14,398 matches
-
de la evenimentele relatate în "Ferma Oamenilor de Piatră". Romanul începe cu un prolog care descrie eșecul expediției cosmice Aldebaran. Din cauza ineficienței comunicării dintre om și mașină are loc o catastrofă soldată cu 283 de morți, șase nave cosmice distruse, una pierdută și compromiterea definitivă a cercetărilor în spațiul cosmic îndepărtat. Când autorii mai aveau de revizuit finalul romanului, George Anania a fost chemat în armată, așa încât Romulus Bărbulescu a predat Hertei Spuhn manuscrisul în starea în care se afla. Unii cititori
Paralela-enigmă () [Corola-website/Science/327160_a_328489]
-
fiecare apus. Fiecare zi a fost caracterizată de numeroase lupte individuale, ca și de raiduri ale întregilor diviziuni ale armatelor. Cei care au ieșit victorioși sau au fost învinși în fiecare zi au fost determinati nu de teritorii caștigate sau pierdute ci de numărul pierderilor pe câmpul de luptă. Acesta a fost un război până la moarte. Victoria este a supraviețuitorilor. Dacă textul este corect în privința numărului luptătorilor, aceasta a fost una din cele mai sângeroase lupte din istoria umanității. , într-o
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
cu orașele Utrecht și Fechten. Se presupune că influența francilor a ajuns acum pe zona litorală la sud de Rin, dar acest lucru nu este foarte clar, deoarece influența frizonilor peste zona centrală a fluviului nu a fost în întregime pierdută. În orice caz, a existat o episcopie sau arhiepiscopie frizonă fondată pentru Willibrord și o căsătorie a fost realizată între , fiul lui Pepin, și , fiica lui Redbad, în 711. După ce Pepin a murit, în 714, Redbad a profitat de lupta
Regatul Frizon () [Corola-website/Science/327188_a_328517]
-
copilă. Pe drum, cele două fac mai multe popasuri, bătrâna așezându-se pe un scaun, iar fata citindu-i un text ritualic de o rară frumusețe dintr-o carte. Ele hoinăresc prin gări fără a găsi drumul dorit spre "„paradisul pierdut, un soi de tărâm mitic, auroral în care bătrâna tânjește a se reintegra după «marea trecere»”". În final, se întrevede o ieșire din acel labirint: "„O să treacă pe la pod. Fata spune că au să treacă pe acolo!”". La sfârșitul nuvelei
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
Valentino, aceasta din urmă fiind adaptată într-un film în 1977. Alături de soția sa, Sherry Hansen Steiger, a scris " Four-legged Miracles: Heartwarming Tales of Lost Dogs' Journeys Home" (cu sensul de "Miracole cu patru picioare: Povestiri emoționante ale unor câini pierduți care s-au întors acasă"). Steiger a apărut în emisiuni radiofonice ale Coast to Coast AM sau în cadrul "Jeff Rense Program". Din 1987, Steiger este căsătorit cu Sherry Hansen Steiger, autor și predicator. Au cinci copii și nouă nepoți.
Brad Steiger () [Corola-website/Science/330584_a_331913]
-
a forțat pe Boleslau al IV-lea să promită restituirea regiunii Silezia, fiilor lui Vladislav, Boleslau cel Înalt și Mieszko al IV-lea. În acel moment, Vladislav știa că bătălia pentru supremație în Polonia a fost, în cele din urmă, pierdută. A rămas în exil la Altenburg, unde a murit doi ani mai târziu. Abia în 1163, Boleslau al IV-lea a acordat provincia Silezia, fiilor lui Vladislav. În secolele următoare, Silezia a fost împărțită în 17 ducate separate, între urmași
Vladislav al II-lea Exilatul () [Corola-website/Science/330617_a_331946]
-
Un alt motiv al decăderii sale ar fi faptul că Tōdai-ji își pierde puterea în favoarea altor temple, precum Enryaku-ji, care obțin autonomia de a-și hirotonisi proprii preoți. În următorii ani apar diferite încercări nereușite de a readuce puterea demult pierdută a templului. Cu toate acestea, Tōdai-ji rămâne cel mai important templu budist din Japonia. În prezent, templul joacă rolul de centru atât religios, petrecându-se aici ceremonii și procesiuni budiste, cât și cultural-istoric, găzduind expoziții și fiind una din principalele
Tōdai-ji () [Corola-website/Science/330624_a_331953]
-
au condus armata poloneză într-o campanie decisivă și a obligat Rusia să se întoarcă pe teritoriilr luate anterior, câștigând Livonia și Polotsk. În 1582, războiul s-a încheiat cu Armistițiul lui Jan Zapolski. Forțele Comunității au preluat cele mai multe provincii pierdute. La sfârșitul domniei lui Báthory, Polonia a condus două porturi principale de la Marea Baltică: Danzig care controla comerțul pe râul Vistula și Riga care controla comerțul pe râul Daugava. Ambele orașe erau printre cele mai mari din țară. Ștefan Báthory a
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
