15,607 matches
-
foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai bine dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș. Principalul rău din raza
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
special în partea de nord a stațiunii, cu standarde europene moderne. Stațiunea are un lac mic în interiorul țărmului, lacul Costinești, care are o suprafață de 7 hectare, și adâncime mică, fiind înainte de inundații, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul României care nu este alimentat subteran. Datorită gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de nămol folosit la tratarea bolilor reumatice. Teritoriul localității Costinești se suprapune pe vechea vatră a unei mici
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
și programe folclorice. Există posibilități diverse de practicare a sporturilor nautice pe mare sau pe lacul Neptun. Punctul forțe al stațiunii îl reprezintă plajă, La Steaguri, considerată de unii turiști ca fiind cea mai bine amenajată plajă de pe litoral, având nisip fin și intrare în mare lină cu fund nisipos. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, inflamatorii și diartritice, stări posttraumatismale, boli ale sistemului nervos periferic, boli dermatologice, tulburări respiratorii și de altă natură. Factorii de cură naturală sunt climă
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
zone de interes turistic (turul litoralului românesc, excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăți Histria, secolul VII î.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei împărțire administrativ-teritorială din anul 1968. Reședința comunei este satul
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
local (2011); Crearea și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale tip after-school. Balastiera este alcătuită din: •perimetru exploatare (5,5 ha cu posibilitate de extindere foarte mare); •stație de sortare și producere sorturi: - balast Natural 0 - 63 - balast Sortat 0 - 30 - nisip Sortat sau Concasat 0 - 4 - pietriș Sortat sau Concasat 4 - 8 - pietriș Sortat sau Concasat 8 - 16 - pietriș Sortat sau Concasat 16 - 31 - refuz de ciur - cribluri: nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
sortare și producere sorturi: - balast Natural 0 - 63 - balast Sortat 0 - 30 - nisip Sortat sau Concasat 0 - 4 - pietriș Sortat sau Concasat 4 - 8 - pietriș Sortat sau Concasat 8 - 16 - pietriș Sortat sau Concasat 16 - 31 - refuz de ciur - cribluri: nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25 mm; - piatră spartă pentru drumuri (sort 25-63 mm); - piatră spartă pentru calea ferată (sort 31,5-50 mm); - piatră brută; - deșeu de carieră și split 0-25 mm. •cântar rutier
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
Hanu Conachi este un sat în comuna Fundeni din județul Galați, Moldova, România. Numele localității provine de la boierul Costache Conachi, care a avut moșii în zonă. Pădurea de salcâmi de la Hanu Conachi acoperă dunele de nisip aluvionare cam de de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dunele de nisip constituiau un pericol pentru așezările umane din această zonă. Prin plantarea de copaci, în special salcâmi care s-au acomodat foarte bine cu acest tip de sol, s-
Hanu Conachi, Galați () [Corola-website/Science/301213_a_302542]
-
Fundeni din județul Galați, Moldova, România. Numele localității provine de la boierul Costache Conachi, care a avut moșii în zonă. Pădurea de salcâmi de la Hanu Conachi acoperă dunele de nisip aluvionare cam de de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dunele de nisip constituiau un pericol pentru așezările umane din această zonă. Prin plantarea de copaci, în special salcâmi care s-au acomodat foarte bine cu acest tip de sol, s-a stopat „mișcarea” acestor nisipuri. În această pădure se află și stejarul
Hanu Conachi, Galați () [Corola-website/Science/301213_a_302542]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea. Dunele de nisip constituiau un pericol pentru așezările umane din această zonă. Prin plantarea de copaci, în special salcâmi care s-au acomodat foarte bine cu acest tip de sol, s-a stopat „mișcarea” acestor nisipuri. În această pădure se află și stejarul pufos.
Hanu Conachi, Galați () [Corola-website/Science/301213_a_302542]
-
iar pe terasa găsindu-se la adîncimi de peste 10 m. Dovezi ale existenței județului Galați de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care datează din paleolitic. Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată foarte aproape de comună Tudor Vladimirescu, pe nisipurile din câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
aproximativ 14%.Cea mai mica frecvență o are vestul cu aproximativ 5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând elementele caracteristice stepei și silvostepei. Diferențierile covorului erbaceu de la un loc la altul sunt impuse de condițiile de sol, de ape, de terasă, lunca și dune de nisip. În zona luncii pe un sol aluvial și cu o pânză freatică aproape de suprafață apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de ani s-a plantat mai
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
aproape de suprafață apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de ani s-a plantat mai mult plop canadian pentru a reîmpăduri lunca Șiretului. În zona dunelor de nisip predomina salcâmul, arbore care este aclimatizat de acum 115 ani, dar găsesc și stejari sau pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor localității
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea să le-a modificat
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
atât așezărilor localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea să le-a modificat. Subsolul localității nu oferă bogații utile, dar cercetările s-ar putea să aducă la lumină unele resurse. Depozitele sedimentare oferă materiale de construcții formate din nisipuri și pietriș. Pădurile au contribuit și în acest sens amintim că pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu plutele. Pădurea Cuhalm care se întindea pe
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
și stuf, 136 hectare căi de comunicație și căi ferate 246 hectare terenuri ocupate cu curți și construcții 469 hectare și terenuri degredate și neproductive 34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu culturi viti-pomicole și salcâm. în Baltă s-au făcut lucrări de regularizare ale albiilor minore apoi lucrări de îndiguiri, odată cu crearea sistemului de irigații cea mai mare parte a terenurilor agricole au putut fi irigate; din păcate după 1990
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Ivești este amplasată în Câmpia Tecuciului, între paralele de 45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul este temperat-continentala, cu nuanțe de ariditate. Este și ea
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
termină tot în DN28). Situate pe malul stâng al râului Siret, satele comunei se găsesc la poalele unor dealuri propice agriculturii. Lunca Șiretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Șiretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
satele Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele și , în zona de unde izvorăște râul Gârboveț (un afluent al Bârladului). Este străbătut de drumul județean DJ 280, care îl leagă spre nord în
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu unele întreruperi, până la 15 martie, în total cam 80 - 100 zile pe an. Deși aluviunile (nisipuri, maluri argiloase etc) sunt abundente în aval de confluiența cu pârâul Pietrosu, mineralizarea apei este redusă, încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55-60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]