KorAP: Find »[drukola/base=bar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...564 565 566 ...586 >

14,630 matches

Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

o ceașcă de ceai, Janice, dragă, zice mama, bătînd-o ușor pe mînă, cu Înțelegere. Sau mai bine un sherry? — Doar un păhărel mic de sherry, spune Janice după o pauză. Las’ că-mi pun eu. În timp ce ea traversează Încăperea spre bar, mama Își pune jos ceașca. — Așa. Becky, zice, ți-ai adus cataloagele? — Poftim! răspund, Întinzîndu-mă după sacoșa pe care am adus-o cu mine. Am Blooming Marvellous, General Little Trading Company, Little White Company... — Eu am adus Jojo Maman Bébé

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
fie, atunci cînd am Întîlnit-o prima oară. Două surori, vizitîndu-se una pe alta oricînd le vine cheful, vorbind despre băieți... — Luke. Iau o decizie subită. Ce-ar fi să te duci tu Înainte, și vin și eu mai tîrziu, la bar? — Cum crezi tu. Mă sărută. — Mi-a părut bine să te văd, Jess! Iese din bucătărie și, În clipa În care aud ușa de la intrare Închizîndu-se, desfac un pachet mic de Pringles. — Deci. Îți place de el... — E extraordinar. Jess

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
DVD-ul Înapoi În rucsac. — De fapt, chiar În clipa asta ar trebui să ieși pe ușă... Mă cuprinde un val de afecțiune pentru ea - și, deodată, nu mai vreau să plec nicăieri. De ce să-mi petrec seara În nu știu ce bar ticsit de lume, vorbind cu cine știe ce absolvenți de Cambridge snobi pe care nici măcar nu-i cunosc, cînd aș putea să-mi petrec timpul cu sora mea? Ne petrecem o seară ca-n povești. Ne uităm la Nouă luni (Jess rezolvă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
mai folosește atunci? La ora aia am născut deja. Dau paginile, Încercînd să găsesc vreo „Procesare a datelor În regim de urgență“, dar nici urmă de așa ceva. În cele din urmă renunț și mă prăvălesc dezamăgită pe un scaun de bar. Douășpe săptămîni. N-are nici un sens să-l mai fac! Suze oftează și se așază și ea lîngă mine. — Bex, n-ai citit și tu instrucțiunile Înainte să cumperi testul ăsta? Nu te-ai uitat și tu ce e cu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
ei, aceștia Îmi aruncă priviri ciudate și aud și niște chicote, Însă Îmi țin capul sus. Dacă vrei să fii un inovator În modă, n-ai ce face, trebuie să te obișnuiești și cu cîteva căutături mai piezișe. Mergem la barul ăla? sugerez, oprindu-mă. Nu e cine știe ce, dar e aici. Dacă știu să amestece băuturile ca lumea... Danny Împinge ușa masivă și mă invită Înăuntru. Barul Templeton e cît se poate de bej: mochetă bej, scaune de pluș și chelneri

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
ce face, trebuie să te obișnuiești și cu cîteva căutături mai piezișe. Mergem la barul ăla? sugerez, oprindu-mă. Nu e cine știe ce, dar e aici. Dacă știu să amestece băuturile ca lumea... Danny Împinge ușa masivă și mă invită Înăuntru. Barul Templeton e cît se poate de bej: mochetă bej, scaune de pluș și chelneri În uniforme bej. E ticsit de oameni de afaceri, dar văd că e ceva loc lîngă pian. — Hai să prindem masa aia de acolo, Îi zic

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
un final, putem să schimbăm două vorbe? — Două vorbe? repet stresată. Da, două vorbe. Noi două. Să vorbim puțin singure. Dacă n-ai nimic Împotrivă. Se uită la Danny. Sigur că nu. Mă duc să iau niște băuturi. Pornește spre bar, iar eu mă Întorc cu fața spre Venetia, cu fluturi În stomac. Are o cută Între ochi și bate darabana pe piciorul paharului. Arată ca o directoare tînără și superbă, care tocmai e pe punctul de a-mi spune că

