14,669 matches
-
Una dintre cele mai eficiente modalități de introducere a psihologiei în activitatea industrială o reprezintă modificarea radicală a practicilor de selecție profesională. Vechile practici de angajare, destul de arbitrare și subiective, aveau însă o funcționalitate: ele reprezentau o modalitate eficientă de întărire a autorității și disciplinei în muncă. În cursul unor cercetări desfășurate în anii 1968-1969 am găsit întreprinderi în care șefii de secție aveau cuvântul decisiv în angajarea muncitorilor. Și din acest motiv autoritatea lor era întărită. Într-un caz, am
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și procesul de formulare a alternativelor poate fi diferit de cel decizional. Cel mai adesea, alternativele nu sunt formulate „teoretic” și apoi experimentate. Ele pot fi rezultatul pur al întâmplării. Datorită întâmplării, experimentez o acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau mai puțin întâmplător până când un miros, o culoare o atrag într-o direcție sau alta. Dacă în modelul decizional selecția unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului material, prin întărire sau extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972) desemna prin termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adoptă și ele prima soluție experimentată și probată ca satisfăcătoare. În acest caz însă, soluția nueste rezultatul unei activități de cunoaștere, ci mai mult al unei variații întâmplătoare, iar adoptarea ei nu este efectul unei decizii, ci al fixării prin întărire. Atât strategia satisfăcătorului, cât și modelul cibernetic evită explorarea alternativelor și evaluarea lor. Mecanismele cibernetice pot însă experimenta diferite alternative care apar în mod întâmplător. Este probabil că va fi întărită și adoptată varianta ce funcționează mai eficace. În fine
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundamentală a tuturor acestor valori.” (Sandu, 1999, 71) De aici a izvorât ideea că o comunitate, mai degrabă decât un individ, are o anumită cantitate de capital social. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relațiilor active, prin participare democratică, prin Întărirea proprietății comunitare și prin Încredere socială. După E. Cortes (1993), capitalul social este „măsura a cât de mult timp pentru colaborare și câtă energie au oameni, unul pentru celălalt, cât de mult timp au părinții pentru copiii lor, cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
El însuși fiind Dumnezeu, iar Duhul gurii lui Dumnezeu (trebuie) înțeles ca fiind Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi ca există trei (persoane) : Domnul care poruncește, Cuvântul care creează și Duhul care întărește. Iar întărire ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, ne strămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.16, în PSB, vol. 12, p. 53) „ ... bolta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
El însuși fiind Dumnezeu, iar Duhul gurii lui Dumnezeu trebuie înțeles ca fiind Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi că există trei persoane: Domnul Care poruncește, Cuvântul Care creează și Duhul Care întărește. Iar întărire, ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, nestrămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „... la Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cu toate că cele trei dimensiuni pot fi considerate complementare, nu pot fi excluse unele interferențe între acestea. Adesea, actorii populiști susțin că rezultatele regimurilor democratice sunt nesatisfăcătoare, iar pentru remedierea acestei situații, propun anumite ajustări ale dimensiunilor procedurale specifice sistemului democratic (întărirea suveranității populare în dauna constituționalismului. Dincolo de problematică interferențelor, așa cum se poate observa în figura 1.1, fiecare dintre aceste dimensiuni se referă la o situație ideală în care democrația poate să-și îmbunătățească performanțele, pentru a putea dobândi o legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a moralizării politicii flamande, fapt care poate conduce la idealizarea poziției pe care o ocupă partidele consacrate (Mouffe, 2005b). Astfel, chiar dacă cordonul sanitar limitează, întrucâtva, influența populismului VB-ului asupra calității democrației, în același timp contribuie la legitimarea și la întărirea discursului acestei formațiuni. 2.5 Efectele sociale ale ascensiunii VB Pentru examinarea corespunzătoare a consecințelor partidelor populiste este necesară și analiza impactului pe care aceste partide îl au asupra societății. În definitiv, ascensiunea partidelor populiste nu afectează numai politicile și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
