14,718 matches
-
din depunere, din cuvintele adiacente și din bonificațiile pătrățelelor colorate, jucătorul beneficiază de încă 50 de puncte în cazul folosirii întregii serii de 7 litere la o singură depunere. Un cuvânt este valid dacă se regăsește în listele organizate în dicționare oficiale de cuvinte ale federațiilor. Pentru limba română dicționarul oficial este LOC ("Lista Oficială de Cuvinte") și este actualizat periodic de către specialiști (actualmente versiunea 5). Scrabble se poate juca "în familie", dar și în sistem competițional. Se organizează competiții naționale
Scrabble () [Corola-website/Science/297161_a_298490]
-
colorate, jucătorul beneficiază de încă 50 de puncte în cazul folosirii întregii serii de 7 litere la o singură depunere. Un cuvânt este valid dacă se regăsește în listele organizate în dicționare oficiale de cuvinte ale federațiilor. Pentru limba română dicționarul oficial este LOC ("Lista Oficială de Cuvinte") și este actualizat periodic de către specialiști (actualmente versiunea 5). Scrabble se poate juca "în familie", dar și în sistem competițional. Se organizează competiții naționale (campionat, cupă) și internaționale (în limba franceză sau engleză
Scrabble () [Corola-website/Science/297161_a_298490]
-
Libertății Versului eliberat de sub tirania clasicismului și a dogmelor sale. Eu autorizez orice îndrăzneala: antiliteratura și literatura să; forme flexibile fixate sau imaginea vie a morții!; stilul nonstilului; poeme fără versuri (pentru că noțiunea de «poem» nu corespunde nici unei definiții din dicționare sau din enciclopedii) - poeme care există prin absența lor; poeme fără cuvinte, fără fraze; literatura după război - pagini întregi bombardate cu murdărie, pulverizate prin repetare și nonpoetic; versuri (numai) paralingvistice - grafii, portrete lirice, desene, bruioane; vers liber răsturnat - vers ermetic
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
OpenOffice.org. Cu ajutorul acestei componente se pot crea cadre ce conțin multe elemente diferite, incluzând text, liste numerotate sau cu simboluri grafice, tabele, grafice și o vastă paletă de imagini și obiecte grafice. Impress mai include un verificator ortografic, un dicționar, stiluri text gata definite, stiluri pentru fundal și un sistem de ajutor. Așezarea în diapozitiv a elementelor se poate face manual sau cu ajutorul aspectelor predefinite, asemănătoare cu cele din PowerPoint. Se pune mare accent pe desenarea și introducerea elemntelor 2D
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
al OpenOffice.org, dezvoltat de niște programatori români. Pachetul este derivat din o versiune veche de OpenOffice.org, probabil de pe ramura 1.1, având în vedere că îi lipsește componenta Base. RomanianOffice vine tradus complet în limba română, cu un dicționar atât pentru limbile română și engleză, cât și pentru alte limbi și un despărțitor în silabe. Spre deosebire de versiunea originală a OpenOffice.org, în RomanianOffice nu există tezaurul. El este prezent în meniu dar este dezactivat în permanență. RomanianOffice nu este
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
slavă se numește Glavo-Obretenia. Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca . Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Zafiu de la "România literară". N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” ("Cicindela
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
1963, tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” ("Cicindela campestris"). În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”. Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an - Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”. Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos și bun”. Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Învățături creștine; 1592) de Lekë Matrënga, "Doktrina e krishterë" (Doctrina creștină; 1618) și "Rituale romanum" (1621) de Pjetër Budi, primul scriitor de proză și poezie originală albaneză, o apologie a lui George Castriot (1636) de Frang Bardhi, care scrisese un dicționar și alte creații folclorice, tratatul teologico-filosofic "Cuneus Prophetarum" (1685) de Pjetër Bogdani, cea mai celebră personalitate a Evului Mediu albanez, au fost publicate în albaneză. Cel mai cunoscut scriitor albanez este Ismail Kadare. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
în vecinătatea proprietăților sale proprii. Portretele lui Constantin Brâncoveanu sunt numeroase în comparație cu cele ale altor domni, și o mare parte din ele de un realism evident. O reprezentare a lui Brâncoveanu este stampa care apare în reeditarea din 1712 a dicționarul lui Varinus, înfățișând un Brâncoveanu tânăr, cu cucă joasă, cu surguci scump, legat după moda turcească la brâu. Autorul este Alessandro della Via. O altă reprezentare este cea din colțul hărții stolnicului Constantin Cantacuzino, care a fost redescoperită de consulul
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
portaltoi american, creează o mare pepinieră de butași și pomi fructiferi. Gazeta „Drug” din 17 decembrie 1906 anunță că la Călărași sunt puși în vânzare butași de soiuri europene, nuci altoiți și copăcei de caiși. Pînă la anul 1925, conform “Dicționarul Statistic al Basarabiei Chișinău, 1923 ” Călărași era reședință de plasă în județul Orhei cuprinzând 53 de comune rurale. Însă către anul 1925, când a fost adoptată o nouă lege administrativă, Călărași continuă să existe ca centru de plasă cu 47
