14,132 matches
-
transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a da interiorului iluzia exteriorului. Instalarea și pietrificarea unei vegetații artificiale în inima locuinței va merge în sensul unei reabilitări a naturii, dar de această dată regândită într-un cadru ales"590. Reabilitarea naturii comportă de fapt modificarea ei, în sensul unui decupaj strict
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizibil, însă pictorul atrage atenția nu asupra imaginii integrale a corpului nud, cât asupra procedeului, a jocului specular care oferă aparent deschiderea maximă unei cuprinderi totale a modelului. Feminitatea prinsă în întregul ei devine evanescentă tocmai prin acest joc al iluziei care ne oferă unghiul interzis sau imposibil, în aceeași măsură în care corporalitatea se dizolvă în imagine, în iluzie. Jocul cu măști al lui Teișanu se încarcă de fascinul imaginii prohibite a decupajului voyeuristic, de o senzualitate rafinată, organizată scenic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oferă aparent deschiderea maximă unei cuprinderi totale a modelului. Feminitatea prinsă în întregul ei devine evanescentă tocmai prin acest joc al iluziei care ne oferă unghiul interzis sau imposibil, în aceeași măsură în care corporalitatea se dizolvă în imagine, în iluzie. Jocul cu măști al lui Teișanu se încarcă de fascinul imaginii prohibite a decupajului voyeuristic, de o senzualitate rafinată, organizată scenic. Obiectivul intră în încăperi ca un intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
roman, Ed. Timpul, Iași, 2001; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.I, Ed. Timpul, Iș. 2005; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.II, Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie literară: Univers cultural și literar vasluian, Dicționar, Ed. Pim, Iș 2008; Căutătorul de Iluzii, eseu critic, Ed. Pim, Iași, 2010; Literatură umoristică Tăgârța cu minciuni, epigrame, poeme satirice, 2004 Teleleu prin Europa, epigrame, poeme satirice, 2009 ARGUMENT În procesul de instrucție și educație, la disciplina Limba și literatura română, se iscă o sumedenie de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
artificialitatea și uzura formelor, În următoarele volume este adeptul unei individualizări a impresiilor, În contrast cu stilizările observate În volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea bacoviană nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a ceea ce va fi. Iluzia comuniunii perfecte dintre el și ea este denunțată de la Început. Cei doi nu sunt egali În profunzimea sentimentului, intimitatea lor nu este aceeași, pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea ei „umple cerul de fum”. Descrierea Îndrăgostiților se face Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poveștile populare unde, Întâmplător, se alege calea la o bifurcație a drumului. Fiecare iubire, sugerează poetul, este unică, dar Înscrisă Într-un tipar, Într-o schemă și lasă totuși loc manifestării individualităților. Finalul aliniază destinele tuturor. Libertatea va fi o iluzie, Oricare va fi drumul ales, inevitabilă este Întâlnirea cu Sfânta Vineri a poveștilor noastre, ocrotitoare a personajului aflat În căutarea iubitei. Acum ea apare marcând sfârșitul iubirii sau al vieții. Cei doi sunt anunțați că nu mai sunt tineri ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o tăinuiește și se preface, În schimb, Îndrăgostit de Ana. După o Întreagă poveste obține pământul mult râvnit, dar ceea ce urmează scapă de sub controlul personajului. După moartea Anei și a copilului și după „tranzacția” făcută cu preotul Belciug, Ion are iluzia că se poate Întoarce la fosta lui iubire. Cel de-al doilea plan al romanului are În centrul atenției lumea așa zisei intelectualități a satului, În centrul căreia se află familia numeroasă și viața Învățătorului Zaharia Herdelea, a cărei existență
