15,766 matches
-
Boieriu 75 Mircea Cornel 145 Mircioiu Gheorghe 71-72 Mirică (deținut) 326 Mirică Ștefan 223 Mironescu 301 Mitea (deținut) 278 Mitrofan Traian 137 Mocanu (profesor) 32, 360, 368 Molea (procuror militar) 333 Morar Dumitru 347 Moromete Nicolae 66 Moscovici Lazăr 355 Moș Ion 315 Moș Teacă 150 Moșneanu (deținut) 146 Müller (rabin) 154 Munteanu Ion 32 Munteanu Alexandru 233 Munteanu Sandu 139-140, 143 Munteanu Nicolae 360, 363 Munteanu Vasile 358 Mureșan (brigadier) 216 Mureșanu Florea 30 Mureșan Ovidiu Mircea 129, 142 Muscă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cornel 145 Mircioiu Gheorghe 71-72 Mirică (deținut) 326 Mirică Ștefan 223 Mironescu 301 Mitea (deținut) 278 Mitrofan Traian 137 Mocanu (profesor) 32, 360, 368 Molea (procuror militar) 333 Morar Dumitru 347 Moromete Nicolae 66 Moscovici Lazăr 355 Moș Ion 315 Moș Teacă 150 Moșneanu (deținut) 146 Müller (rabin) 154 Munteanu Ion 32 Munteanu Alexandru 233 Munteanu Sandu 139-140, 143 Munteanu Nicolae 360, 363 Munteanu Vasile 358 Mureșan (brigadier) 216 Mureșanu Florea 30 Mureșan Ovidiu Mircea 129, 142 Muscă (profesor) 337 Musceleanu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rece... Șampania bună, ce mai șampanică! Unu cu chifle: Trei chifle zece bani! Trei chifle zece bani! Un telal: Haine vechi! Cumpărăm! Un vânzător de ziare: Universul! Adevărul!, Dreptatea! Epoca!, Timpul!, Constituționalul și Drapelul de mâine!... Voința națională, Liberalul și Moș Teacă!“39 Și mai plăpândă, cu versuri boante și rare sclipiri de vervă umoristică, se dovedește a fi „marele succes al zilei“, revista Cum se scrie o revistă, reprezentată în timpul neutralității, în aprilie 1916 și semnată, din justificată prudență, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se făceau în familie. bucureștiul în 1871 [Politica. Revoluția din Ploiești. Scrisoarea către Ambron. Curentul francofil. Politicianismul. Petiția de la Iași. Literatura. Cestiunea evreie. Finanțele. Teatrul. Târgul Moșilor. Tragerea la semn. Orașul. Tipuri bucureștene. Viața bucureșteană. Moravuri și farse. Ziariștii și scriitorii. Oamenii zilei. Doctorul Drasch. Întâiul congres al presei.] politica La guvern era partidul conservator. Ministerul era astfel compus: Lascăr Catargiu, președinte de Consiliu și ministru de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din al doilea colegiu proprietarii de moșii al căror câști anual este de la șapte sute galbeni în jos până la două sute galbeni inclusiv. Fac parte din acest colegiu și toți posesorii (arendașii) pământeni cari fără a avea vreo proprietate țin în posesie moșii al căror câști anual este de la cinci sute galbeni în sus. Articolul 61. Colegiul al treilea al orașelor este alcătuit de trei clase de alegători. Fac parte din clasa întâia toți proprietarii de case a căror chirie ar fi de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 că trupa italiană angajată de B. Franchetti sosise în Capitală, printre cântăreții cunoscuți publicului românesc aflându se Patierno, „renumitul tenor care a făcut deliciile bucureștenilor în două ierni succesive“ și Pietro Milesi, „simpaticul bas de acum doi ani“. târgul moșilor Cei cari au scris despre Târgul Moșilor spun că este răspândit prin toată România, de la Nistru și până la Mureș, fiind mai slab peste Cerna și peste Prut, din cauza dominațiunii străine. Târgul începea peste tot lunea, înainte de Sâmbăta Morților și ținea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Franchetti sosise în Capitală, printre cântăreții cunoscuți publicului românesc aflându se Patierno, „renumitul tenor care a făcut deliciile bucureștenilor în două ierni succesive“ și Pietro Milesi, „simpaticul bas de acum doi ani“. târgul moșilor Cei cari au scris despre Târgul Moșilor spun că este răspândit prin toată România, de la Nistru și până la Mureș, fiind mai slab peste Cerna și peste Prut, din cauza dominațiunii străine. Târgul începea peste tot lunea, înainte de Sâmbăta Morților și ținea până sâmbătă, când se împărțeau lucrurile cumpărate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este răspândit prin toată România, de la Nistru și până la Mureș, fiind mai slab peste Cerna și peste Prut, din cauza dominațiunii străine. Târgul începea peste tot lunea, înainte de Sâmbăta Morților și ținea până sâmbătă, când se împărțeau lucrurile cumpărate în Târgul Moșilor. Aceasta era tradiția. La 1871 târgul începea să degenereze. Tradiția era să se împartă sâmbătă următoarele lucruri: 1) O oală nouă roșie, nesmălțuită, cu vin; 2) O doniță nouă cu apă; 3) Un colac; 4) O lumânare de ceară galbenă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aveau influență și în bine și în rău asupra membrilor familiei rămași în viață pe pământ. E semnificativ că, precum romanii aveau 3 zile pe an pentru celebrarea zeilor mani, tot astfel românii au 3 sâmbete ale morților.“92 Târgul Moșilor este, prin urmare, Târgul strămoșilor, el se aduna în preziua uneia din sâmbetele morților, anume în cea din luna mai, pentru ca să se facă pomenile.93 La 1871, precum am spus, târgul începea să degenereze și, afară de asta, era foarte rău
