15,064 matches
-
cu oameni și sălbăticiuni, București, 1991; Spiriduș sau August 1999 sau Sfârșitul lumii, f.l., 2001; Ion Creangă, București, 2002. Repere bibliografice: Daniel Cristea-Enache, Marca lui Creangă, ALA, 2002, 628-630, 631, Lucian Gruia, „Patru povestiri”, ST, 1985, 1 ; Ștefan Ion Ghilimescu, Minunatele „povestiri” ale lui Dan Grădinaru, LCF, 1992, 22; Mariana Codruț, Povestiri din sertar, CNT, 1992, 13; Cristea, A scrie, 222-226; Diana Adamek, Provocarea realului, TR, 1992, 39; Daniel Cristea-Enache, Masca lui Creangă, ALA, 2002, 628, 630, 631. R.D.
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
Roadensec (1946). Pățaniile șoriceilor au, bineînțeles, tâlcul lor moral, nesăbuința și relele deprinderi fiind pedepsite, iar meritul primindu-și neapărat răsplata. Un basm, vădind bune resurse narative, este Firicel Voinicul (1929). Miraculosul se infiltrează și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit depănate în cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
liber”, „Rampa”, „Reporter”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Tempo!” (unde publică reportaje), „Țara noastră”, „Viața literară”, „Viața românească” etc. A semnat și cu pseudonimul Ion Rozmarin. Romancier cu o îndelungată activitate literară, D. debutează editorial în 1929 cu volumul Viața minunată a lui Anton Pann, scris în colaborare cu Romulus Dianu și reluat în 1934 cu titlul Nastratin și timpul său. Genul vieților romanțate, foarte la modă în acea perioadă, este abandonat curând de cei doi autori. În 1931 D. publică
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
lui, transmise cititorului doar fragmentar, sincopat. „Povestirea” nu are flux continuu, nu există nici conflict, nici personaje care să unească crâmpeiele de acțiune. Deseori, rarele „insule narative” sunt despărțite prin „aforisme”, de fapt fraze reluate din cărțile anterioare. SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Romulus Dianu), București, 1929; ed. 2 (Nastratin și timpul său), București, 1934; Dragoste și moarte în provincie, București, 1931; Arsenic, București, 1934; Surorile Veniamin, București, 1935; Unde începe noaptea, București, 1945; Roza și
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
1971; M. Droit, Ostașii din Pădurea Neagră, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 164-168, V, 49-52, VII, 128-130, XI, 240-245, XII, 374-389; Adrian Maniu, Romanul lui Anton Pann, RP, 1929, 3400; Octav Șuluțiu, Sergiu Dan și Romulus Dianu, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Ultima oră”, 1929, 127; Cioculescu, Aspecte, 289-291, 476-478; Izabela Sadoveanu, „Dragoste și moarte în provincie”, ALA, 1934, 697; Constantinescu, Scrieri, II, 379-391; Petre Pandrea, „Arsenic”, ALA, 1934, 703; Mihail Sebastian, Un autor lucid: Sergiu Dan, RFR
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
plastice în timpul regimului comunist („discursul puterii - discursul imaginii”) și după decembrie 1989. SCRIERI: Hipermateria, București, 1980; Ion Țuculescu, București, 1984; O tăcere asurzitoare, București, 1985; Lucian Grigorescu, București, 1989; Haosmos, București, 1992; Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Minunatele ceasuri ale ducelui D’Ivry, București, 1998; Poeme-Poems, ed. bilingvă, tr. autoarei în colaborare cu Adam J. Sorkin, Pitești, 1999; Poeme politice, Botoșani, 2000; Poetrix, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Cristea, Faptul, 189-192; Constanța Buzea, „Hipermateria”, AFT, 1981, 1; Tartler, Melopoetica
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
de idei, expunere poematică a visului și mai puțin sau aproape deloc de confruntare de tipologii, spectacol de existență. Prin urmare, teatru de citit, și nu de reprezentat. Atrage de asemenea atenția colindul dramatic în „două nopți”, O, ce veste minunată! (apărut în „Jurnalul literar”, 1997), amintind, prin tendința de cosmicizare a mesajului dramatic, un text precum Învierea al lui Lucian Blaga, dar punând accentul tocmai pe elementul realist, pe transpunerea faptului cotidian, miracol cosmic, capabil să reveleze înțelesuri ce depășesc
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
Printre străini, București, 1923, Mama, București, 1923 (în colaborare cu I. Pas); Jules Verne, Mathias Sandorf, București, 1923, Mihail Strogoff, București, 1923 (în colaborare cu I. Pas); B. Kellermann, Tunelul, București, 1924; H.Chr. Andersen, Povestiri, București, 1925, Alte povești minunate, București, 1927; Heinrich Mann, Nevinovată, București, 1926; V. Garșin, Floarea roșie, București, 1927; Lev Tolstoi, Ana Karenina, București, 1928 (în colaborare cu I.Pas); Ștefan Zweig, Scrisoarea unei necunoscute, București, 1929; H. Battauer, Sub spânzurătoare, București, 1934; Contes roumaines d