cioc sau de sabie. Maxilare fălcii superioară sunt fixate la premaxilare, aceasta fiind o modificare secundară care adaptează peștele pentru a se hrăni cu o pradă mare, și falca superioară devine neprotractilă. Dentiția este completă, uneori, însă, slabă. Oasele predorsale pierdute (cu excepția unui os mic la "Ruvettus", "Thyrsites" și "Tongaichthys" și trei oase bine dezvoltate la "Gasterochisma"). Al doilea os epibranhial al arcului faringian se extinde pe partea superioară al osului trei infrafaringobranhial (osul faringian inferior) cu excepția "Gasterochisma". Membranele branhiale separate
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
personale. Doi emisari trimiși de Brunhelide, Ducele Gararic și șambelanul Eberon, au reușit să preia orașele Limoges, Tours, Poitiers și influența Austrasianilor, cu ajutorul episcopilor Grigore de Tours și Venanzio Fortunat. Guntram a răspuns prin trimiterea trupelor pentru a recupera orașele pierdute care au răspuns prompt la loialitatea lui și a lui Clotaire. În vara anului 585, Guntram s-a întors la Paris pentru a acționa în calitate de naș a lui Clotaire, împreună cu trei episcopi și trei sute de nobili din Neustria, care l-
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
câteva melodii de pe "Aqua". "Aria" a fost lansat în Statele Unite abia în 1995. În noaptea de Anul Nou 1996 o țeavă spartă a inundat camera de control de la studioul de înregistrări Electric Palace al lui Payne și Downes. Printre echipamentele pierdute a fost găsit intact un depozit ce coținea materiale nelansate. Formația a decis să lanseze colecția "Archiva" pe două discuri, o colecție de melodii care au fost înregistrate pentru primele trei albume Payne/Downes dar care nu au fost niciodată
Asia (formație) () [Corola-website/Science/330863_a_332192]
-
multe nave ca a întâlnit . Pe de altă parte , căpitanul Nemo are un mare respect față de oamenii săi , precum și oceanele lumii și creaturile lor . Când se pierd vieți la bordul submarinului său , el ia trupurile lor pentru înmormântare în continentul pierdut al Atlantis pentru a se odihni pentru totdeauna sub apă . Spionaj în interiorul camerei privat căpitanului ,profesor , Conseil și planul de Ned descoperi lui Nemo de a călători în mările din Norvegia , unde va avea răzbunare final de a distruge nava
20.000 de leghe sub mări (film din 1985) () [Corola-website/Science/330066_a_331395]
-
pentru a fi interpretat în biserică pe perioada Crăciunului. A fost compus pentru Crăciunul din 1734 și incorporează muzică din compoziții mai vechi, inclusiv trei cantate seculare compuse în 1733 și 1734 și o cantată de biserică (BWV 248a), acum pierdută. Data este confirmată de Bach în manuscris. În afară de 1734, lucrarea nu a mai fost interpretată până în 1857 când a fost interpretată de Sing-Akademie zu Berlin sub bagheta lui Eduard Grell. "Oratoriul de Crăciun" este un exemplu sofisticat de parodie muzicală
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
locale importante, nefiind destinate pentru a fi interpretate în biserică. Aceste cantate seculare care formează baza "Oratoriului de Crăciun" sunt: Pe lângă aceste surse, s-a crezut că a șasea cantată a fost preluată integral dintr-o sonată de biserică acum pierdută, BWV 248a. Aria trio din partea a cincea "Ach, wenn wird die Zeit erscheinen?" se crede că a fost preluată dintr-o altă sursă pierdută iar corul din aceeași parte, "Wo ist der neugeborne König", este preluat din "Patimile după Matei
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
a crezut că a șasea cantată a fost preluată integral dintr-o sonată de biserică acum pierdută, BWV 248a. Aria trio din partea a cincea "Ach, wenn wird die Zeit erscheinen?" se crede că a fost preluată dintr-o altă sursă pierdută iar corul din aceeași parte, "Wo ist der neugeborne König", este preluat din "Patimile după Matei", BWV 247 (1731). Trei trompete, timpane, două flaute, două oboe d'amore, două viori, violă și basso continuo Două flaute, două oboe d'amore
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie spartană a Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-o situație limită, cu flota pierdută, ceea ce explică poate și graba de a se apropia de satrapul Ioniei, Oroites. Herodot indică moartea lui Polycrates ca o fiind o cursă întinsă de satrapul persan care îl invită la Sardes dar îl capturează și-l execută în vara
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
juca în Primera Division, ajungând la formația CA Osasuna. În al doilea său sezon la formația din Pamplona, Cuellar a ajutat-o să ajungă până pe locul 4 în campionat și să dispute finala Copa del Rey împotriva formației Betis Sevilla, pierdută însă după prelungiri. Sezonul 2006-2007 al Cupei UEFA a reprezentat explozia ca fotbalist a lui Cuellar, care a reușit să ajungă cu Osasuna până în semifinalele competiției, unde echipa sa a fost învinsă de FC Sevilla. În sferturi, Cuellar a marcat
