15,136 matches
-
rezultatelor studiilor clinice sau epistemologice existente, ajungând acum unul dintre instrumentele esențiale în științele medicale. Nu-i așadar o abordare de "sănătate publică" infiltrată în științele umane, ci aportul unei metode riguroase pe care științele "moi" l-au oferit științelor "dure". În medicină și farmacie, e vorba de combinarea rezultatelor mai multor probe clinice realizate pe aceeași patologie sau, dacă vrem, de combinarea testelor din diverse tratamente pentru contracararea respectivei patologii. Se urmărește obținerea unei mai mari puteri statistice prin "însumarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dacă 18,2% dintre elevii supravictimizați în școlile obișnuite consideră că există "foarte multă violență" (adică 48,5% "foarte multă" sau "multă"), aceștia sunt 33,6% în ZEP (adică 64,1% "foarte multă" sau "multă"). Victime mai multe, victimizate mai dur: inegalitatea în fața violenței există și în școala elementară. Vom nota că, în ciuda acestei inegalități, proporția elevilor supravictimizați nu este nici pe departe neglijabilă în școala elementară, cu 11% dintre elevi. Consecințele acestei supravictimizări sunt evidențiate clar de anchetele noastre: elevii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
scădere a percepțiilor pozitive despre imaginea cadrului didactic. Această degradare se produce totuși într-un climat încă pozitiv în mare măsură. Sentimentul de insecuritate a crescut de asemenea și, cu toate că numărul victimelor mai degrabă s-a diminuat, acestea percep mai dur faptele pe care le suferă. La nivelul relațiilor elevi-profesori, 17,8% dintre elevi considerau această relație, în 1995, proastă sau nu prea bună, față de 21,4%, cu 3,6% mai mult, ceea ce înseamnă mai degrabă o erodare decât o prăbușire
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult" și "mult") în 1995, acum o consideră astfel 43,5%, cu 15,5% mai mult. Nu sunt mai multe victime, ba chiar sunt mai puține, dar se produce o alunecare a răspunsurilor date de victime spre nivelurile cele mai dure de percepere a violenței. Nu este un efect al modei sau al mediatizării care ar dramatiza violența, cum nu este nici un efect al simplei "percepții". Aici nu există un decalaj între fapte și percepție. În acest caz, violența percepută ar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1995, iar acum au ajuns la 19,5%, adică o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în 1992, întâlneam
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a fi o fantasmă a claselor mijlocii, era strâns legat de o sociologie a excluziunii sociale. Tendința nu a făcut decât să se confirme în Franța. Elevii școlilor din ZEP au trecut de la 22% la 29% la nivelurile cele mai dure de percepere a violenței (foarte mult și mult), în timp ce ceilalți se mențin la puțin sub 16% fără diferență statistică. Pe scurt, diferența a ajuns de la 6% la 13%: este o creștere foarte semnificativă. Acestei diferențe de cliamt îi corespunde și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
37,5% dintre gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ne amintim că "întreaga problematică a etnicității a constat în ruperea de definițiile substanțialiste ale grupurilor etnice și în susținerea faptului că o identitate colectivă nu este niciodată reductibilă la posesia unei moșteniri culturale, chiar și redusă la un nucleu dur, ci se construiește ca un sistem de distanțe și diferențe în raport cu "ceilalți" semnificativi într-un context istoric și social determinat" (Poutignat- Streiff-Fenart, 1996). În joc este construcția conflictuală a unui sistem de opoziții ei-noi în interiorul aceleiași instituții școlare. Or, cercetarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pagubă; p. 114, r. 38 40: „Eu îs bun cât îs bun, dar și când m-a scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea”bunătatea cuiva, exploatată până la extrem, poate dezvălui și fața dură a aceleiași persoane, duritate care nu ar putea fi oprită nici prin intermediul unor indivizi primejdioși, cum ar fi celebrii țigani lăieți; p. 115, r. 13 14: „cu prujituri de-a tale, ia acuș se duce noaptea” vremea trece mai ușor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul”, TR, 1985, 38; Adrian Marino, Note critice selective, TR, 1985, 52; Dan C. Mihăilescu, Jurnal de idei, ST, 1985, 12; Adrian Marino, Ideocritica, TR, 1987, 35