104-5) susțin că această scădere s-a datorat, mai presus de toate, susținătorilor FPÖ, care au catalogat drept mai bune acțiunile noului guvern. Cât privește politicile, putem porni de la ipoteza (vezi și Capitolul I) că FPÖ a contribuit la o întărire a democrației, prin aceea că și-a îndreptat atenția asupra unor chestiuni pe care elitele (adică SPÖ și ÖVP) le-au neglijat. Imigrația (sau "chestiunea străinului") a fost o temă importantă în cadrul campaniilor electorale ale FPÖ și un motiv de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1980, solicitările de stabilizare a economiei și slăbirea mișcărilor muncitorești consacrate au dus la marginalizarea actorilor politici responsabili de aplicarea măsurilor redistributive. Cu toate acestea, populismul lui Chávez promova în mod explicit incluziunea socială și economică a grupurilor defavorizate prin întărirea rolurilor redistributiv, de dezvoltare și de bunăstare socială ale statului. Spre deosebire de alte pesonalități populiste din anii 1990, cum ar fi Alberto Fujimori în Peru, Chávez nu a adresat establishmentului politic nici măcar o provocare tipică marginalului; el a confruntat cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care a primit puterea legislativă în locul congresului național dizolvat. Noua constituție nu făcea referire la existența partidelor politice, în schimb accentua rolul direct, participativ și susținut al cetățenilor și al societății civile în procesul democratic (vezi Álvarez, 2003: 151-5). Pe lângă întărirea puterii prezidențiale, constituția recunoștea și rolul referedumurilor în exercitarea suveranității populare, inclusiv pentru demiterea din funcție, fapt care le-ar fi permis cetățenilor să înlăture funcționari publici și judecători după ce aceștia treceau de jumătatea perioadei de mandat. În mod ironic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
America de Nord). Din punct de vedere istoric, ar fi interesant de analizat dacă forțele populiste, cum a fost cazul peronismului în Argentina și/sau cel al Partidului Populist din Statele Unite, au generat episoade de schimbări la nivel instituțional care au susținut întărirea sau slăbirea democrației. Aceasta înseamnă, după cum sugerau Capoccia și Ziblatt (2010), că fundamentele instituționale ale democrației apar, de regulă, într-o manieră desincronizată. Prin urmare, este relevant de analizat dacă, și în ce moduri, apariția populismului a afectat dezvoltarea în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poporului tocmai în numele capitalismului, competitivității, curățeniei morale și dreptului la auto-determinare. În final, se impune să ne întrebăm ce piste poate urma cercetarea populismului astăzi. Pe de o parte, linia abordării populismului ca o reacție la precarizarea democrației și la întărirea autoritarismului pare o direcție inspirată și ușor generalizabilă. Astăzi, numeroase state ale lumii se confruntă cu o revenire a (semi-) autoritarismului, din Rusia în Mauritania și din Columbia în Tailanda 1. În multe țări platformele populiste de opoziție sunt singurele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a puterii publice, în scopul obținerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câștig necuvenit (Alina Profiroiu, 2010, p. 342). Câteva dintre direcțiile strategiei naționale anticorupție ar putea fi formulate astfel: a) creșterea transparenței și integrității în administrația publică; b) întărirea capacității instituționale a Parchetului Național Anticorupție (PNA); c) creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal; d) combaterea corupției prin mijloace administrative; e) coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei și a Planului de acțiune; f) implementarea completă a tuturor instrumentelor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
dintre verigile indispensabile elaborării sale teoretice, Skinner și-a bazat analiza sa experimentală a comportamentului pe legea efectului a cărui autor este Thorndike. Skinner va operaționaliza această lege înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
