24,313 matches
-
poată deveni ținta rachetelor rusești, trupele de rachetă urmând, până la sfârșitul anului 2008 să efectueze patru teste cu rachete balistice intercontinentale. De altfel, la 15 august 2008, Rusia acredita ideea amenințării Poloniei cu un atac nuclear, considerată cea mai dură amenințare de la căderea URSS. Generalul A. Nogovițîn, adjunct al șefului Statului Major rus a reamintit că doctrina militară a Rusiei permite utilizarea armelor nucleare împotriva aliaților țărilor care dispun de arme nucleare, dacă acestea le ajută, în vreun fel, așa cum a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mai important argument în favoarea implementării scutului antirachetă de nivel strategic este că, oricât succes, oricâtă raționalitate și oricât echilibru a generat Descurajarea Nucleară Reciprocă, aceasta nu poate supraviețui antagonismului care menține două superputeri în conflict. Într-o lume aflată sub amenințarea distrugerii, implementarea scutului antirachetă de nivel strategic poate permite câștigarea timpului necesar pentru ameliorarea și rezolvarea disputei politice. La fel de bine, însă, operaționalizarea unui astfel de mijloc de apărare poate să prelungească conflictul, să potențeze riscurile și să afecteze stabilitatea dată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
teritoriului american prin plasarea senzorilor în apropierea zonelor de lansare a atacurilor cu rachete sau convenabil pe traiectoria acestora. În directiva de securitate națională NSPD-23 din 16 decembrie 2002, se face referire la importanța cooperării SUA în domeniul apărării antirachetă, amenințările secolului 21 punând în pericol prietenii și aliații SUA din întreaga lume, astfel că această cooperare va fi o caracteristică a relațiilor SUA cu aliații, dar și un mijloc important de a construi noi relații cu noi prieteni, precum Rusia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Fukushiro Nukaga), ulterior lansării unei rachete cu rază lungă de acțiune de către Coreea de Nord. În 2003, Japonia declara că a luat decizia de a intra în programul SUA de apărare antirachetă, un sistem cu caracter defensiv, care nu va reprezenta o amenințare pentru țările vecine, întrucât acesta este considerat a corespunde politicii de apărare și securitate a Japoniei, unica metodă eficientă de a face față atacurilor cu rachetă. Sistemul urma să fie construit între anii 2007 și 2011. Ca urmare, la 17
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
că Japonia își menține angajamentul de a dezvolta, împreună cu SUA, un sistem de interceptare a rachetelor, noua versiune, SM-3 Block II A, fiind importantă pentru planurile SUA de a apăra, până în 2018, întregul teritoriu european al NATO împotriva unei posibile amenințări cu rachete balistice din partea Iranului 401. Există opinii potrivit cărora instituirea unui sistem de apărare antirachetă în Asia va conduce la creșterea suspiciunii reciproce între diferite țări din regiune, care va provoca, în continuare, tensiune și va da naștere la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Israelul, inclusiv cel pentru producerea sistemelor Arrow, folosite de Israel împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune. SUA s-au implicat în mod direct în realizarea interceptorului antibalisic Arrow 2, care se dorea a fi un răspuns la amenințările crescânde din partea Iranului, primele două baterii de rachete de acest tip fiind desfășurate pe teritoriul israelian în 2000, respectiv 2002. Sistemul este în dezvoltare, urmărindu-se integrarea sa cu sistemele Patriot. Din toamna anului 2009, în Israel funcționează un radar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sistemului de apărare împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune, intitulat Iron Dome406. La 8 decembrie 2010, Camera Reprezentanților a aprobat alocarea a peste 200 milioane dolari pentru implementarea Iron Dome. Având în vedere că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o amenințare crescândă pentru populația, teritoriul și forțele Alianței, apărarea antirachetă în cadrul NATO reprezintă parte a unui răspuns mai amplu de contracarare a acestei amenințări. În prezent, SUA intenționează să aducă o contribuție substanțială la apărarea împotriva rachetelor balistice cu rază lungă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
peste 200 milioane dolari pentru implementarea Iron Dome. Având în vedere că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o amenințare crescândă pentru populația, teritoriul și forțele Alianței, apărarea antirachetă în cadrul NATO reprezintă parte a unui răspuns mai amplu de contracarare a acestei amenințări. În prezent, SUA intenționează să aducă o contribuție substanțială la apărarea împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune. Modalitățile de conectare a acestor capabilități cu eforturile curente ale NATO în domeniul apărării antirachetă sunt în prezent explorate, ca o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Alianța să recunoască necesitatea acordării unei priorității ridicate pentru constituirea unei apărări eficiente împotriva acestora. Aprobarea de către NAC (North Atlantic Council), în 1993, a cadrului de lucru conceptual cu privire la apărarea aeriană