15,922 matches
-
DAMIAN, Liviu (13.III.1935, Corlăteni, j. Bălți - 20.VII.1986, Chișinău), poet, publicist și traducător. Este fiul Eufimiei și al lui Ștefan Damian, intelectuali. Tatăl, condamnat politic, a fost deportat nouă ani în Siberia. D. a absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1960). Angajat în redacția ziarului „Tânărul leninist”, ulterior este redactor-șef adjunct al revistei „Nistru”, redactor principal la Comitetul de Stat pentru
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
Timp de patru decenii literatura aceasta de inspirație și sensibilitate patriarhală a format succesivele generații, alimentând o ideologie specific românească, ale cărei origini se găsesc în paginile lui Eminescu. Insuccesul ideologiei comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică, sub inițiale, cronici literare consacrate cărților românești din exil (Mângâierea dorului de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
a doua, se face loc unor texte în limba română, spaniolă, engleză și franceză. Caracterul literar al publicației este tot mai limitat. Fără aportul lui Pamfil Șeicaru, fie și minat de excese, valoarea revistei scade considerabil. Un apel către toți intelectualii din exil „pentru a-și aduce aminte de sfânta îndatorire pe care o avem față de neamul pe care-l iubim cu toții și pe care nu-l putem da uitării” (Scrisoare deschisă către cărturarii din exil, 8/ 1973) rămâne fără ecou
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Parages. Personajul narator însuși, deși situat în limitele unei alte vârste, continuă, între aceleași date ale monologului interior, să propună un profil caracterologic și psihologic fixat anterior. Publicistica literară a lui C., risipită prin revistele culturale ale exilului, evidențiază un intelectual fin, cu o amplă deschidere spre problematica majoră a epocii sale, dar și cu un bine nuanțat concept al specificității românești într-un timp al „globalizării”, care tinde să anuleze tocmai specificitatea. Cronicile și microeseurile din „Anotimpuri”, „La Nation roumaine
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
și punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În Valul și stânca - bine denumit de critică „roman-palimpsest” - protagonistul (Alexandru Bretan) respiră tradiția intelectualului interbelic, a „inadaptabilului camilpetrescian”, dar și a prozei de atmosferă istorică (coborârea în timp, către lumea sfârșitului de veac XIX, cu o Românie în stilul lui Duiliu Zamfirescu și Nicolae Filimon). Ceea ce obosea la lectura poeziei lui C. (artificialitatea, făcăturile
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
specializate: „American Section Cinema”, „Curierul cititorilor”, „Ecouri și informațiuni”, „Anchetă noastră”, „Cronică filmelor”, „Curierul cinefililor”, „Culisele ecranului” ș.a. Aici colaborează și unii scriitori, precum Al. Bilciurescu, Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Lucrezzia Karnabatt, Sărina Cassvan-Pas, N. Davidescu, Ioan Timus. La rubrică „Intelectualul și cinematograful” răspund Liviu Rebreanu, Jean Bart, D. Gusti. Se comentează producțiile cinematografice românești Venea o moară pe Siret și Haiducii și se consemnează bătălia pentru filmul sonor. Pagini întregi sunt consacrate programului săptămânal de filme, prezentării sălilor de cinema
CINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286233_a_287562]
-
, Aura (pseudonim al Aureliei Potlog; 12.I.1967, Chișinău), poetă și eseistă. Este fiica Liubei (n. Caraman) și a lui Semion Potlog, intelectuali. Urmează școala primară și Liceul „Gh. Asachi” în Chișinău (1974-1984). În 1990 termină cursurile Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia Gutenberg
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
, Vsevolod (14.X.1955, Lipnic, j. Edineț), poet. Este fiul Liubei (n. Ciobanu) și al lui Ion Ciornei, intelectuali. După studii făcute la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1976-1981), a fost redactor la publicațiile „Orizontul”, „Tinerimea Moldovei”, lucrând apoi la „Săptămâna” și „Momentul”. C. este autorul volumelor Cuvinte și tăceri (1989) și Istoria geloasă (1990
CIORNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286270_a_287599]
-
se manifestă agresiv, apelând la cele mai josnice mijloace, spre a pune mâna pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit de fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
1983), Revelionul (1977), Vara baroc (1980), primul marcând începutul de veac, următoarele - anul 1905, momentul imediat de după întâiul război mondial și anii 1925-1926. Ciclul continuă, ignorat de critică, cu Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlâc (1988), Între timp (1990). Doi intelectuali exemplari din punctul de vedere ideologic al scriitorului sunt zugrăviți în Doctorul Poenaru (1977) și Înainte de tăcere (1975). Primul e un medic erou, un Albert Schweitzer de Bărăgan, nou Popa Tanda în același timp, angajat, când evoluția istorică o impune
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