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul”, TR, 1985, 38; Adrian Marino, Note critice selective, TR, 1985, 52; Dan C. Mihăilescu, Jurnal de idei, ST, 1985, 12; Adrian Marino, Ideocritica, TR, 1987, 35; Ion Dur, Reflecții hermeneutice asupra „ontologiei” spiritului românesc, „Revista de filosofie”, 1988, 4; Piru, Critici, 135-138; Ioana Bot, Criticul in fabula, TR, 1993, 15; Constantin Cubleșan, „Pe pragul criticii”, ST, 1993, 5; Dicț. scriit. rom., I, 355-357; Ștefan Dărăbuș, Lecția criticii, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
animal de companie (vezi cuvintele respective), este vorba de o simbolizare mai complexă. Visul manifestă fie pulsiuni negative (Umbra), și deci reprimate de conștiința sa morală, care nu se pot exprima în viața cotidiană, fie necesitatea de a fi «violent», dur, brutal, pentru propriul bine sau pentru binele altcuiva. Astfel, în primul caz, poate fi vorba de sentimente negative față de cineva apropiat, sentimente pe care persoana nu poate sau nu trebuie să le manifeste; în al doilea caz, poate fi vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
aportul de dinamism, vitalitate, putere interioară sau exterioară. Poate exprima ideile de autoritate (cel ce visează trebuie să se afirme, să se facă auzit, să își dirijeze viața sa sau pe a altora) și de sancțiune (în acest caz, metoda dură trebuie preferată excesului de blândețe). Frumusețe, urâțenie În plan simbolic, frumusețea și urâțenia nu se raportează la înfățișarea persoanei ori la estetismul unui obiect sau al unui peisaj, ci la puritatea sufletului. Astfel, un suflet de o mare frumusețe reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vieții sale. În plus, prin legătura cu creștinismul, crucea are o semnificație spirituală și înalță dorințele și scopurile celui ce visează, dar are și o simbolistică de sacrificiu și de calvar. Probabil că subiectul trebuie să facă față unor responsabilități dure sau unei situații dureroase. Crucea este în acest caz o evocare a supliciului la care a fost supus Iisus, cu siguranță simbol al suferinței, dar al unei suferințe «necesare», conform ideii redate de expresia «a-și purta crucea» care, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
decât eventual parțial) ansamblul de cunoștințe specifice domeniului, ei prezentau lacune în pregătirea lor pedagogică, fapt care deseori conducea la comportamente nepotrivite în relația cu elevii. De aceea, și în prezent mai întâlnim uneori imaginea unui profesor de educație fizică dur, ignorant sau incapabil de a răspunde exigențelor profesiei, fapt care conduce încă la știrbirea prestigiului și implicit a statutului (Blumenfeld și colab., 1971). De asemenea, mai persistă încă acea concepție conform căreia în învățământul superior de educație fizică și sport
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a sprijinului Conform legilor fizicii mecanice, acționând cu greutatea unui corp asupra suprafeței de sprijin, va apărea o forță egală și de sens opus, numită forță de reacție a sprijinului. Cu cât suprafața pe care se realizează sprijinul este mai dură, cu atât forța de reacție va fi mai mare. Forțele interioare Forțele interioare sunt cele care iau naștere în interiorul corpului omenesc, manifestându-se prin interacțiunea părților acestuia. Aceste forțe pot fi: active, pasive și de reacțiune. Forțele active se datorează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ce presupunea citiri din cărțile sacre, rugăciuni și cântece, era substanțial diferit de cel sacrificial de la templu. În prima jumătate a secolului al II-lea î.C., sub domnia lui Antioh IV Epifanul, templul este profanat de sirieni, în timpul unei dure persecuții religioase din anul 167 î.C. (1Mac 1,54 ș.u.; Soggin 1984, pp. 442 ș.u.), dar va fi reconsacrat imediat după primele victorii ale macabeilor în 164 î.C. (1Mac 4,36 ș.u.). Pompei a vizitat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