extinsă, elaborat de către NADC (NATO Air Defense Committee), plasează amenințarea rachetelor balistice de nivel teatru alături de amenințarea generată de aeronavele cu raza lungă de acțiune, devenind subiectul unor dezbateri intense și active. Reuniunea miniștrilor Apărării din luna iunie 1996 a aprobat recomandările SDGP (Senior Defence Group on Proliferation) de corectare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ridicate pentru constituirea unei apărări eficiente împotriva acestora. Aprobarea de către NAC (North Atlantic Council), în 1993, a cadrului de lucru conceptual cu privire la apărarea aeriană extinsă, elaborat de către NADC (NATO Air Defense Committee), plasează amenințarea rachetelor balistice de nivel teatru alături de amenințarea generată de aeronavele cu raza lungă de acțiune, devenind subiectul unor dezbateri intense și active. Reuniunea miniștrilor Apărării din luna iunie 1996 a aprobat recomandările SDGP (Senior Defence Group on Proliferation) de corectare a deficiențelor identificate în contracararea proliferării armelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
un document al NADC cu privire la apărarea antiaeriană extinsă (EIADExtended Integrated Air Defense) care definește ALTBMD drept o parte integrantă a cadrului de lucru al Alianței pentru EIAD. Scopul viitorului program îl reprezintă apărarea forțelor NATO în teatre de operații împotriva amenințării reprezentate de rachetele balistice tactice cu raza de acțiune de până la 3000 de km407. Primul pas în transpunerea în practică a programului pentru achiziționarea capabilităților ALTBMD a fost făcut în septembrie 1998, când s-au pus bazele grupului pentru proiectul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Sistemul Automatizat de Informații al celor două comandamente strategice (Bi-SC AIS) și un segment de comunicare, pe care NATO îl va dezvolta pentru a finaliza o capabilitate de management al luptei și de comanda, control, comunicații și informații (BMC3I). Iminența amenințării reprezentate de rachetele balistice și prioritatea atribuită acesteia de către șefii de stat și de guverne a fost reafirmată la Summitul NATO din noiembrie 2002, când s-a subliniat necesitatea constituirii sistemului ALTBMD și s-au inițiat studii suplimentare cu privire la apărarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
stat și de guverne a fost reafirmată la Summitul NATO din noiembrie 2002, când s-a subliniat necesitatea constituirii sistemului ALTBMD și s-au inițiat studii suplimentare cu privire la apărarea teritoriului, centrelor populate și a forțelor NATO împotriva tuturor tipurilor de amenințări cu rachete (Missile Defence Feasability Study MD FS)409. În cadrul NATO, NAC a desemnat EWG(R) Executive Working Group (Reinforced) ca punct focal pentru domeniul MD (Missile Defence), iar CNAD a primit sarcina de a finaliza MD FS. În luna
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fost prezentat la Summit-ul de la Riga în toamna anului 2006, ocazie cu care șefii de state și de guverne din țările NATO au decis ca NAC să primească sarcina de a revizui arhitecturile MD descrise în MD FS potrivit amenințărilor actuale și de a elabora opțiuni pentru implementarea acestor arhitecturi 411. În luna februarie 2007, SUA anunța intenția de a amplasa componente ale sistemului antirachetă american în Europa. Era vorba de amplasarea a 10 interceptoare de rachete în Polonia și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a evalua impactul amplasării în Europa a componentelor scutului american asupra arhitecturilor descrise in MD FS. În cadrul Summit-ului NATO de la București, din luna martie 2008, au fost prezentate 5 opțiuni pentru protejarea teritoriului european și a centrelor populate de amenințările cu rachete balistice. La punctul 37 al declarației Summit-ului, Consiliul Nord-Atlantic în sesiune permanentă a fost însărcinat să dezvolte opțiuni pentru o arhitectură cuprinzătoare a sistemului de apărare antirachetă care să asigure acoperirea tuturor teritoriilor și populațiilor aliate care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de la București, CNAD a primit 6 sarcini: analiza consecințelor interceptărilor rachetelor balistice; dezvoltarea de noi arhitecturi de apărare, alternative; analiza opțiunilor de apărare împotriva rachetelor balistice cu raza scurtă de acțiune; schimbul de informații C2; performanțele componentelor MD; factori de amenințare nestatali (terorism). După summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl din luna aprilie 2009, sarcinile primite de către NAC pe tema apărării antirachetă au fost: analiza posibilităților de extindere a programului ALTBMD de la apărarea teatrelor de operații și la apărarea teritorială în Europa
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
american Barack Obama a abandonat planul fostului președinte George Bush de amplasare a zece interceptoare antirachetă în Polonia și a unei baze radar în Cehia cu motivația că vechiul sistem era prea scump, netestat, axat, în principal, pe o viitoare amenințare a rachetelor intercontinentale iraniene, și prea puțin pe rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune deținute de Teheran. Rațiunea constituirii noului sistem, rolul acestuia în prezervarea securității și crearea unei lumi denuclearizate sunt conturate de secretarul de stat al