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mărfuri. Apoi, târgul era instalat într-un câmp noroios, fără strade, fără pavaje, murdar și neluminat. Vechii comercianți străini, cari făceau și ei originalitatea târgului, nu mai veneau. bucureștiul în 1871 109 92. Bacalbașa a preluat datele despre tradiția „Târgului Moșilor“ dintr-un articol al lui Cezar Bolliac (Cezar Bolliac, Târgul Moșilor, TRC., an. XII, nr. 1129, 16 mai 1874, p. 1: „Târgul Moșilor precede sâmbetei Morților, începând de luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără pavaje, murdar și neluminat. Vechii comercianți străini, cari făceau și ei originalitatea târgului, nu mai veneau. bucureștiul în 1871 109 92. Bacalbașa a preluat datele despre tradiția „Târgului Moșilor“ dintr-un articol al lui Cezar Bolliac (Cezar Bolliac, Târgul Moșilor, TRC., an. XII, nr. 1129, 16 mai 1874, p. 1: „Târgul Moșilor precede sâmbetei Morților, începând de luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite din Târgul Moșilor. Și aceasta prin toată România, de la Nistru și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
originalitatea târgului, nu mai veneau. bucureștiul în 1871 109 92. Bacalbașa a preluat datele despre tradiția „Târgului Moșilor“ dintr-un articol al lui Cezar Bolliac (Cezar Bolliac, Târgul Moșilor, TRC., an. XII, nr. 1129, 16 mai 1874, p. 1: „Târgul Moșilor precede sâmbetei Morților, începând de luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite din Târgul Moșilor. Și aceasta prin toată România, de la Nistru și până la Mureș...“ etc.). Citatul pe care-l notează Bacalbașa este, de fapt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
articol al lui Cezar Bolliac (Cezar Bolliac, Târgul Moșilor, TRC., an. XII, nr. 1129, 16 mai 1874, p. 1: „Târgul Moșilor precede sâmbetei Morților, începând de luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite din Târgul Moșilor. Și aceasta prin toată România, de la Nistru și până la Mureș...“ etc.). Citatul pe care-l notează Bacalbașa este, de fapt, alcătuit pe baza unor fraze reproduse parțial din text și a unor idei extrase dintr-o notă de subsol. 93
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceasta prin toată România, de la Nistru și până la Mureș...“ etc.). Citatul pe care-l notează Bacalbașa este, de fapt, alcătuit pe baza unor fraze reproduse parțial din text și a unor idei extrase dintr-o notă de subsol. 93. Târgul Moșilor se organiza la București începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era într-adevăr legat de străvechiul obicei de a se pomeni morții în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor („Sâmbăta Morților“); în perioada la care se referă Bacalbașa târgul se ținea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era într-adevăr legat de străvechiul obicei de a se pomeni morții în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor („Sâmbăta Morților“); în perioada la care se referă Bacalbașa târgul se ținea pe locul halelor de la Obor de astăzi, acolo unde se sfârșea Calea Moșilor, vechiul „Pod al Târ gului de Afară“ (v. Târgul Moșilor, în: Potra, Bucureștii, pp. 157-172). 110 bucureștii de altădată Nu mai veneau orientalii cu mărfuri fabricate în Persia, la Smirna, în Egipt. Nu mai veneau elvețienii cu lucruri fabricate din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pomeni morții în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor („Sâmbăta Morților“); în perioada la care se referă Bacalbașa târgul se ținea pe locul halelor de la Obor de astăzi, acolo unde se sfârșea Calea Moșilor, vechiul „Pod al Târ gului de Afară“ (v. Târgul Moșilor, în: Potra, Bucureștii, pp. 157-172). 110 bucureștii de altădată Nu mai veneau orientalii cu mărfuri fabricate în Persia, la Smirna, în Egipt. Nu mai veneau elvețienii cu lucruri fabricate din lemn. Și alții și alții. Și nu mai veneau fiindcă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Smirna, în Egipt. Nu mai veneau elvețienii cu lucruri fabricate din lemn. Și alții și alții. Și nu mai veneau fiindcă pe de o parte era mizerie materială, iar pe de alta taxele comunale erau din ce în ce mai mari. Astăzi, deși Târgul Moșilor este încă și mai departe de tradiție, cel puțin este în mare progres, și moral, și material.94 tragerea la semn Poporul român a fost întotdeauna un popor iubitor de sporturi. Danțurile naționale atât de numeroase, jocurile, precum oina, poarca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1-ul) Maiorul Constantin Cruțescu, din I-ul de geniu, medalia de aur. 2-lea) Locotenent Celăreanu, din Dorobanți, dublă medalie de argint. 