indispensabile elaborării sale teoretice, Skinner și-a bazat analiza sa experimentală a comportamentului pe legea efectului a cărui autor este Thorndike. Skinner va operaționaliza această lege înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile de manifestare ale consecințelor care întăresc: pozitive, negative sau neutre; - circumstanțele în care survine răspunsul: stimulii discriminativi. Aceste interrelații sunt infinit mai complexe decât cele care unesc stimulul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
C) discriminativ (SD) (comportament) (R) sau Intărire (I) Intărirea poate fi: - pozitivă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de apropiere atunci când consecințele sunt pozitive; - negativă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de evadare sau de evitare atunci când consecințele sunt negative; - absentă: absența întăririi antrenează o stingere progresivă a comportamentului. Comportamentul Comportamentul poate fi definit ca o performanță observabilă și măsurabilă a unui organism. Primelor formulări în totalitate motrice ale răspunsului li s-au asociat rapid celelalte două elemente ale acestui răspuns, respectiv modificările
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este suficientă pentru a defini un comportament operant dacă nu o relaționăm de consecințele acestuia. Consecințele sau întărirea Definiția întăririi ridică problema înțelegerii cauzei pentru care un individ este sau nu întărit de o consecință sau alta. Sigur, atunci când este vorba despre întăriri primare, cum ar fi hrana, băutura, căldura... explicația este simplă. Atunci când este vorba despre întăriri
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este suficientă pentru a defini un comportament operant dacă nu o relaționăm de consecințele acestuia. Consecințele sau întărirea Definiția întăririi ridică problema înțelegerii cauzei pentru care un individ este sau nu întărit de o consecință sau alta. Sigur, atunci când este vorba despre întăriri primare, cum ar fi hrana, băutura, căldura... explicația este simplă. Atunci când este vorba despre întăriri cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a defini un comportament operant dacă nu o relaționăm de consecințele acestuia. Consecințele sau întărirea Definiția întăririi ridică problema înțelegerii cauzei pentru care un individ este sau nu întărit de o consecință sau alta. Sigur, atunci când este vorba despre întăriri primare, cum ar fi hrana, băutura, căldura... explicația este simplă. Atunci când este vorba despre întăriri cum ar fi recunoașterea valorii personale de către o celălalt, îndeplinirea unei sarcini ingrate, accesul la o poziție oarecare de putere... explicația trebuie căutată în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întărirea Definiția întăririi ridică problema înțelegerii cauzei pentru care un individ este sau nu întărit de o consecință sau alta. Sigur, atunci când este vorba despre întăriri primare, cum ar fi hrana, băutura, căldura... explicația este simplă. Atunci când este vorba despre întăriri cum ar fi recunoașterea valorii personale de către o celălalt, îndeplinirea unei sarcini ingrate, accesul la o poziție oarecare de putere... explicația trebuie căutată în istoria comportamentală individuală. In legătură cu această idee, Skinner se aseamănă cu Freud atunci când acesta afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei sarcini ingrate, accesul la o poziție oarecare de putere... explicația trebuie căutată în istoria comportamentală individuală. In legătură cu această idee, Skinner se aseamănă cu Freud atunci când acesta afirmă că experiențele primei copilării pot fi responsabile de valoarea de întărire pe care o atribuim consecințelor actelor noastre. Dacă comportamentul a fost întărit o singură dată, topografia sa nu este în mod necesar identică atunci când acesta este repetat din nou. De fapt, întărirea se adresează anumitor proprietăți ale răspunsului, proprietăți care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primei copilării pot fi responsabile de valoarea de întărire pe care o atribuim consecințelor actelor noastre. Dacă comportamentul a fost întărit o singură dată, topografia sa nu este în mod necesar identică atunci când acesta este repetat din nou. De fapt, întărirea se adresează anumitor proprietăți ale răspunsului, proprietăți care definesc apartenența răspunsului la o clasă comportamentală. Astfel, ansamblul conduitelor agresive face parte din aceeași clasă de comportamente, chiar dacă topografia lor poate fi diferită. Stimulul discriminativ Stimulul este adesea perceput ca instrumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]