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
ușor pe frunte. — O, Doamne, spune, parcă pentru sine. Simt o Împunsătură rău prevestitoare, În adîncul inimii. Pune stăpînire pe mine un soi de greață fierbinte. Nu poate să spună ce am... Nu se poate. Zgomotul și zarva vocilor din bar au fost acoperite de sîngele care-mi năvălește În urechi. Înghit de cîteva ori, Încercînd să-mi vin În fire. Știu că am crezut că e posibil să se Întîmple ceva Între Luke și ea. Știu că am vorbit despre

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
RÎdem, vorbim, facem dragoste... Venetia mă privește cu nesfîrșită milă. — Becky, Luke Îți cîntă-n strună doar ca să te facă fericită. Nu mai aveți nici o căsnicie. Nu mai aveți nimic. Nu vreau să-i spun la revedere lui Danny. Ies din bar cu un mers de om beat și opresc un taxi. Tot drumul spre casă, cuvintele Venetiei mi se Învîrtesc Întruna În minte, pînă cînd simt că-mi vine să vomit. „Nu poate fi adevărat“, Îmi spun Întruna. „Nu se poate

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Are maxilarele Încordate și amestecă zahărul din ceașca de espresso. Nu face asta decît atunci cînd are nevoie de un impuls de energie de cinci mii de volți. Mă observă și-mi face semn să mă așez pe scaunul de bar de alături. Mă aburc cu greu și-mi pun coatele pe blatul de granit. — Becky, trebuie să vorbim. Faci ceea ce trebuie, zic imediat. Știi prea bine. Luke Încuviințează. — Știi, deja mă simt liber. Mă agresau cumplit. Agresau cumplit Întreaga firmă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559

mă laud cu femeile orașului meu de adopțiune! Dar, crede-mă, nu o fac degeaba. E o bucurie să te plimbi în anotimpurile calde prin oraș sau, chiar și mai bine, să mergi la o piscină! Nu te trimit la barurile cu streeptease, că, peste tot în lume, acolo e ultimul loc în care poți întâlni frumusețea corporală... Dorin Popa: OK, pasiunea nu trebuie privită decât cu humor, nu? Până acum, pentru mine, Stockholmul, Medellinul, Las Vegasul, Acapulco, Parisul, Amsterdamul, Tokyo

by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490

fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei însă am avut o relație ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-evreu, ceea ce mi se-ntâmplă și în ziua de azi. După bar mitzvah mea, la treisprezece ani, n-am mai pus piciorul într-o sinagogă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost evacuat din Londra când avea nouă ani și s-a întors abia la doisprezece ani înapoi. După liceu

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
Prufrock). Chiar copiii poetei se îndreaptă spre moarte, iubirea e o pasăre neînsuflețită. O față a dezrădăcinării este despărțirea. Adcock se pricepe ca nimeni altul la renunțări: Cu o jumătate de oră înainte de zborul meu a venit spre mine în barul aeroportului ducând în palme ce mai rămânea din viitorul nostru comun: două pahare pe o tavă. (Send-off Plecare) Face un curaj din renunțare, iar singurătatea și dezrădăcinarea devin curând demnitate. Este ceea ce poemul Poem Ended by Death (Poem încheiat de

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

însele. "Lucrează" pe cont propriu, în rețele promovate și supravegheate de "pești", un fel de manageri ai comercializării sexului. Se fac tranzacții pe străzi, în parcuri, în porturi și aeroporturi, în cartiere sărace și selecte, în locuri publice restaurante, hoteluri, baruri. Câștigurile depind de concurență, de vârstă, de clientelă. Pentru câștiguri, cele mai multe derizorii, practicantele sexului contra cost își riscă viața, își ruinează sănătatea fizică și mentală și se expun disprețului, desconsiderării și excluderii sociale. Cele mai multe pătimesc din cauza disprețului, desconsiderării și excluderii