3-lea) Sublocot. Poenaru, din Călărași, medalie de argint. 94. În 1924 primăria Capitalei a transformat Târgul Moșilor în expoziție anuală, renunțându se parțial la vechile tradiții. 95. Prima societate de tir sportiv din Capitală a luat ființă din inițiativa lui Dimitrie Racoviță, la 5/17 mai 1862, statutele ei fiind aprobate în septembrie 1865 („Societatea de dare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
orașului. Foarte multe strade purtau nume deosebite decât cel de astăzi. Calea Victoriei era Podul Mogoșoaiei, Calea Rahovei era Calea Craiovei, iar mai din vechime, Podul Galiției 193; Calea Plevnei: Podul de pământ; Calea Griviței era strada Târgoviștei; strada Smârdan era strada Germană; Calea Moșilor fusese numită Podul Târgului de Afară, strada Câmpineanu 194 era Știrbei-Vodă. Trebuie să pui capăt acestui capitol. Mi-ar fi greu să prelungesc această enumerație, fiindcă nici nu-mi pot reaminti toate transformările făcute în curs de aproape 50 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Șelari 199 era Hotel Caracaș; mai jos, Hotel Fieschi 200. Hotelul Dacia de astăzi nu avea decât un etaj. În Gabroveni era Hotelul Gabroveni Vechi, Hotelul Transilvania, Hotelul Bulgaria.201 Apoi mai erau Hotelul Moldo-Român202 și Hotelul Principatele-Unite. Pe Calea Moșilor erau foarte cunoscute: Hotel de Londra 203 și Hotel de Atena 204; Hotel de Atena a fost tăiat când s-a deschis bulevardul Carol. Bulevardul i-a trecut drept prin mijloc. Grand Hotel du Boulevard și Hotel Union 205 s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al doilea la nr. 10, al treilea la nr. 6; la Hotelul Transilvania trăgeau îndeosebi românii ardeleni. 202. Pe strada Sfinților la nr. 39, lângă bulevardul Hristo Botev de astăzi. 203. La nr. 76. 204. Hotel Atena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor 111. 205. Grand Hôtel Union, restaurant, café, str. Regală și str. Academiei nr. 19. 206. Pe strada Bibescu-Vodă la nr. 19, lângă Piața Unirii de astăzi. 207. La colțul dinspre Piața Unirii a străzii Poetului (apoi strada Ienachiță Văcărescu); numit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ceva mai târziu s-a mutat pe strada Academiei, nr. 83 (v. vol. de față, p. 398). 245. Grădina Giafer, de pe ulița Podul de Pământ (Calea Plevnei de astăzi), în fața bi sericii Sf. Constantin; aici se aflau și distracții populare, specifice Moșilor. 246. Situată pe malul Dâmboviței, acolo unde azi se află strada Grădina cu cai, lângă Piața Kogălniceanu; mai târziu s-a ridicat aici și o scenă pe care se dădeau spectacole de divertisment popular și de teatru. A adăpostit și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
culoarea de Roșu. Pe vremea istorisirii lui Bacalbașa, culoarea de Roșu cuprindea centrul comercial al orașului, cea de Verde, vestul și nord-vestul (între Calea Victoriei și Calea Rahovei), Albastru - sudul (între Calea Rahovei și Calea Dudești), Negru - estul (între Calea Dudești și Calea Moșilor) și Galben - nordul (între Calea Moșilor și Calea Victoriei). 267. Angheluș Dinicu, cântăreț muscalagiu (din nai), bunicul lui Grigoraș Dinicu. 268. Sava Pădureanu (1848-1918), la început cobzar într un taraf bucureștean și-a alcătuit un taraf propriu în preajma Războiului de Independență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Bacalbașa, culoarea de Roșu cuprindea centrul comercial al orașului, cea de Verde, vestul și nord-vestul (între Calea Victoriei și Calea Rahovei), Albastru - sudul (între Calea Rahovei și Calea Dudești), Negru - estul (între Calea Dudești și Calea Moșilor) și Galben - nordul (între Calea Moșilor și Calea Victoriei). 267. Angheluș Dinicu, cântăreț muscalagiu (din nai), bunicul lui Grigoraș Dinicu. 268. Sava Pădureanu (1848-1918), la început cobzar într un taraf bucureștean și-a alcătuit un taraf propriu în preajma Războiului de Independență, cu care a cântat și peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
albă, cu sabie, coroană etc. Ofițerul, îmbrăcat în costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască, barba lânoasă, cu cojocul și căciula întoarse pe dos. Vicleimul, bineînțeles, a degenerat. De unde vicleimul original avea un dialog inspirat din mistere sau nașterea lui Hristos, cu vremea s-a vulgarizat și chiar s-a trivializat. Astfel am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]