-aici și utilizarea conceptului bancar de educație cu scopul de a evita amenințarea pe care ar reprezenta-o niște elevi cu conștiință critică (conscientizaçăo).[2]</a> Abordarea de tip bancar a educației nu le va propune niciodată elevilor să abordeze în mod critic realitatea. În schimb, va trata probleme esențiale precum sublinierea importanței faptului că Roger a oferit iarbă iepurelui, și nu caprei. „Umanismul” abordării de tip bancar camuflează efortul de a transforma bărbați și femei
Pedagogia oprimaților (fragment) () [Corola-website/Science/295692_a_297021]
-
1971, Ionesco publică în Le Figaro litteraire un articol cu un titlu cât se poate de brechtian: Nu-mi place Brecht Nu-mi place Brecht pentru că este didactic, ideologic. Nu e primitiv, ci primar. Nu e simplu, ci simplist. Nu propune teme de meditație, ci reflectă, ilustrează o ideologie; nu mă învață nimic, nu face decât să repete. Pe de altă parte, nefiind decât social, omul brechtian e plat, are doar două dimensiuni, cele ale suprafaței, îi lipsește profunzimea, dimensiunea metafizică
Câți de Brecht? () [Corola-website/Science/295698_a_297027]
-
consacrat. Potrivit lui Esslin, spectacolele lui au avut succes dintr-un motiv pe care Brecht nu l-a putut accepta niciodată: pentru că erau emoționante. Brecht a refuzat mereu să creadă că în opera lui există și altceva în afară de ceea ce și-a propus el să transmită. Ideea că nu putea să-și controleze propria operă îl scotea din sărite. Conceptul de opera aperta e tot ce se poate mai antibrechtian. „În același timp în care scria piese violente, el scria poeme pacifiste de
Câți de Brecht? () [Corola-website/Science/295698_a_297027]
-
Muzica: Bogdan Burlăcianu Documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 este un proiect de observație și analiză a existenței cotidiene a unor comunități afectate decisiv de schimbările politice și sociale care au avut loc începînd cu anii ’90. Proiectul își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul Sub Pământ are la
”subPământ. Valea Jiului după 1989” #038; ”Capete înfierbântate” / joi #038; vineri / 17 #038; 18 Octombrie / ora 19.30 / Stagiunea de Teatru Politic / Spațiul Platforma () [Corola-website/Science/295703_a_297032]
-
ateliere, discuții libere și interviuri cu mineri, soții de miner, pensionari, copii, paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune. Sub Pământ este un spectacol-arhivă de povești-mărturii ale unor comunități pe cale de dispariție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de după 1989: comunitățile muncitorești. Vineri, 18 Octombrie, la ora 19.30, vă așteptăm la spectacolul Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990. Spectacolul se va juca la Spațiul
”subPământ. Valea Jiului după 1989” #038; ”Capete înfierbântate” / joi #038; vineri / 17 #038; 18 Octombrie / ora 19.30 / Stagiunea de Teatru Politic / Spațiul Platforma () [Corola-website/Science/295703_a_297032]
-
ocazia sărbătoririi a 69 de ani de la evenimentele de pe 23 august 1944, publicăm materiale documentare din cadrul proiectului de cercetare și performare a istoriei recente Români, întoarceți armele! - 23 august 1944, realizat de echipa Vârsta 4 în anul 2009. Proiectul își propune investigarea performativă a istoriei din perspectiva relevanței unui eveniment major în plan colectiv și individual, eveniment care a generat mutații semnificative la nivel de existenta privată și publică. 23 august 1944 a reprezentat un eveniment major atât pentru istoria României
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini”. Spectacolul, care a avut premiera în România la București - Spațiul Platforma, creează contextul favorabil pentru cunoașterea și înțelegerea dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Spectacolul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental
”Nu ne-am născut în locul potrivit” la teatrul Thespis din Timișoara / duminică / 26 octombrie / ora 18.00 () [Corola-website/Science/295704_a_297033]
-
la propria muncă. În teorie și în arta politică nu este loc pentru eșec. În prezent lucrăm, din nou, ca profesoare. Contextul școlii e diferit față de cel de acum doisprezece ani, de la începutul carierei noastre. Acum este destul de ușor să propui școlii un proiect anti-rasist (chiar dacă părerile intime ale majorității colectivului de profesori sunt mai mult sau mai putin rasiste), este relativ ușor să ți se acorde timpul și spațiul să vorbești despre feminism, chiar dacă vorbele tale au rareori ecou în
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