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și bijuterii. La optsprezece ani era faimoasă și a reușit să câștige prin farmecul și senzualitatea ei mulți bărbați bogați și puternici. Aceste relații i-au mijlocit dobândirea unei averi mari. A pozat seminud fotografilor iar imaginile ei desfătau clienții barurilor, cluburilor și magazinelor. În aceeași postură, seminud, a scos câteva serii de calendare, difuzându-și astfel frumusețea și senzualitatea. Colette (1873-1954) Un trup gânditor a fost caracterizată scriitoarea franceză Colette, pentru că, hedonistă, și-a asumat o libertate deplină a cugetului

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
exaltare și admirație la spectacolele ei. Pe numele real, Edith Giovanna Gassion s-a născut pe stradă, în 9 decembrie 1915, sub un felinar, pe mantaua unui polițist. Mama era Anita Maillard, artistă ambulantă, cunoscută cu numele de scenă din baruri drept Line Mars și tatăl, Louis Gassion, acrobat de circ ambulant. Copila Edith a fost abandonată de mama ei și a fost crescută de bunica dinspre tată ce deținea un bordel. A crescut printre prostituate ce-și câștigau existența din

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895

și terasele Dunării Inferioare (probleme de origine și datare), Hidrotehnica, 11, București, 1987. 2 Botzan M., Originea și evoluția Deltei Dunării, Hidrotehnica, 12, București, 1987. 3 Vîlsan G., Câmpia Romînă¸ Socec, București, 1915. 4 Schwantz F., Tabula Valahiae Cis-Alutanae, 1723 (BAR D. V. 35); Specht (Obristen), Militarische Carte, 1790-1791 (BAR D. XXVII. 6); Harta Țerii Românești, București, 1861 (BAR H. II). 5 Botzan M., Pour localiser Vicina: histoire et milieu géographique, "Revue des études sud-est européennes", t. XXX, 1992, 1-2, București

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Hidrotehnica, 11, București, 1987. 2 Botzan M., Originea și evoluția Deltei Dunării, Hidrotehnica, 12, București, 1987. 3 Vîlsan G., Câmpia Romînă¸ Socec, București, 1915. 4 Schwantz F., Tabula Valahiae Cis-Alutanae, 1723 (BAR D. V. 35); Specht (Obristen), Militarische Carte, 1790-1791 (BAR D. XXVII. 6); Harta Țerii Românești, București, 1861 (BAR H. II). 5 Botzan M., Pour localiser Vicina: histoire et milieu géographique, "Revue des études sud-est européennes", t. XXX, 1992, 1-2, București (61). 6 Botzan M., Apele și viața poporului român

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
evoluția Deltei Dunării, Hidrotehnica, 12, București, 1987. 3 Vîlsan G., Câmpia Romînă¸ Socec, București, 1915. 4 Schwantz F., Tabula Valahiae Cis-Alutanae, 1723 (BAR D. V. 35); Specht (Obristen), Militarische Carte, 1790-1791 (BAR D. XXVII. 6); Harta Țerii Românești, București, 1861 (BAR H. II). 5 Botzan M., Pour localiser Vicina: histoire et milieu géographique, "Revue des études sud-est européennes", t. XXX, 1992, 1-2, București (61). 6 Botzan M., Apele și viața poporului român, Edit. Ceres, București, 1984. 7 Botzan M., Începuturile hidrotehnicii

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Vîlcan; Tg. Jiu a urmat castrului roman de la Bumbești, așa cum drumului roman Drobeta-Bumbești, i-a urmat cel medieval Vidin-Calafat-Craiova-Tg. Jiu. 42 Documente, B, Țara Românească, vol. I, Buc., 1966 (sub nr. 148, pp. 243-246). 43 Constantin Stolnicul, Index geographicus, 1700 (BAR, C. CXX.III.40). 44 Schwantz Fr., Tabula Valachiae Cis-Alutana, 1723 (BAR, D.V.35). 45 Specht (Obristen), Militarische Carte, p. 1790-1791 (BAR, D.XXVII.6). 46 Cf. Lahovari G. I., Brătianu C. I., Tocilescu Gr., Marele Dicționar Geografic al României