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
animale, roman alegoric și parodie a tuturor stilurilor narative consacrate, Închide ochii și vei vedea Orașul (1970) transpune în imaginar căutarea micuței Elli, frumoasa fetiță răpită de căpcăunul Gagafu, cu ajutorul motanului Sultan. Alice în țara minunilor, Pinocchio, basmul românesc, Dumbrava minunată sunt apropieri ce apar în memoria cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele Vestului îndepărtat
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
nu trebuie să arătăm, colegii cu care ne întâlnim ne recomandă să vedem un film anume, să citim o carte ori să fim de acord cu o anumită idee; dacă mergem să ne cumpărăm ceva, vânzătorul ne va spune ce minunat este un produs sau altul, peste tot pe stradă diferite afișe ori un ziar văzut la un chioșc ne transmit permanent mesaje. În ultimă instanță, educația este văzută ca un suport de persuasiune (profesorii transmit anumite informații, își învață elevii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste, mărturisindu-și franc nelămurirea: Nu am putut niciodată pricepe minima legătură între cele două, în afara de dintele de narval, într-un caz panaceu scump, în altul apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod emblematic decât real și pe care nimeni nu pare a-l asocia virtuților terapeutice"29. Recunosc: e un unghi de vedere care nu îmi convine. Mai întâi, pentru că antropologul adoptă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
l-au întors"72. În partea a șaptea a cărții, în contextul inserției onirice, maleficul personaj își amintește iar de calitatea binecuvîntată a cornului Inorogului și caută salvarea încercând să-l mai înduplece o dată: "Ce mai târdziu de mare și minunată puterea cornului Inorogului asupra a toată otrava aminte își adusă (căci și de altă dată de otrăvită a văzduhului putregiune mântuindu-l, cu sănătatea vieții îl dăruisă)"73. (s.m.) Rezultatul nu este cel scontat, Inorogul declinându-și posibilitatea de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe fățarnica Vulpe, care nu își uită însă planul de a-l pierde. Morala celor două povestiri este limpede pentru totă lumea, mai ales că Vulpea nu întârzie să o deslușească: "Ca acestea și altele mult mai mari și mai minunate înțelepciuni, o, fraților, Lupul în capul său poartă, carile adevărate izvoară de știință și senine de multă cunoștință sint (...). De care lucru, o, priietinilor, fără nici un prepus să fiți, că Lupul aceasta a isprăvi va putea, însă numai de va
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
250 g zahăr, apoi încorporăm laptele și făina în unt și zahăr, după care împărțim în două părți. Într-una adăugăm vanilie și lămâie, iar în cealaltă jumătate punem rom și cacao. La sfârșit, deasupra se toarnă ciocolată topită. FELIOARA MINUNATĂ Blatul - se freacă 5 gălbenușuri cu 200 g zahăr pudră, apoi se adaugă treptat 10 linguri de apă fiartă. După ce s-a pus toată apa, batem cu telul timp de 20 de minute, după care adăugăm 200 g făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
le-au presărat în calea societăților". Distopia va fi deci adesea exploatată și pusă în slujba ideologiei burgheze, așa-zis liberale, care prevalează începând cu epoca respectivă și din care rămân texte devenite clasice cum ar fi Brave New World ⁄ Minunata lume nouă (1932, Aldous Huxley)18 sau 1984 (George Orwell, 1949)19. Secolul al XIX-lea asistă și la apariția savantului nebun (de la Robur cuceritorul la doctorul Folamour 20) care, depășit de consecințele propriilor creații, se vede, asemenea ucenicului vrăjitor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru noi, viitorul [...] toate stigmatele acestei civilizații devoratoare le putem descoperi printre statele membre ale Europei înainte să împlinim douăzeci de ani." G. Duhamel, Scènes de la vie future, 1930, p. 11. Aproximativ în aceeași perioadă, Aldous Huxley își închipuie, în Minunata lume nouă, cum, născut prin eugenie, desăvârșit prin sexualitatea și religiozitatea obligatorii și "eliberat" grație drogului euforizant reprezentat de "soma", individul devine un fel de oaie fericită pe care "înțelepții" o conduc fără probleme. Să mai notăm că, spre deosebire de textele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a pasiunilor. În schimb, utopiștii sunt interesați de procreație, ajungând să fixeze orele și zilele favorabile astrologic, cum face Tommaso Campanella în Civitas Solis/La citta del Sole ⁄ Cetatea soarelui (1602)109. În altă țară și mult mai târziu, în Minunata lume nouă, iubirea e înlocuită de orgia obligatorie, detașată de orice grijă pentru procreație, aceasta din urmă făcându-se prin ectogeneză*. În distopii domnește frustrarea sexuală, iar iubirea, chiar dacă încearcă să înmugurească, e strivită de sistem, trădată, iar până la urmă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
