15,885 matches
-
dacă vine la putere în opinia publică câștigând-o și convingând națiunea că este bună calea pe care o propovăduiește națiunea este suverană, poate să aleagă între noi și oricine altul. Ceea ce este important este să nu fie impusă o ideologie asupra țării prin voința din afară de opinia publică. Procurorul: După părerea Domnului Maniu, venirea la putere a partidului „Totul pentru țară”, după părerea D-voastră și potrivit ideologiei D-voastră, desigur n-ar fi avut consecințele acelea la care Dvoastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și oricine altul. Ceea ce este important este să nu fie impusă o ideologie asupra țării prin voința din afară de opinia publică. Procurorul: După părerea Domnului Maniu, venirea la putere a partidului „Totul pentru țară”, după părerea D-voastră și potrivit ideologiei D-voastră, desigur n-ar fi avut consecințele acelea la care Dvoastră trebuie să tindeți. Martorul Iuliu Maniu: Eu voiesc să vină partidul nostru la putere și atunci natural că nu voiesc să vină alt partid la putere. Domnule Președinte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este un rezumat al celor spuse de Dvoastră. Suspend ședința până ce Domnul Maniu va citi și semna depoziția. Ședința se suspendă 10 minute. Acuzatul: Rog să fie întrebat Dnul Maniu de ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite. Președintele: Domnule Maniu, răspundeți vă rog în rezumat pentru că chestiunea n-ar interesa prea mult procesul în sine. Martorul Iuliu Maniu: în adevăr, cum ați binevoit a spune, ideologiile noastre sunt foarte deosebite. Poate în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite. Președintele: Domnule Maniu, răspundeți vă rog în rezumat pentru că chestiunea n-ar interesa prea mult procesul în sine. Martorul Iuliu Maniu: în adevăr, cum ați binevoit a spune, ideologiile noastre sunt foarte deosebite. Poate în țara aceasta nu sunt două partide care să fie așa opuse în ideologia lor cum sunt ale noastre, al D-lui și al meu. Sunt opuse pentru că partidul nostru este un partid democratic, ține
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rezumat pentru că chestiunea n-ar interesa prea mult procesul în sine. Martorul Iuliu Maniu: în adevăr, cum ați binevoit a spune, ideologiile noastre sunt foarte deosebite. Poate în țara aceasta nu sunt două partide care să fie așa opuse în ideologia lor cum sunt ale noastre, al D-lui și al meu. Sunt opuse pentru că partidul nostru este un partid democratic, ține la principiile democratice și crede că singură democrația este în stare să ridice o națiune și să întărească o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
încât este o stea strălucitoare între popoarele lumii și știu ce a făcut democrația în Statele Unite, pe care le-a făcut arbitre și chiar asupra continentului nostru. Corneliu Zelea Codreanu: De ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite? Iuliu Maniu: într-adevăr, ideologia noastră și a D-voastră sunt direct opuse și nici nu cred că ar exista în țara aceasta două partide cu o adversitate mai categorică decât sunt ale noastre. De
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce a făcut democrația în Statele Unite, pe care le-a făcut arbitre și chiar asupra continentului nostru. Corneliu Zelea Codreanu: De ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite? Iuliu Maniu: într-adevăr, ideologia noastră și a D-voastră sunt direct opuse și nici nu cred că ar exista în țara aceasta două partide cu o adversitate mai categorică decât sunt ale noastre. De aceea sunt pentru democrație, Dumnealui și Partidul Domniei sale sunt pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și tactici politice care diferă de ale noastre. Și atunci, desigur, când este așa situațiunea, se poate pune orișicui întrebarea, cum de am ajuns noi să fim împreună și să fim frați de luptă și cu toată această deosebire de ideologii, să-mi aduc aminte cu multă plăcere de lupta dusă cu succes împreună cu Domnia sa? Motivul este: întâi personalitatea Domniei sale, partea personală. De când îl petrec cu atențiunea n-am avut plăcerea săl cunosc personal decât atunci când am făcut această înțelegere electorală