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care nu se poate lipsi, pentru că el i-a fost singura bucurie a copilăriei. Bătrânul moșier, probabil și el o victimă a neîmplinirii erotice, are față de Otilia, la vremea copilăriei acesteia, o dragoste paternă, dar odată cu trecerea anilor trăiește cu iluzia unei Împliniri erotice târzii, fără a cântări nici el consecințele. La un moment dat, Felix trăiește față de Pascalopol un Îndreptățit sentiment de gelozie și Îi cere Otiliei să Înceteze legătura cu el. Desigur, Încetarea relației Otilia - Pascalopol este una dramatică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nici moș Costache Giurgiuveanu, nici Aglae Tulea, nici Stănică Rațiu (el În mod special), nici Otilia, nici chiar Felix nu au câștigat sau nu au pierdut nimic. În starea lui singulară, Pascalopol Își urmează drumul tulburat o clipă de o iluzie, mai mult nu, că nici el nu a cântărit Îndeajuns consecințele, chiar dacă s-a dovedit a fi mai generos, când deja era prea târziu. O problemă care merită să fie discutată, este cea a eșuării. Scriitorul a creat o Întreagă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inițiativă imediată, sau amânată la nesfârșit, datorită unei comodități revoltătoare. Ca țăran pus În fața faptului concret, nu cântărește Îndestul că mica proprietate țărănească este amenințată din toate părțile cu destrămarea. În condițiile sociale din primul volum, un țăran mijlocaș trăiește iluzia că se poate menține În starea aceea oferită de suprafața de pământ obținută la reforma agrară, drept răsplată pentru participarea la războiul de apărare a țării, o răsplată a patriotismului. Din această cauză, Moromete nu aleargă după Îmbogățire, ca vecinul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe Iona În cele patru tablouri ale dramei, În trei ipostaze: de pescar, de călător și de receptor. În tabloul I, Iona se află „În gura peștelui", stând nepasator cu spatele la acesta și cu fața la imensa Întindere de apă, saimbolul libertății, aspirație, iluzie ori o posibila deschidere spre un orizont nelimitat. Iona este un pescar fără noroc, pentru că, deși Își dorește să prindă peștele cel mare, prinde tot timpul numai „fâțe”. Pentru a nu se demoraliza din cauza neputinței impuse prin destin, atunci când vede
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă. Fiindcă nu-și poate să prindă peștele mare, este Înghițit de un chit, intrând Într-un spațiu Închis la infinit, acesta fiind și unica rațiune de a lupta pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cunoaștere a lumii), de la starea de inconștiență, la starea de luciditate. După cum se știe, eroul este un pescar, omul aflat În fața mării, un tărâm al libertății adsolute, În fața transcendentului. Marea este În același timp un tărâm al aspirației ori al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături Între idei, fluturi, Între lucruri și praf. Totul curge atât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
timpul cu lucruri care nu le folosesc după moarte?” (5) Peștii reprezintă o lume a tăcerii, unde nu funcționează nici unul din atributele umane, și mai ales nevoia de comunicare cu ceilalți, sentimentul solidarității, dorința de libertate. Toate acestea nu sunt iluzii deșarte, imperative ale ființei superioare. Iona caută ieșirea din labirint, Întruchipând asaltul umanității Împotriva tiraniei tăcerii prin săparea de fereste În pereții mistuitori ai peștilor, simboluri ale orizonturilor deschise În zidurile necunoscutului. Instalarea unei scânduri În mijlocul mării, așa cum visează Iona
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1976, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. E prezent în numeroase reviste, dar mai cu seamă în „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și în calitate de cronicar sportiv, cu texte strânse ulterior sub titlul Unde sunt iluziile mele (1985). După decembrie 1989 se stabilește în comuna natală, unde din 1990, fără întrerupere, este primar. Din 1991 este redactor-șef la „Săptămâna” (serie nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
politic al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate celelalte capete de acuzare, concluzia "ilegitimității și criminalității" regimului apare ca auto-evidentă, iar datoria de a condamna comunismul apare ca o necesitate morală imperativă. Vulnerabil la critici substanțiale formulate din diverse unghiuri de atac, cele mai multe fiind grupate în volumul Iluzia anticomunismului (Ernu et al., 2008), Raportul poate fi descris ca fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a analizei are mai degrabă intenții acuzatorii decât merite analitice. Natura sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rose, R. și Mishler, W. (2007). New Europe Barometer VII, 2004-2005. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5243. Lucrări de specialitate Abraham, F. (2008). Raportul Comisiei Tismăneanu: analiză istoriografică. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
and Ideology. În G. Eley și R.G. Suny (coord.). Becoming National: A Reader (pp. 132-150), Oxford și New York: Oxford University Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]