Carlos Cuéllar () [Corola-website/Science/330321_a_331650]
-
care se învecinează cu Terminus, Mallow este un negustor independent și considerat unul dintre cei mai buni din meseria sa. El este trimis pe Korell cu misiunea de a afla ce s-a întâmplat cu cele trei nave ale Fundației pierdute în acest sector, precum și de a investiga posibilitatea ca lumea Korell să fi dezvoltat energia nucleară. Mallow evită o capcană (un membru al poliției secrete Korelliene deghizat în preot al Fundației) întinsă de Commdorul Korellului, și încheie o înțelegere comercială
Hober Mallow () [Corola-website/Science/329165_a_330494]
-
cariera sa de pictor dinainte să primească prima sa comandă în 1278 când, la vârsta de 23 de ani, a fost angajat să picteze 12 paneluri de lemn pentru a servi drept coperți pentru documente guvernamentale. Acesată lucrare este acum pierdută. Deși Duccio a fost activ din 1268 până în jurul anului 1311, doar aproximativ 13 lucrări ale sale au rezistat până astăzi. Doar două dintre lucrările lui Duccio care au rezistat pot fi datate cu precizie. Ambele au fost comenzi publice
Duccio () [Corola-website/Science/329182_a_330511]
-
Sturdza-Bulandra, Tino Bianchi și Mariella Lotti. Filmul a fost trimis în Italia pentru sonorizare și montaj. Se pare că filmul ar fi ajuns în 1944 în cinematografele italiene, dar apoi a fost cenzurat de aliați. Negativul și copiile sunt considerate pierdute. Fimul însuși este considerat de aviatoare o melodramă ieftină, foarte departe de ce a fost de fapt Escadrila Albă. Daniel Focșa, în cărțile sale, "Escadrila albă - o istorie subiectivă" (2008; 2013) publică trei capitole dedicate aviatoarelor Mariana Drăgescu, Nadia Russo și
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Cand americanii au citit textul ofertei germane în Mexic, cunoscut sub numele de telegrama Zimmermann, au văzut o ofertă a Mexicului pentru a merge la război cu Germania împotriva Statelor Unite, cu finanțare germană, cu promisiunea de a-i reveni teritoriile pierdute Arizona, New Mexico și Texas. Wilson a cerut război, subliniind că SUA a trebuit să lupte pentru a menține onoarea să și să aibă o voce hotărâtoare în formarea noi lumi postbelice. Congresul a votat pe 6 aprilie 1917 declarația
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
masă. În timpul domniei lui Francisc I garda se găsea lângă Pass Simplon după o înfrângere în bătălia de la Pavia în 1525. Unii dintre ei și-au stabilit o reputație acolo și urmașii lor au devenit cunoscuți sub numele de "Clanul Pierdut". Din secolul al XVI-lea, recrutare unităților a început în primul rând din rândurile francezilor, elementul scoțian treptat se stingea. În 1623, contele de Enzie a început să reconstruiască identitatea scoțiană a regimentului cu noi recruți, dar nu este clar
Garde Écossaise () [Corola-website/Science/329288_a_330617]
-
tendința psihologică a acelor vremuri. Pregătind executarea tabloului imens, Podkowiński a folosit metoda academică prin schițe pregătitoare care corespund versiunii finale, diferind ușor una de alta prin mărime și culoare. Schema de culori era redusă, variind de la versiunea ultramarină (variantă pierdută), spre variantă animată cu verde, la cele ulterioare, în care predomină portocaliul intens. De asemenea, avalanșa de pietre a fost eliminată din versiunea finală. În comparație cu schițele, compoziția finală, monumentală a câștigat în dinamism, contrastul a fost intensificat de jocul culorilor
Extazul () [Corola-website/Science/329312_a_330641]
-
pentru multă vreme ca fiind opera călugărului Nestor și de aceea a mai fost numită și „Cronica lui Nestor” sau „Manuscrisul lui Nestor”. Lucrarea originală nu s-a păstrat. Sursele folosite pentru această cronică includ cronici slavone mai vechi, acum pierdute, analele bizantine ale lui Ioannes Malalas și Ghiorhios Amartolus, legendele locale și povestirile vikinge, mai multe texte religioase grecești, tratatele dintre Rusia Kieveană și Imperiul Bizantin și mărturiile unor comandanți militari precum Ian Vîșatici. Nestor a lucrat la curtea lui
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
puternic decât în Atlantida. Trăind în mijlocul indigenilor, ea și însoțitorii ei pun bazele unei noi religii, care îmbină cunoștințele atlante cu Credința Veche a poporului britanic. Micail și vărul său, Tjalan - principe al statului atlant Alkonath - încearcă să revitalizeze gloria pierdută a Atlantidei în locul în care s-au stabilit. Ei construiesc un cerc gigantic de pietre - care va fi cunoscut ulterior ca Stonehenge - a cărui putere incomensurabilă vor să o folosească pentru a supune poporul britanic. În timp, cele două tabere
Străbunii Avalonului () [Corola-website/Science/328730_a_330059]