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pur personale, care n-ar fi putut să ne îndemne să facem o acțiune politică comună, au mai fost și alte motive foarte importante de ordin politic. în afară de aceasta ne deosebește metoda de luptă politică. Date fiind aceste deosebiri de ideologie este firească întrebarea cum de am ajuns să încheiem o înțelegere electorală. Motivul este dublu: întâi un motiv personal. Nu l-am cunoscut pe D-nul Codreanu până am făcut pactul de neagresiune. Am urmărit însă cu atenție activitatea și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
discutat cu Domnul Maniu probleme politice de natură externă și dacă în aceste discuții am pus interes personal sau am fost condus exclusiv numai de convingeri interne? Am constatat și atunci în conversația noastră particulară, că suntem adversari politici, ca ideologie și cu această ocazie voind să-l conving pe Domnia sa ca să accepte politica externă pe care o socotesc bună pentru noi, am discutat foarte calm, cu argumente din diferite domenii; cu convingere Domnia sa, cu convingere eu, fără să fi văzut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care socotește mintea sa. în ce privește care partid să vină să cârmuiască țara, aceasta are s-o hotărască opinia publică a țării în conformitate cu greutatea argumentelor pe care le va provoca fiecare în fața acestei opinii publice pentru a o câștiga. Un partid, o ideologie politică dacă vine la putere în opinia publică câștigând-o și convingând națiunea că este bună calea pe care o propovăduiește națiunea este suverană, poate să aleagă între noi și oricine altul. Ceea ce este important este să nu fie impusă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dacă vine la putere în opinia publică câștigând-o și convingând națiunea că este bună calea pe care o propovăduiește națiunea este suverană, poate să aleagă între noi și oricine altul. Ceea ce este important este să nu fie impusă o ideologie asupra țării prin voința din afară de opinia publică. Procurorul: După părerea Domnului Maniu, venirea la putere a partidului „Totul pentru țară”, după părerea D-voastră și potrivit ideologiei D-voastră, desigur n-ar fi avut consecințele acelea la care Dvoastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și oricine altul. Ceea ce este important este să nu fie impusă o ideologie asupra țării prin voința din afară de opinia publică. Procurorul: După părerea Domnului Maniu, venirea la putere a partidului „Totul pentru țară”, după părerea D-voastră și potrivit ideologiei D-voastră, desigur n-ar fi avut consecințele acelea la care Dvoastră trebuie să tindeți. Martorul Iuliu Maniu: Eu voiesc să vină partidul nostru la putere și atunci natural că nu voiesc să vină alt partid la putere. Domnule Președinte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
stenograma? Prim-procuror R. Ionescu: Crede Domnul Maniu că ar fi fost bine sau rău dacă Domnul Codreanu ar fi pus mâna pe putere? Domnul Iuliu Maniu: Domnul Codreanu este șeful unui partid, eu sunt președintele altui partid cu o ideologie cu totul opusă. De aici urmează în mod firesc, că eu nu aș fi crezut de bine să vie la putere partidul Domnului Codreanu. Toate partidele vor binele țării, însă realizate pe căi proprii. Eu cred că singura cale bună
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mâna comuniștilor, în casa conspirativă, care se pare că era fosta locuință a Elenei Lupescu, veneu grupuri de activiști și angajau discuții pe diferite teme privind poziția Mișcării Legionare: relațiile cu Antonescu și explicarea evoluției lor, relațiile cu Germania național-socialistă, ideologia pe plan intern și extern, finanțarea Mișcării Legionare înainte și după 1940, antisemitismul mișcării, poziția față de U.R.S.S., cum este privită clasa muncitoare, etc., etc. Nicolae Petrașcu era suficient de bine documentat și răspundea degajat la toate problemele; răspunsurile lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
răspunsurile lui erau discutate apoi între cei care îl chestionaseră și ajungeau la concluzia că poziția Mișcării Legionare prezentată de Petrașcu era cea mai justă. Așa se face că aceste vizite au încetat, ca să nu se contamineze și activiștii de ideologie legionară. La una din întâlniri a participat și Ana Pauker cu un muncitor, Andor, care fusese cândva legionar, dar fusese eliminat de Căpitan pentru indisciplină. Petrașcu știa foarte bine cazul lui Andor și la niște întrebări puse de acesta nici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
