17,223 matches
-
își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În ce privește critica referitoare la dispozițiile art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010 , Curtea constată că autorul excepției consideră că, prin abrogarea unor prevederi care fuseseră deja declarate neconstituționale printr-o decizie anterioarâ (în speță Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 ), Parlamentul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al României, deoarece, la momentul apariției Legii nr. 176/2010
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
este neîntemeiată, deoarece Parlamentul nu a făcut altceva decât să asaneze legislația de anumite prevederi neconforme Constituției. De altfel, efectul unei decizii de admitere pronunțate de instanța de contencios constituțional constă în încetarea efectelor juridice a dispozițiilor contestate ca fiind neconstituționale. Acest lucru nu echivalează însă cu abrogarea unor norme, pentru că acest eveniment legislativ ține numai de competența autorității legiuitoare ordinare sau delegate. Pe de altă parte, așa cum s-a arătat mai sus, legiuitorul constituant, spre deosebire de cel ordinar, s-a prevalat
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
o naționalizare a sumelor prevăzute în bugetul acestor spitale și a unităților administrativ-teritoriale, naționalizare contrară prevederilor art. 44 alin. (4) din Constituție." Ca urmare, autorii sesizării susțin că "Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 este neconstituțională pentru că atribuie unei alte entități juridice, adică Ministerul Sănătății, dreptul și răspunderea unor fonduri care nu aparțin majoritar acestei entități, ci autorităților administrației publice locale." 4. Cât privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 34 și art. 44 alin. (1), autorii
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neconformă cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 2 alin. (1) și (2) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, fiind neconstituționale. III. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunică punctul lor de vedere. 1. Președintele Camerei
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
reexaminare a Președintelui României, cu toate că în Adresa sa de comunicare a legii către Senat, cu nr. Pl-x 130/2012/2013 din 26 martie 2013, a menționat că a adoptat cererea în cauză. Desigur că o asemenea inconsecvență nu are caracter neconstituțional, dar poate demonstra modalitatea defectuoasă în care se desfășoară activitatea la Departamentul legislativ al acestei Camere. Ajunsă la Senat, Legea criticată în cererea de reexaminare a fost adoptată, dar cu un amendament care are următorul conținut: "La articolul 86, după
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
se introduce un nou alineat, alineatul 2^2, cu următorul cuprins: Prevederile alineatului 2 se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne." Textul adoptat de Senat este neconform cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constituție și, astfel, neconstituțional. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a decis că, din analiza prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituție, "rezultă că trebuie examinate textele cuprinse în cererea Președintelui României, precum și cele care au legătură cu acestea, fiind necesar corelarea tehnico-legislativă a tuturor
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
2007). În concluzie, autorii solicită Curții Constituționale să constate că reexaminarea legii s-a făcut cu depășirea limitelor cererii de reexaminare formulate de Președintele României și, ca urmare, aceasta este neconformă cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constituție, fiind neconstituțională. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunică punctul lor de vedere. Guvernul a transmis cu
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". Acest text limitează reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională. Rezultă, așadar, că restricțiile referitoare la exercitarea competenței de sorginte constituțională trebuie să fie expres prevăzute de Constituție. Or, dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție nu stabilesc, în mod expres, o limită de natură să aducă
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
art. 118 alin. (2) din Constituție, statut dezvoltat prin lege organică. Totodată, susține că dispozițiile art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 și art. 19 din anexa nr. 3 la această ordonanță sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 31 alin. (2) din Constituție în măsura în care veniturile realizate lunar în activitatea profesională care au fost identificate de instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora pensionarii și-au desfășurat activitatea nu
DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252430_a_253759]
-
independența judecătorilor, iar "stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției". Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi. În pronunțarea acestei concluzii, Curtea a avut în vedere că "asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o
DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252430_a_253759]
-
și riscuri aferente activității profesionale, asemănător cadrelor militare. În contextul în care 10 ani mai târziu, prin Legea nr. 119/2010 , legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanța de contencios constituțional a constatat că această măsură nu este neconstituțională, excepție făcând situația când înseși dispozițiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie. Așa fiind, cele reținute prin deciziile nr. 20/2000 și nr. 873/2010 nu sunt contradictorii, soluțiile diferite privind tratamentul aplicabil magistraților și cadrelor militare
DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252430_a_253759]
-
2) se abrogă. 156. La articolul 599 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: "i) dacă, după pronunțarea hotărârii arbitrale, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare." 157
LEGE nr. 76 din 24 mai 2012 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252919_a_254248]
-
din Codul civil. Excepția a fost invocată de Robert Florin Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri referitoare la exercitarea autorității părintești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât au aplicabilitate doar în legătură cu drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, ceea ce înseamnă că textul nu poate fi extins la situația minorilor care au rezultat dintr-o legătură de concubinaj a părinților. Se susține că este pusă