producerea industrială a clonelor, precum și a transformărilor / mutațiilor necesare pentru a-i adapta pe oameni la diferitele ecosisteme planetare care ar urma să fie explorate și colonizate. Un bun exemplu de tratare a problemelor sociale și politice îl găsim în Minunata lume nouă a lui Huxley (1932). Data nu este inocentă: e epoca ascensiunii nazismului, cu fantasmele lui eugenice. Realitatea economică a clonării apare aici pe deplin rezolvată; de altfel, convingerile din epocă o făceau verosimilă, dacă nu posibilă. În plus
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
metamorfozați încât să reziste condițiilor de viață de pe uriașa planetă gazoasă. 3.2. Clonele și problemele identității Cele mai interesante aspecte propuse de SF prin această tematică a clonării sunt problemele legate de identitate și originalitate. Am văzut cum, în Minunata lume nouă, Aldons Huxley punea problema în plan bio-sociologic, situându-i posibila apariție într-un viitor îndepărtat. Astăzi ea se pune mai presant, date fiind progresele tehnoștiințelor. Reflecția filozofică și deci atemporală asupra subiectului, datând cel puțin din vremea anticilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Thomas Huxley, contemporanul și înfocatul apărător al lui Darwin. În primele scrieri, se erijează în observator critic al uzanțelor și ideologiilor, după cum o demonstrează Jesting Pilat / Pilat glumește (1926). Publică în 1932 cel mai cunoscut text al său, distopia intitulată Minunata lume nouă. Descrie acolo revolta, apoi sinuciderea unui intelectual, "sălbaticul", în fața unei lumi noi, postfordiene. O societate condusă de biologie, care condiționează nașterea copiilor în funcție de viitorul loc ocupat în societate, dar care permite un surogat de fericire grație unui drog
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
biologie, care condiționează nașterea copiilor în funcție de viitorul loc ocupat în societate, dar care permite un surogat de fericire grație unui drog, "soma", și o mare libertate sexuală, la limita orgiasticului. În 1958, Huxley scrie, Brave New World Revisited / Reîntoarcere în minunata lume nouă137, un eseu, și în 1962 un roman intitulat The Island / Insula. În aceste două opere, stigmatizează apropiata apariție a ceea ce se temea că se va întâmpla încă din Minunata lume nouă. Distopia sa a influențat SF-ul lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1958, Huxley scrie, Brave New World Revisited / Reîntoarcere în minunata lume nouă137, un eseu, și în 1962 un roman intitulat The Island / Insula. În aceste două opere, stigmatizează apropiata apariție a ceea ce se temea că se va întâmpla încă din Minunata lume nouă. Distopia sa a influențat SF-ul lui Bradbury, printre alții. Astăzi, ea se dovedește foarte realistă, în clipa în care avem pretenția să hotărâm destinul unui copil cunoscându-i genele, când comportamentul adulților este infantilizat de telerealitate, iar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
într-un univers tehnologic high-tech, caracterizat de prezența computerelor, a internetului, a realităților virtuale și a articulațiilor dintre om și microprocesoarele electronice (cf. dosarul "Cyberpunk", în Galaxies, nr. 40, vara 2006). Distopie: vezi Utopie. Ectogeneză: din grecescul ecto, "în afara". În Minunata lume nouă, procreație bazată pe o cultură de ovule și spermatozoizi într-un fel de borcane, în care sunt crescute, hrănite și unde progresează lent spre starea de foetus, apoi de copil. Mod de procreație diferit de gestația umană, care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
are loc în numele individualismului. Există distopii încă din secolul al XIX-lea cf., de exemplu, Jules Verne, Paris au XX siècle / Parisul în secolul XX (1863) -, dar majoritatea sunt din secolul XX, de pildă We / Noi de E. Zamiatin (1924), Minunata lume nouă a lui Aldous Huxley (1932) și 1984 de George Orwell (1949). Cinematografia cultivă acest gen, după cum se poate observa în filmele lui Jean-Luc Godard (Alphaville, 1965), George Lucas (THX1138, 1970), Andrew Niccol (Bun venit în Gattaca, 1970) sau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]