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
arme inutile 420. Ideea unei cooperări ruso-americane în ceea ce privește apărarea antirachetă balistică a existat încă din perioada lui Ronald Reagan, nefiind validată însă, dat fiind specificul Războiului Rece, iar, în ultimii ani, SUA și Federația Rusă au abordat, în comun, analiza amenințărilor balistice la adresa Rusiei, Europei și Statelor Unite, posibilitatea de a lega radarele rusești la sistemul antirachetă american, destinat să contracareze amenințările provenite din zona Iranului. La finalul anului 1998, o delegație a ministerului rus al Apărării aflată în vizită la NATO
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
validată însă, dat fiind specificul Războiului Rece, iar, în ultimii ani, SUA și Federația Rusă au abordat, în comun, analiza amenințărilor balistice la adresa Rusiei, Europei și Statelor Unite, posibilitatea de a lega radarele rusești la sistemul antirachetă american, destinat să contracareze amenințările provenite din zona Iranului. La finalul anului 1998, o delegație a ministerului rus al Apărării aflată în vizită la NATO, făcea o tentativă de a aduce relațiile Rusia-NATO la un nivel practic, propunând colegilor occidentali dovezi ale încrederii, și anume
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cooperare. Următorul pas al Moscovei este realizat în luna iunie 2000, când, în declarația transmisă de rețeaua americană de televiziune NBC, președintele rus Vladimir Putin propunea ca Statele Unite și Rusia să creeze un scut comun antirachetă pentru contracararea unor eventuale amenințări nucleare venite din partea unor țări rău intenționate. Apelul lui Putin cu privire la un proiect antirachetă realizat în cooperare cu NATO, care să protejeze Europa de la Atlantic la Urali 422. De asemenea, în prima sa vizită oficială în străinătate de la învestirea în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
defensiv antirachetă, căzând de acord ca discuțiile pe această temă să fie continuate la nivel ministerial. Pentru guvernul de la Kremlin, lucrurile erau clare: Tratatul ABM din 1972 era piatra unghiulară a arhitecturii moderne a securității internaționale, iar în ceea ce privește îngrijorările și amenințările din viitor, numai împreună, prin dialog se puteau aborda 426. Problema constă nu atât în planurile referitoare la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, îngrijorarea administrației SUA referitoare la posibile amenințări în viitor fiind pe deplin împărtășită. Diferențele decurg din alegerea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a arhitecturii moderne a securității internaționale, iar în ceea ce privește îngrijorările și amenințările din viitor, numai împreună, prin dialog se puteau aborda 426. Problema constă nu atât în planurile referitoare la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, îngrijorarea administrației SUA referitoare la posibile amenințări în viitor fiind pe deplin împărtășită. Diferențele decurg din alegerea căilor și mijloacelor de realizare a acestei securități, potrivit Rusiei, cea mai bună cale fiind aceea de a menține acordurile încheiate anterior și dezvoltarea sistemului de acorduri internaționale din sfera
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
431. Înainte de adoptarea conceptului strategic al Alianței, la Lisabona, liniile directoare ale acestuia au fost prezentate, la 17 mai 2010, la Bruxelles, de către o comisie de experți coordonată de fostul secretar de stat al SUA, Madeleine Albright. Pornind de la potențiala amenințare reprezentată la adresa statelor NATO de eventuale rachete dotate nuclear din Iran, experții s-au pronunțat în favoarea creării unui sistem internațional de apărare antirachetă, care să ia naștere, dacă este posibil, prin implicarea partenerilor NATO, cu accentuarea faptului că este importantă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
programe de rachete balistice, precum și la dezvoltarea de focoase chimice, nucleare și biologice. Conform comunicatului, NATO intenționează să se doteze cu o capacitate de apărare antirachetă coerentă, unică și funcțională (...), care ar putea proteja militarii desfășurați în misiuni NATO împotriva amenințării rachetelor balistice cu rază scurtă de acțiune. Noul dispozitiv ar urma să fie creat pe baza elementelor naționale preexistente, cum ar fi sistemul american Patriot 433. Într-un discurs susținut la Universitatea Georgetown (22 februarie 2010), secretarul general al NATO
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fie împotriva ei. Dacă vom afla că în urma eforturilor comune va apărea o infrastructură militară de apărare antirachetă în nord-vestul granițelor rusești, în sectorul forțelor strategice ale Rusiei, vom fi nevoiți să dezvoltăm forțele de contraatac pentru reprimarea unei asemenea amenințări, iar nesincronizarea în domeniul apărării antirachetă va conduce la o cursă a înarmării 440. Moscova nu va accepta propunerea NATO de cooperare la scutul antirachetă în Europa dacă SUA vor desfășura rachete în Polonia, statele baltice sau Marea Barenț. De
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]