întoarce la câteva dintre momentele cruciale în care au fost proiectate, realizate sau ratate modernizarea și respectiv modernitatea României. Mișcându-se à rebours spre mijlocul veacului trecut, A. se interesează de rădăcinile unor stări de fapt actuale - misiunea socială a intelectualului și percepțiile publice asupra ei; canonizarea literară și artistică; postmodernismul - atipic la noi; miturile romantice perpetuate peste frontiera secolului XX. Din această piruetă în timp se naște - chiar în termenii autorului - o „saga a României moderne”, ceea ce în discursul intelectual
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Relația dintre capitalul uman și antreprenoriat este un subiect important. Antreprenorii nu sunt în mod obligatoriu oameni cu un nivel ridicat de educație formală; pe deasupra, „psihologia antreprenorului” este în mod sigur diferită de aceea a omului de știință, expertului sau intelectualului pe care o identificăm în mod obișnuit cu „capitalul uman”. Tipic, antreprenorul se îndreaptă spre asumarea riscului, are un talent pentru combinarea capitalului, muncii și pentru o viziune antrenantă a oportunităților și așteptărilor în ceea ce privește profiturile (Schumpter, 1991). În opoziție, specialiștii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
demonstrează cu citate ample că Eminescu nu a pus niciodată în discuție oportunitatea și necesitatea procesului de modernizare a României. Dimpotrivă, în textele sale jurnalistice există o adevărată teorie asupra modernizării României. El a trăit și s-a format ca intelectual în mediile civilizației apusene, fiind unul dintre cei mai avizați cunoscători ai curentelor de idei din lumea occidentală. Pentru el, „munca este legea lumii moderne”, iar remediul pe care îl vedea pentru îndepărtarea „formelor goale” era activitatea productivă, creatoare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nestructurată sub o formă dominantă clară”, care s-a manifestat „ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii” (p. 206). Discrepanțele și anomaliile procesului de modernizare au devenit atât de vizibile și de supărătoare, încât aspirația agenților sociali și intelectuali a fost tocmai realizarea mult doritei unități dintre fond și formă, care a devenit un principiu explicativ al evoluției moderne românești și un principiu de analiză deterministă, cum susține autorul în ultimul capitol. În analiza sa, autorul are în vedere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românesc”, precum formele fără fond, care au un statut special în spațiul românesc modern „de vreme ce au însoțit orice tip de societate sau regim politic, dincolo de programele lor ideologice”. În consecință, este firesc ca analiza acestui fenomen să acapareze energiile atâtor intelectuali și să constituie o direcție majoră a gândirii moderne românești (p. 203). Deci, ar fi vorba de un fenomen definitoriu pentru tranziția noastră spre modernitate. Dar se recunosc românii în acest fenomen? Ce imagine și-au format românii despre societatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Capitalism (1985), și la încă mulți alți sociologi ale căror scrieri ar trebui cât mai degrabă traduse. Nu mi se pare normal, de exemplu, ca, acum când se traduce masiv, lucrările lui Barrington Moore Jr. (1913-2005) să fie greu accesibile intelectualilor din România, în timp ce autori dubioși se pronunță cu aplomb despre comunism și capitalism. Profesorul de la Universitatea Harvard a analizat cu luciditate comunismul de tip sovietic (Soviet Politics: The Dilema of Power, 1950; Terror and Progress: URSS, 1954), ca și capitalismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu orice noutate - dă, în 1924, cele dintâi pagini în românește din romanul lui Marcel Proust -, obsedat de „spiritul de contemporaneitate”, ajunge în preajma majorității ideilor mari ale epocii, pe care le interceptează de îndată, cu o intuiție
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
rigide, greoaie, confuze, arhaice, ermetice, de nebulozitatea multor versuri, o bătălie pentru câștigarea clarității, simultană cu conturarea conștiinței că literatura trebuie să fie înțeleasă de publicul ei (Simion Ștefan, Radu Greceanu, Dimitrie Cantemir, Vasile Aaron, Vasile Vârnav), idee apărută atunci când intelectualii epocii s-au întors către obârșiile latine, spre Apus. Cu timpul, a început să se vădească și preocuparea pentru terminologia poetică, pentru definirea unor termeni ca „stih”, „vers”, „comparație”, „alegorie”, „onomatopee”, „prosopopee”. Procesul acesta, foarte lent, de cunoaștere și înțelegere
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
revistei. Al. Călinescu dezbate chestiuni de teorie literară, în special prin rubrica intitulată „Confruntări”, inaugurată în 1972. Remarcabile eseuri publică Liviu Antonesei, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales în cadrul rubricii „Promenada”. Printre intervievați: Zaharia Stancu, Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Ion Pop, Dinu Flămând, D.I. Suchianu, Mircea Iorgulescu, Al.