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
teoria artei moderne a picturii, ea este considerată o categorie universală care include toate creațiile artistice făcute pe suprafețe. Așa cum s-a mai spus mai sus, pictura este o ramură a artelor plastice care interpretează realitatea în imagini bidimensionale. Conform "Dicționarului explicativ al limbii române" [DEX '98], cuvântul „pictură” mai poate însemna: Încă de la finele secolului al XVI-lea, când a început să fie frecventat de artiști ca un gen de sine stătător, peisajul a evoluat rapid în preferințele acestora, devenind
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
evenimentelor și a obiectelor la o anumită grupă. A fost enunțată de matematicianul britanic Thomas Bayes. În cazul filtrelor spam bazate pe teorema lui Bayes (numite și "filtre bayesiene"), pentru determinarea probabilității apartenenței unui anumit mesaj la spam, sunt utilizate dicționarele create în timpul „învățării” filtrului. De regulă programul „învață” analizând arhivele de e-mail-uri, selectate în prealabil manual. Când dicționarele sunt create definitiv, probabilitatea apartenenței unui nou mesaj la spam este calculată prin normalizarea și sumarea probabilității fiecărui cuvânt în parte. Prin
Teorema lui Bayes () [Corola-website/Science/297511_a_298840]
-
filtrelor spam bazate pe teorema lui Bayes (numite și "filtre bayesiene"), pentru determinarea probabilității apartenenței unui anumit mesaj la spam, sunt utilizate dicționarele create în timpul „învățării” filtrului. De regulă programul „învață” analizând arhivele de e-mail-uri, selectate în prealabil manual. Când dicționarele sunt create definitiv, probabilitatea apartenenței unui nou mesaj la spam este calculată prin normalizarea și sumarea probabilității fiecărui cuvânt în parte. Prin urmare, adunând informații statistice despre rata de apariție a unor diferite cuvinte și structuri în mesajele de tip
Teorema lui Bayes () [Corola-website/Science/297511_a_298840]
-
des în discuțiile purtate de inițiatorii mișcării, de origine românească, Tristan Tzara (pseudonimul literar provine de la cuvîntul românesc "țara") și Marcel Iancu. Alte păreri susțin că inițiatorii mișcării dadaiste au creat acest cuvânt prin înțeparea cu un cuțit a unui dicționar francez-german, și deschizând cartea acolo unde indicau loviturile. O altă variantă spune că numele mișcării lor este ales prin hazard, dintr-un dicționar Larousse. El apare după ce inițiatorul mișcării, Tristan Tzara introduce un creion în Marele Dicționar Francez Larousse și
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
păreri susțin că inițiatorii mișcării dadaiste au creat acest cuvânt prin înțeparea cu un cuțit a unui dicționar francez-german, și deschizând cartea acolo unde indicau loviturile. O altă variantă spune că numele mișcării lor este ales prin hazard, dintr-un dicționar Larousse. El apare după ce inițiatorul mișcării, Tristan Tzara introduce un creion în Marele Dicționar Francez Larousse și acesta se oprește în dreptului cuvântului onomatopeic dada. Denumirea curentului dadaism provine din franțuzescul "dadisme" (dada = „căluț de lemn” în limbajul copiilor). ul
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
cuțit a unui dicționar francez-german, și deschizând cartea acolo unde indicau loviturile. O altă variantă spune că numele mișcării lor este ales prin hazard, dintr-un dicționar Larousse. El apare după ce inițiatorul mișcării, Tristan Tzara introduce un creion în Marele Dicționar Francez Larousse și acesta se oprește în dreptului cuvântului onomatopeic dada. Denumirea curentului dadaism provine din franțuzescul "dadisme" (dada = „căluț de lemn” în limbajul copiilor). ul ia naștere în mod oficial la 6 februarie 1916. În conformitate cu manifestul Dada, mișcarea nu
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
a Austriei la două treimi din teritoriul anterior al statului și a trebuit să-i detroneze pe Habsburgi. În literatura de specialitate există adesea contradicții în menționarea statelor care, din punct de vedere juridic, sunt considerate succesoare Austro-Ungariei. Astfel, potrivit "Dicționarului de drept internațional" (în ), doar Austria Germană, Ungaria, Cehoslovacia și Statul slovenilor, croaților și sârbilor sunt state succesoare dispărutei Austro-Ungarii, în vreme ce România, Polonia și Italia, care în alte surse apar de asemenea drept state succesoare, nu au fost puse la
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
o limbă „moldovenească” comună mai apropiată de graiul moldovenesc popular decât de standardul literar folosit de cele două țări România și Moldova. Principala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea literelor â și î) a fost abolită prin publicarea „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” (elaborat de Academia de Științe a Moldovei și recomandat spre editare în urma ședinței din 15 noiembrie 2000). Înainte, în timp ce în româna standard erau folosite ambele glife, cu reguli clare de
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
din România folosea la rândul ei aceeași ortografie (scrierea cu "î din i" și "sînt"). Decizia de a reforma ortografia pentru a include și caracterul „â” a fost luată de Academia Română în 1993. Cu toate acestea în noua ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Cu toate acestea în noua ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o ediție adăugată a acestora. Ediția s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]