DECIZIE nr. 227 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253242_a_254571]
-
nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, excepție ridicată de Călin Gavril Platon într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât, în afară de pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu permisul suspendat, se mai aplică încă o pedeapsă pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, anume lipsirea de efecte juridice a unui contract de asigurare valabil încheiat. Astfel, dacă
DECIZIE nr. 317 din 18 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253249_a_254578]
-
Ioana-Jenica Dumitru, Constantin Moisii, Neagu Murgu, Adrian-Nicolae Diaconu, Niculina Mocioi, Ion Melinte, Miron Alexandru Smarandache, Valentin Blănariu, Luminița-Pachel Adam, Maria Dragomir, Marioara Nistor, Liliana Ciobanu, Cristian-George Sefer, Cornel-George Comșa, Nuțu Fonta, Liliana Mincă, Gabriela-Lola Anghel, Mihai Deaconu. Autorii sesizării consideră neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, deoarece contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5). În acest sens, autorii contestației susțin, în esență, că prin această hotărâre "au fost desemnați
DECIZIE nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253250_a_254579]
-
50 lit. c) din Legea concurenței nr. 21/1996 , text legal în vigoare la data 10 septembrie 2008. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 este neconstituțional în raport cu dispozițiile art. 24 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece procedura de investigare administrativ jurisdicțională nu poate fi desfășurată în afara garanțiilor conferite de legislația internă și cea europeană referitoare la
DECIZIE nr. 209 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) lit. a) şi art. 50 lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253251_a_254580]
-
investigatorul îi solicită, în temeiul art. 35 din Legea nr. 21/1996 , informații și/sau documente privind activitatea sa economică. A mai arătat că incriminarea faptei prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1996 este neconstituțională în raport cu art. 24 din Constituție care recunoaște expres dreptul la apărare, cât și dreptul de a nu se autoincrimina prin furnizarea unor date și documente compromițătoare. Din acest punct de vedere, agentul economic care nu oferă informații sau date compromițătoare
DECIZIE nr. 209 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) lit. a) şi art. 50 lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253251_a_254580]
-
care înțelege să și le facă ci, întotdeauna la sfârșitul procedurii sinceritatea constituie un element de individualizare a sancțiunii aplicate. Referitor la neconstituționalitatea art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1996 , autorul arată că această prevedere este neconstituțională, întrucât contravine principiului constituțional al egalității în fața legii prin aceea că agenții economici sunt sancționați pentru săvârșirea aceluiași tip de faptă prin aplicarea de amenzi diferite stabilite prin raportare la un criteriu subiectiv. Discriminarea dintre agenții economici ce au refuzat
DECIZIE nr. 209 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) lit. a) şi art. 50 lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253251_a_254580]
-
aceste condiții cifra de afaceri a contravenientului nu are a face nimic cu sancționarea nesincerității agentului economic. De asemenea, a învederat că sancționarea diferită a agenților economici prin stabilirea subiectivă a limitei amenzii prin raportare la cifra de afaceri este neconstituțională și în raport cu dispozițiile art. 44 și 136 din Constituție, deoarece afectează dreptul de proprietate al contravenientului, criteriul averii neputând constitui un criteriu de diferențiere a agenților economici și prin urmare nici de stabilire a limitelor legale a cuantumului amenzii. Judecătoria
DECIZIE nr. 209 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) lit. a) şi art. 50 lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253251_a_254580]
-
adițional la Convenție, privind protecția proprietății private, jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și dreptului comunitar. În acest sens, arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât creează o discriminare între personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor și alte categorii profesionale, cum ar fi militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, având aceleași interdicții și incompatibilități ca magistrații și consilierii Curții de Conturi
DECIZIE nr. 239 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253254_a_254583]
-
că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art. 3^1 alin. (5) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 , este neconstituțională. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) care dispun că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
pe valoarea adăugată. II. Ulterior, prin Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 20 februarie 2013, Curtea fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^1, a declarat neconstituțională sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată", chiar dacă prin art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, anterioară pronunțării acestei decizii, s-a prevăzut cu claritate că procentul "p" nu se mai aplică și
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, așa cum au fost modificate de art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că valoarea contribuției minime la fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dividende și dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
asigurat, care oricum operează automat, prin neplata sumelor datorate. Curtea s-a mai pronunțat asupra acestor aspecte dintr-o altă perspectivă și într-o altă speță (prin Decizia nr. 335 din 10 martie 2011 ) și a stabilit că textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că valoarea contribuției minime nu poate fi mai mică decât "cuantumul unui salariu de bază minim brut pe țară, lunar". Legiuitorul nu a intervenit pentru a modifica textul criticat, iar în speța actuală se critică
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
venit lunar (mai mic decât cuantumul contribuției obligatorii lunare), spre deosebire de cele care nu realizează niciun fel de venit de același tip și, în consecință, nu plătesc o astfel de contribuție. Având în vedere cele de mai sus, textul este parțial neconstituțional în privința sintagmei "dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară". Judecător, prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru ------
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]