sînt lipsite de valoare artistică. Astfel, se recită multe versuri care nu reușesc să contureze o idee tematică clară, accentuând doar impresia de verbalism [...]. - Brigada artistică e foarte cunoscută, fiind prezentă în mai toate unitățile pionierești. Programul de brigadă își propune să prezinte, cu ajutorul versurilor, dialogurilor, al cîntecelor și al mișcării împrumutate din genul estradei, realizările obținute în activitatea școlară și pionierească, în comportarea copiilor, ca și neîmplinirile existente; să demonstreze valabilitatea unor principii moral-politice în educarea copiilor; să antreneze opinia
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
săptămâni, am primit un test cu 35 de întrebări din meniu si un alt test cu 11 întrebări despre servire. Am trecut cu brio cele două teste și am decis de ambele părți că vom continua colaborarea. Ni s-au propus două variante: 1. Contract de voluntariat, făcut prin organizația non-profit a unora dintre asociați, fără salariu, dar cu avantajul, ziceau ei, că poți renunța oricând la job fără să fie nevoie de un preaviz de 15 zile. 2. Contract de
Cum am devenit hoț () [Corola-website/Science/295706_a_297035]
-
a fi nevoit să utilizezi preavizul de 15 zile în cazul renunțării. Remunerația nu a fost adusă în discuție. Am ales varianta a doua. Aflasem de la o colegă, care lucra deja de câteva luni, că suma pe care i-o propuseseră era de 250 de lei pe lună. Lucra doar două zile pe săptămână, și alesese prima variantă, pentru că asta îi dădea un sentiment de libertate. Le-am comunicat că vrem să lucrăm minim trei-patru zile pe săptămână și ne gândeam
Cum am devenit hoț () [Corola-website/Science/295706_a_297035]
-
alta formă de a ne transmite că ușa e deschisă. În realitate, aproape toți colegii erau nemultumiți, dar, la ședințele de grup, adoptau o atitudine pasivă de teamă să nu își piardă locul de muncă. În timpul unei ședințe, le-am propus colegilor să ne facem un mic sindicat. Atunci patronii au amenințat că ne vor da afară dacă se va întâmpla acest lucru. Am considerat că suntem furați și că munca noastră făcea mai mult de 10 lei pe zi, în
Cum am devenit hoț () [Corola-website/Science/295706_a_297035]
-
citatul pe facebook. A doua zi am primit un telefon de la celălalt asociat, care ne transmitea să vorbim cu prietenul să șteargă postarea. Au urmat amenințări cu dosarul penal pentru furt, dacă nu reușim să îl convingem. Nu mi-am propus să mă răzbun, ar însemna sa repet greșeala facută prima dată și să răspund cu aceeași monedă. Am ales să fac publică toată povestea pentru a se înțelege contextul în care am ajuns să fiu persona non grata la Dianei
Cum am devenit hoț () [Corola-website/Science/295706_a_297035]
-
ale educației prin artă. [caption id="attachment 1035" align="aligncenter" width="300"] Emanuela Boldijar, clasa a VI-a, în cadrul atelierului Școală Activistă[/caption] Povestește puțin despre experiența ta de profesor de desen/educație vizuală. Mă interesează în primul rând ce iți propui, cum recepționează copiii manieră ta de predare, dar și pe tine ca artist.</b> Există o ierarhizare în școli, parcă s-ar fi păstrat din perioada istorică a renașterii, între ars liberalis și ars mechanica</i>. Ultimul loc pe lista
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
și pe cei care vor să continue, sunt destul de stresante pentru mine. Sunt într-o permanentă alertă ca să nu se accidenteze din joacă, iar această stare de agitație reduce conlucrarea cu ceilalți elevi. Când am intrat în învățământ, mi-am propus o inserție pentru a lucra cu toți elevii pe care urma să îi am, si nu crearea unui context în scop educativ, care determină în mod involuntar o selecție și mi se părea ceva elitist. În general, copiii privesc cu
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
fi eliminarea prin cunoștințe a analfabetismului cu privire la artele vizuale. Artiștii nu pot învinovăți societatea pentru lipsa ei de înțelegere, dacă ei nu se implică în educație. Lovindu-mă de contextul capitalist care aduce în prim-plan inutilitatea cunoștințelor, mi-am propus dezvoltarea facultății creative la elev. Pentru asta, educația vizuală se pretează cel mai bine, neavând niște reguli atât de stricte că celalalte materii. Apoi, înăsprirea condițiilor capitalismului românesc m-a determinat să-mi propun că direcție trezirea conștiinței politice prin
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
prim-plan inutilitatea cunoștințelor, mi-am propus dezvoltarea facultății creative la elev. Pentru asta, educația vizuală se pretează cel mai bine, neavând niște reguli atât de stricte că celalalte materii. Apoi, înăsprirea condițiilor capitalismului românesc m-a determinat să-mi propun că direcție trezirea conștiinței politice prin diverse modalități ludice, care să-i facă pe elevi să relaționeze cu anumite teme. Încerc să îi determin să se gândească la alte sfere, ca cele politice, sociale, la spațiul public, pentru că în cele