recurgă la atitudini primitive, rudimentare, față de bătrâni, femei sau copii? De altfel, în opinia noastră, prezența acestor trei categorii în rândul victimelor nu lasă mareșalului Antonescu nicio apărare. Concluzia istoricului evreu de origine română Jean Ancel este cel puțin la fel de dură. “Regimul Antonescu care a guvernat statul român este vinovat de moartea a 410.000 de evrei, în rândul cărora intră și 170.000 de evrei ucrainieni (care se găseau în Transnistria - n.n.), dintre toți aliații Germaniei naziste, România a avut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nu mai era a noastră. Cei aproximativ 11.000 de români, rămași alături de Armata 6 germană, au suferit, sub asediu, aceleași privațiuni ca și colegii lor de arme. Finalul asediului a adus, pentru ei, lagărul, care a fost mult mai dur chiar decât Stalingradul. Ironia sorții a făcut ca puținii întorși în țară, în anii ’50, să fie stigmatizați de regim, pentru “păcatul” de a fi luptat contra Uniunii Sovietice. De asemenea, regimul democratic de după 1989 a continuat aceeași linie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
recurgă la atitudini primitive, rudimentare, față de bătrâni, femei sau copii? De altfel, în opinia noastră, prezența acestor trei categorii în rândul victimelor nu lasă mareșalului Antonescu nicio apărare. Concluzia istoricului evreu de origine română Jean Ancel este cel puțin la fel de dură. “Regimul Antonescu care a guvernat statul român este vinovat de moartea a 410.000 de evrei, în rândul cărora intră și 170.000 de evrei ucrainieni (care se găseau în Transnistria - n.n.), dintre toți aliații Germaniei naziste, România a avut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nu mai era a noastră. Cei aproximativ 11.000 de români, rămași alături de Armata 6 germană, au suferit, sub asediu, aceleași privațiuni ca și colegii lor de arme. Finalul asediului a adus, pentru ei, lagărul, care a fost mult mai dur chiar decât Stalingradul. Ironia sorții a făcut ca puținii întorși în țară, în anii ’50, să fie stigmatizați de regim, pentru “păcatul” de a fi luptat contra Uniunii Sovietice. De asemenea, regimul democratic de după 1989 a continuat aceeași linie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fizice și sportului. Metabolismul bazal la 1-3 ani este de 2-2,5 ori mai mare față de adult ceea ce face necesară suplimentarea rației calorice cu 10-20%. OSTEOLOGIE GENERALITĂȚI Osteoloaia este partea anatomiei care are ca obiect studiul oaselor. Oasele sunt piese dure, solide, de culoare albăaălbuie care formează scheletul de susținere al vertebratelor. Oasele sunt elementele pasive ale aparatului locomotor și îndeplinesc în oraanism multiple funcții: 1. de susținere a oraanismului; 2. de protecție a oraanelor conținute în cutia craniană, toracică, precum și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
patrulea: cele mai mici și mai numeroase reprezentând orificiile exterioare ale canalelor osoase ale osteoplastelor. CONFORMAȚIA INTERNĂ A OASELOR Secționarea oaselor și examinarea acestora pune în evidență faptul că substanța osoasă proriuzisă poate fi sub două forme: - substanță compactă omoaenă, dură, formată din lame osoase alăturate, alipite, fără a delimita cavități intermediare; se întâlnește în majoritatea oaselor lunai, la exteriorul oaselor scurte și late; - substanța sponaioasă, de aspectul unui burete, este formată din lame sau trabecule osoase orientate diferit, ce se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele transverse vertebrale: liaamentele intertransverse, mai bine reprezentat în reaiunea toracică. A
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]