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
mult de atât? Singurul care se mai lasă câștigat de argumentul adevărului și al dreptății este Șoimul. Pentru aceste două păsări, adevărul, e clar, există și are greutate. Așa se explică și tentativele lor, naive în fond (o naivitate proprie intelectualului), de a-l aduce pe habotnicul tiran pe calea cea bună. În fine, un alt pasaj esențial în care naratorul intervine și clarifică poziția Brehnacei poate lămuri cu totul problema. Nu e vorba de un personaj care să întruchipeze corectitudinea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
burghez. Acest fenomen va culmina cu Ravages / Cataclismul (1943) de René Barjavel. În afară de "spiritul epocii" anilor 30, în Europa nu se întrevede partea bună a lucrurilor, din cauza escaladării nazismului, a fascismului și a izbucnirii războiului din Spania. Să adăugăm că "intelectualii legitimați" încep să-și simtă modul de viață amenințat de cel care intră în vigoare în Statele Unite 33. Georges Duhamel este un martor privilegiat al acestor schimbări. Prezintă o călătorie în Statele Unite ca pe o colecție înfiorătoare de "scene din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
vechi, se vor conservatoare și vor juca un rol de frână, de cenzură și autocenzură, mergând până acolo încât să-i nege SF-ului statutul de literatură (Lardreau, 1988). Tot ce află că se întâmplă în Statele Unite îl înspăimântă pe intelectualul european. Să nu uităm că, în Europa, viața cotidiană nu evoluează decât încetul cu încetul, fiindcă influența celei de-a doua revoluții industriale nu se face la fel de violent simțită ca în Statele Unite, unde taylorizarea devenise regulă de organizare a muncii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tonului adoptat -, odată cu apariția unor noi autori. În aceeași ani 1930-1940, SF-ul înregistrează o înmulțire a eroilor din benzile desenate: Flash Gordon, Superman etc. Acest fapt contribuie nu numai la conceperea copertelor țipătoare, ci și la discreditarea, în rândul intelectualilor, a imaginii SF-ului chiar în momentul în care acesta începe să fie din ce în ce mai recunoscut în câmpul editorial și se pretinde oarecum vizionarul unui viitor măreț. Se lansează chiar zvonul că anumiți cercetători științifici ar experimenta, prin SF, sub formă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
În plus, prezentarea, în această scriere, a laboratoarelor dintr-un viitor nedefinit clar (632 după Ford) și a incubatoarelor cu laborantele și eprubetele lor provoacă curioase "efecte de real". Romanul combină mai multe idei preponderente în epocă și ilustrează teama intelectualilor că nu vor mai juca niciun rol în societate, ca și credința lor că se află în fața a două tipuri de totalitarism care au în comun dacă nu mijloacele, cel puțin scopul, ce pare a fi abolirea noțiunii de individ
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
În primele scrieri, se erijează în observator critic al uzanțelor și ideologiilor, după cum o demonstrează Jesting Pilat / Pilat glumește (1926). Publică în 1932 cel mai cunoscut text al său, distopia intitulată Minunata lume nouă. Descrie acolo revolta, apoi sinuciderea unui intelectual, "sălbaticul", în fața unei lumi noi, postfordiene. O societate condusă de biologie, care condiționează nașterea copiilor în funcție de viitorul loc ocupat în societate, dar care permite un surogat de fericire grație unui drog, "soma", și o mare libertate sexuală, la limita orgiasticului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]