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
desene au avut un impact și o influență considerabilă în demersul meu didactic. De vreo patru ani, predau la clasele V-VIII. Profitând de disprețul, lipsa de respect față de profesori și, de aici, curajul lor de a se exprima, am propus teme care să-i scoată din sfera tradițională cu care erau obișnuiți (încondeiatul ouălor, Crăciunul, Paștele). Aceste teme noi au funcționat că exerciții de creație și gândire la sfere care nu intrau în preocupările vârstei lor. Unul dintre experimente a
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
acea perioadă, însă ea a fost deturnata prin neutralizare și transformată într-o continuitate a acesteia din urmă. În <b>Școală activistă</b> am urmărit dezvoltarea spiritului critic, folosindu-mă de contextul tensionat pe fondul protestelor din alte țări. Am propus elevilor o mimare a protestatarului, în care desenul lor era o pancartă. Creativitatea lor atinge un nivel conceptual uimitor, cauzat de raportul relaxat pe care il au cu materia. La sfârșit, dintr-o anumită teamă sau o lipsă de încredere
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
-le la coșul de gunoi și determinându-mă să le culeg de acolo. [caption id="attachment 1037" align="aligncenter" width="186"] Monument pentru enervat profesori[/caption] Descrie, dacă poți, cum se desfășoară o lecție / o oră de lucru cu elevii - cum propui temele?, cât vorbiți despre partea estetică și cât de mult contează formă în ceea ce faceți? În ce măsură vorbiți despre idei/scop/mesaj și despre subiecte importante pentru artă?</b> Pe mine nu mă prea interesează să predau partea formală, insă totul
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
intrând pe pagina mea de Facebook, începuseră să cunoască și grupurile activiste, iar la ora tratau subiectele acestora. Ultima oară, într-o discuție în fugă, am observat că erau puși la curent inclusiv cu ce se întâmplă în Turcia. Eu propun teme care nu au legătură cu programa, folosind metodă clasică a explicației, bineînțeles cât mai redusă și mai simplă, iar apoi totul se desfasoara că un brainstorming, prin intermediul imaginilor. Folosesc și modelul de schimbare a rolului între profesor și elev
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
programa, folosind metodă clasică a explicației, bineînțeles cât mai redusă și mai simplă, iar apoi totul se desfasoara că un brainstorming, prin intermediul imaginilor. Folosesc și modelul de schimbare a rolului între profesor și elev, în care ei dau note și propun teme, care de multe ori au avut o mare inspirație și asupra mea. Temele propuse de ei erau puse într-o listă și fiecare își alegea tema care i se părea cea mai interesantă. În această auto-organizare, propunerile lor măreau
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
totul se desfasoara că un brainstorming, prin intermediul imaginilor. Folosesc și modelul de schimbare a rolului între profesor și elev, în care ei dau note și propun teme, care de multe ori au avut o mare inspirație și asupra mea. Temele propuse de ei erau puse într-o listă și fiecare își alegea tema care i se părea cea mai interesantă. În această auto-organizare, propunerile lor măreau paletă de alegere a tematicilor, acesta fiind avantajul față de lecțiile în care tema este la
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
4 din Gazeta de Artă Politică este „” și cuprinde o serie de articole, interviuri și texte teoretice care analizează modul în care comunități, grupuri, persoane excluse/marginale în sfera publică actuala participa/sunt (re)prezentate în diverse forme artistice. Astfel, propunem identificarea și discutarea unor forme de artă participativa și documentara - atât din România cât și din Republică Moldova, Ungaria, Kenya, Statele Unite, Uganda - care se adresează unor comunități ignorate. Aceste acțiuni cu caracter socio-politic generează un proces de deplasare dinspre „centru
Arta categoriilor excluse () [Corola-website/Science/295714_a_297043]
-
un spațiu comun de gândire și acțiune, reglementat de intervențiile copiilor-pedagogi. În perioada 1926-1939, Korczak a publicat Mały Przegląd (Revistuța) - în care apăreau materiale scrise de copii, care documentau viața lor de zi cu zi, transformări ale sistemului de educație propuse de ei, proiecte în care se implicau. În august 1942, Korczak a ales să plece împreună cu angajații orfelinatului și cu toți copiii în lagărul de exterminare de la Treblinka, refuzând un pașaport american. Marșul lui alături de cei 200 de copii cu
Respect pentru copilărie () [Corola-website/Science/295708_a_297037]