14,158 matches
-
înaintarea aliaților, inclusiv prin măsuri precum inundarea terenurilor joase din estuar. Pierderile canadienilor în timpul luptelor de pe râul Scheldt, la care o contribuție importantă au avut-o greutățile create de terenul mlăștinos au dus în țară la izbucnirea unei crize a mobilizărilor pe front în 1944. După cinci săptămâni de lupte grele, în timpul cărora au fost organizate mai multe atacuri amfibii, Armata I canadiană - în rândul căreia fuseseră încadrate și subunități din alte țări, în principal britanice - a reușit în cele din
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
ziua cu evenimente specifice. Ziua de 17 mai este sărbătorită astăzi în mai mult de 130 de țări, inclusiv 37 în care actele homosexuale sunt ilegale, cu peste 1.600 de evenimente raportate de 1.280 de organizații în 2014. Mobilizările care se fac anual peste tot în lume se focusează pe recunoașterea drepturilor omului pentru toți, indiferent de orientare sexuală sau identitate de gen. Ziua de 17 mai a fost cunoscută pentru prima dată ca „Ziua internațională împotriva homofobiei” (engleză
Cultura LGBT () [Corola-website/Science/336861_a_338190]
-
Bystrica, poziție pe care a preluat-o de la generalul francez Pierre-Victor Fournier, după care acesta a devenit comandant al regiunii militare cu sediul la Bratislava. În această calitate, Kadlec a condus, în perioada 27 octombrie - 5 noiembrie 1921, măsuri de mobilizare la granița cu Ungaria, după care a participat la un curs pentru ofițeri superiori la Versailles, susținut de Franța pentru armatele aliate. Promovat general clasa a V-a, în iunie 1921 , în 28 octombrie 1925 i-a fost atribuit gradul
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
antibolșevic a fost, de fapt, îndepărtat în liniște, din pricina intrigilor și a condițiilor politice asociate negocierii cu Uniunea Sovietică a acordului de ajutor militar. Este posibil să fi contribuit la îndepărtarea sa și disputa cu generalul de armată Krej. În timpul mobilizării din 1938 a fost reactivat. În perioada ocupației celui de-Al Treilea Reich, fiind permanent păzit de Gestapo, nu a putut adera la mișcarea de rezistență. După eliberare a fost pus la dispoziția Ministerului Apărării, fiind, însă, confirmat cu calitatea
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
de cavalerie și 12 baterii de artilerie. La 25 august/7 septembrie 1916 forțele Grupului Olt-Lotru au fost constituite în Divizia 23 Infanterie sub comanda generalului Matei Castriș. Divizia 23 Infanterie nu era prevăzută a se înființa în planul de mobilizare. După începerea războiului, Marele Cartier General a decis, la 25 august/7 septembrie 1916, constituirea sa, în subordinea a Corpului I Armată, alături de Divizia 13 Infanterie. Corpul I Armată era comandat de generalul de divizie Ioan Popovici, eșalonul ierarhic superior
Divizia 23 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337105_a_338434]
-
Regimentul 2 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București. Regimentul a făcut parte din organică Divizia 3 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
Regimentul 5 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 2 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
Brigada 22 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului I Teritorial: Regimentul 41 Infanterie - (Craiova) și Regimentul 71 Infanterie - (Calafat). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 11 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 22 Infanterie a fost comandată de
Brigada 22 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337269_a_338598]
-
de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Gheorghe Meleca. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 22 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 11 Infanterie, alături de Brigada 21 Infanterie și Regimentul 21 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917
Brigada 22 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337269_a_338598]
-
Brigada 21 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului I Teritorial: Regimentul 57 Infanterie - (Turnu Severin) și Regimentul 58 Infanterie - (Târgu Jiu). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 11 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 21 Infanterie a fost
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Alexandru Anastasiu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 21 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 11 Infanterie, alături de Brigada 22 Infanterie și Regimentul 21 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
Brigada 27 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului IV Teritorial: Regimentul 55 Infanterie - (Piatra Neamț) și Regimentul 67 Infanterie - (Bacău). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 14 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 27 Infanterie a fost comandată de
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
Valea Oltului. În campania anului 1917 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Ioan Anastasiu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 27 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 14 Infanterie, alături de Brigada 28 Infanterie și Regimentul 24 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea: În prima jumătate a anului 1917, Brigada
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
Brigada 33 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului II Teritorial: Regimentul 455 Infanterie - (Giurgiu) și Regimentul 60 Infanterie - (Turnu Măgurele). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 3 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 33 Infanterie a fost comandată
Brigada 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337273_a_338602]
-
Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 33 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Bătălia de la Brașov, Bătălia de pe Valea Prahovei și Bătălia de la Râmnicu Sărat. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 33 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 3 Infanterie, alături de Regimentul 2 Vânători, Brigada 5 Infanterie, Brigada 6 Infanterie și Brigada 3 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337273_a_338602]
-
Brigada 30 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului V Teritorial: Regimentul 75 Infanterie - (Urziceni) și Regimentul 76 Infanterie - (Oltenița). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 15 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 30 Infanterie a fost comandată de
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Anton Gherăescu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 30 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 15 Infanterie, alături de Brigada 30 Infanterie și Regimentul 25 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea: În prima jumătate a anului 1917, Brigada
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
Brigada 38 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului IV Teritorial: Regimentul 53 Infanterie - (Iași) și Regimentul 65 Infanterie - (Vaslui). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 8 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 38 Infanterie a fost comandată de
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
38 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 8 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 8 Infanterie, alături de Regimentul 8 Vânători, Brigada 15 Infanterie, Brigada 16 Infanterie și Brigada 8 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
Brigada 35 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului III Teritorial: Regimentul 50 Infanterie - (Focșani) și Regimentul 64 Infanterie - (Tecuci). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie, Brigada 10 Infanterie și Brigada 5 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
Comandamentul III Teritorial a fost o structură militară de tip teritorial cu misiuni de asigurare a mobilizării și de generare a forțelor de rezervă pentru unitățile din compunerea Corpului III Armata. Comandamentul avea în subordine cercurile de recrutare: Ploiești, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
tip teritorial cu misiuni de asigurare a mobilizării și de generare a forțelor de rezervă pentru unitățile din compunerea Corpului III Armata. Comandamentul avea în subordine cercurile de recrutare: Ploiești, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
de 100.000 de euro pentru prinderea acestuia. Potrivit Radio Mosaique, suspectul a fost acuzat, de asemenea, de furt cu violență în Tunisia. Autoritățile l-au interogat pe tatăl acestuia despre posibile legături cu Statul Islamic. Oficiali din cadrul Forței de Mobilizare Populare din Irak afirmă că rețeaua Stat Islamic ar fi responsabilă pentru atacul de la Berlin, potrivit unor mesaje neverificate de pe aplicația de mesagerie a rețelei teroriste. ISIS nu a revendicat imediat și în mod oficial atacul de la Berlin, așa cum a
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]