drept? Am trecut prin încercări prin care nici o altă formațiune politică nu a trecut și le-am făcut față cum nimeni nu a făcut-o. V-ați întrebat dumneavoastră comuniștii, socialiștii, progresiștii, înțelepți ai noilor vremi, dacă pentru vederile, convingerile, ideologiile sau țelurile dumneavoastră ați fi putut suferi ceea ce am suportat și suportăm noi? Ce să vă fac dacă ați pierdut războiul, dacă ați fost înfrânți în luptă? Nu ne mai puteți face nimic de acum în colo, nici dumneavoastră, nici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați” (doc. nr. 130). În condițiile în care dificultățile erau nu numai de organizare, ci ar fi existat și un așa-zis risc al contaminării soldaților cu o ideologie radical opusă celei oficiale, pentru instituția armatei, pentru cei aflați în vârful ierarhiei de comandă, soluția „plecării” sau a „îndepărtării” evreilor din țară, formulată în diverse documente de sinteză, când deportările în Transnistria se aflau în plină desfășurare, echivala mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Proiecte de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi date, în caz că se aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI asupra problemei evreești în România. Problema evreească în România a existat permanent precedând cu mult princi piile rasiste actuale ale ideologiei național-socialiste, și trecând cu mult mai înainte la forme politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și-i chemau pe Zei pe întuneric. Le aduceau și jertfe. Vrei să spui că Zeii lor sunt peștii ăia oribili cu gheare? — Da. Conform legendei, ei i-au adus pe strămoșii Întunegrilor aici. Ei guvernează ecosistemul, prezența diverselor lucruri, ideologia și sistemul valoric, viața și moartea... și multe altele. A îndreptat lumina lanternei spre picioare și mi-a arătat ceva care semăna cu un șanț de vreo zece centimetri adâncime și lat de vreo zece metri. Șanțul mergea în linie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la principiile realismului socialist este afirmat și de Zaharia Stancu, prin articolul În fața Congresului (8/1948): „Oamenii artei își iau angajamentul să adâncească problemele ideologiei marxist-leninist-staliniste. Ei își iau angajamentul să folosească arta lor ca o armă de luptă împotriva imperialismului, ca o armă de luptă în folosul poporului.” Rubricile obișnuite sunt „Restituiri”, „Bibliografie”, „Reconsiderarea clasicilor”, „Baricada”, „Medalion”, „Alb și negru”, „Cărțile și viața” ș.a.
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
pe care îl publicase în „Națiunea” și unde își exprima voalat preferința pentru sensurile adânci ale artei și critica încremenirea acesteia în formele exterioare, caricaturale ale realismului socialist („Adâncimea este condiția prin care trecem de la stadiul principial la faza artei [...]. Ideologia burgheză în materie culturală cuprinde o problematică foarte bogată. Ar fi o greșeală, după mine, a o trece pur și simplu cu vederea. Ea trebuie combătută în profunditate. Astfel se întreține complicația spiritului agitându-se mințile și se spulberă insinuarea
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
în materie culturală cuprinde o problematică foarte bogată. Ar fi o greșeală, după mine, a o trece pur și simplu cu vederea. Ea trebuie combătută în profunditate. Astfel se întreține complicația spiritului agitându-se mințile și se spulberă insinuarea simplismului ideologiei progresiste în materie culturală”), G. Călinescu este combătut de Petru Dumitriu în articolul Despre perspectiva istorică în prețuirea artei. Note la un articol al lui George Călinescu (31/1948). De altfel, Călinescu, indignat de afirmația unui cititor al F. („frumosul
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
și 1951, deși e numerotată de la numărul 1, anul I; publicația este inițial lunară, devenind bilunară (din 1954), apoi săptămânală (din 1957). La începutul anilor ’70, într-o formulă marcată de o oarecare rutină și istovire, cu o „linie” conformă ideologiei comuniste, F. se apropie de formula revistei populare ilustrate de oarecare ținută, cu un conținut de magazin. Subiectele culturale și literare erau prezente în paginile revistei în proporții moderate, aproape convențional, fără mari îndrăzneli. În acest context, începând din 17
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
de Încadrarea actorului în opera de culturalizare a maselor, legătura artistului cu poporul fiind absolut necesară pentru ca „manechinul [...] maleabil și servil, fără personalitate, fără idealuri constructive” să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi. D.B.
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]