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Drobeta-Bumbești, i-a urmat cel medieval Vidin-Calafat-Craiova-Tg. Jiu. 42 Documente, B, Țara Românească, vol. I, Buc., 1966 (sub nr. 148, pp. 243-246). 43 Constantin Stolnicul, Index geographicus, 1700 (BAR, C. CXX.III.40). 44 Schwantz Fr., Tabula Valachiae Cis-Alutana, 1723 (BAR, D.V.35). 45 Specht (Obristen), Militarische Carte, p. 1790-1791 (BAR, D.XXVII.6). 46 Cf. Lahovari G. I., Brătianu C. I., Tocilescu Gr., Marele Dicționar Geografic al României, vol. IV, București, 1901. 47 Vezi în Wald Lucia, Fonetică indoeuropeană, București

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
B, Țara Românească, vol. I, Buc., 1966 (sub nr. 148, pp. 243-246). 43 Constantin Stolnicul, Index geographicus, 1700 (BAR, C. CXX.III.40). 44 Schwantz Fr., Tabula Valachiae Cis-Alutana, 1723 (BAR, D.V.35). 45 Specht (Obristen), Militarische Carte, p. 1790-1791 (BAR, D.XXVII.6). 46 Cf. Lahovari G. I., Brătianu C. I., Tocilescu Gr., Marele Dicționar Geografic al României, vol. IV, București, 1901. 47 Vezi în Wald Lucia, Fonetică indoeuropeană, București, 1979 (49), vechiul slav Zivu, scr. jĭvah, lat. vivus, v.

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

1970). Leroi-Gourhan, A. (19712), Préhistoire de l’art occidental, Paris (ed. I, 1965). Leroi-Gourhan, A. (1976), „Les hypothèses de la préhistoire”, În Puech, H.C. (coord.), Histoire des religions, vol. III, Paris, pp. 545-574 (trad. it., Storia delle religioni, vol. VI, Roma, Bari 1978, pp. 1-28). Leroi-Gourhan, A. (1981), I più grandi artisti d’Europa, Milano. Leroi-Gourhan, A. (coord.) (1988), Dictionnaire de la Préhistoire, Paris (trad. it., Torino 1991-1992). Levy, J.E. (1981), „Religious ritual and social stratification in prehistoric societies: an example from Bronze

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Review, nr. 21, pp. 3-17. Gordon Childe, V. (1953), „Old World Prehistory: Neolithic”, În A.L. Kroeber (coord.), Anthropology Today, Chicago, pp. 193-210. Liverani, M. (1986), L’origine delle città, Roma. Liverani, M. (1988), Antico Oriente: storia, società, economia, Roma, Bari. Pettinato, G., S.M., Chiodi și G., Del Monte (1992), La saga di Gilgamesh, Milano. tc "" RELIGIILE ANATOLIENETC "RELIGIILE ANATOLIENE" Franca Pecchioli Daddi și Anna Maria Polvani*tc "Franca Pecchioli Daddi și Anna Maria Polvani*" 1. INTRODUCERETC "1. INTRODUCERE" Peninsula anatoliană

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Preistoria și cadrul istoric general Caquot, A. (1970), „Les religions des Sémites Occidentaux”, În H.-Ch. Puech (coord.), Histoire des Religions, vol. I, Paris, pp. 307 sqq. ștrad. it., În H.-Ch. Puech, Storia delle religioni, vol. II-I, Roma, Bari 1976ț. Cauvin, J. (1972), Religions néolithiques de Syro-Palestine, Paris. Cauvin, J. (1984), „Il Neolitico in Siria: dai villaggi alle città”, În AA.VV., Da Ebla a Damasco, Milano, pp. 20-25. Gese, H. (1970), „Die Religionen Altsyriens”, În AA.VV., Die

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]