14,795 matches
-
Prânzul Însăși era servit Într-o manieră rațională și ordonată, Începând cu un aperitiv, urmat de obicei de supă, pate, carne, salată și cafea. Masa medievală, haotică, murdară și dezorganizată, a fost transformată Într-o experiență gastronomică ordonată, eficientă și rațională. Mâinile mesenilor nu atingeau niciodată animalele consumate, iar modul de preparare al mâncării elimina orice sugestie a legăturii dintre meseni și pradă. Apariția spațiului privat Schimbarea configurației locuinței, Între Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie, a jucat de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un mod asemănător, fără mai multă preocupare decât atunci când Înjugăm un bou la căruță 30. Formarea burgheziei Schimbarea În ceea ce privește manierele de servire a mesei, locuințe, viața de familie, activitatea sexuală și igiena au făcut probabil mai mult pentru crearea individului rațional, detașat, independent și autonom, decât toate tomurile iluministe luate Împreună. Aceste modificări În comportamentul individului au dus la o schimbare și mai profundă În conștiința umană care nu a fost analizată cu suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva autorității papale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Reforma protestantă a căutat să răstoarne ierarhia Bisericii și să-l ridice pe credincios, egalizând fiecare ființă umană În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni de pe Pământ atât din cauza credinței lor religioase profunde, cât și a ambițiilor pragmatice. Acesta este motivul pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doctrinele și presupunerile centrale ale căruia nu mai au influență Într-o lume aflată la mare distanță În spațiu și timp față de condițiile istorice care l-au generat. 6. Invenția ideologiei proprietății Schimbările vaste În conștiința spațio-temporală și apariția individului rațional și autonom au transformat viața europeană În cursul câtorva secole. Există totuși o altă dezvoltare instituțională care a apărut Împreună cu restul schimbărilor conceptuale - o instituție care a dat o formă concretă și un Înțeles celorlalte furnizând elementul indispensabil pentru apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interesele noii clase capitaliste. Importanța pe care el a pus-o pe activitatea continuă, productivitate și Îmbunătățirea situației personale s-a dovedit compatibilă cu o nouă clasă al cărei interes era În munca intensă, dezvoltarea producției, frugalitate și o ordonare rațională a activității umane pe piață 5. Doctrina sa a ajutat să justifice, chiar inadvertent, ideea de acumulare a bogăției și a capitalului, ingrediente de bază ale unui regim de proprietate modern și ale modului de viață capitalist. Istoricul economic Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru fiecare regulă pe care o stabilesc, conveniența și necesitatea omenirii. Ce alt motiv, desigur, ar putea să dea vreodată scriitorii, de ce acest lucru trebuie să fie al meu și celălalt al tău15. Teoria utilității proprietății a dat Încă un rațional care putea fi folosit de noua clasă de comercianți și negustori pentru a avansa agenda lor personală și politică. Teoria utilității a Îndulcit muchiile mai ascuțite ale teoriei muncii a lui Locke, făcând proprietatea nu numai un scop În sine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crea piețe naționale eficiente și unitare. Crearea unui mit național unic și omogen a necesitat adeseori distrugerea fără milă sau subordonarea tuturor poveștilor sau tradițiilor care au existat de secole În istoria europeană. Succesul modelului statului-națiune se datorează adoptării proceselor raționale pentru a ordona activități care aveau loc pe zone Întinse. Pentru Început, a fost necesar să se stabilească o singură limbă dominantă În fiecare țară, astfel Încât oamenii să poată comunica Între ei și să Împărtășească Înțelesuri comune. Se crede de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Reprezentanți erau trimiși să colecteze chiria și taxele de la locuitorii acelei zone, creînd o relație mai personală Între domnitor și guvernați. În secolul al XIV-lea, acest soi de aranjament temporar a Început să fie treptat Înlocuit cu forme mai raționale de guvernare, exercitate de la distanță 18. Ideea este, spune istoricul David Held, ca În era medievală „imperiile erau conduse, dar nu erau guvernate”19. Pur și simplu nu aveau mijloacele necesare pentru a administra un Întreg regat de la nivelul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
procesului și principiile ciberneticii, care deja pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu permite nici feedback și nici sugestii de la toți actorii implicați - atât agenți guvernamentali, cât și cetățeni. O nouă generație de teoreticieni și analiști politici favorizează o abordare a guvernării bazată pe proces, care să Înlocuiască vechiul model
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parte din ce În ce mai mare a activităților de guvernare a Uniunii Europene este transferată către aceste rețele informale de jucători, schimbând Însuși modul În care este percepută guvernarea. Vechiul model de guvernare centralizat și de sus În jos, cu standarde de performanță raționale și mecanisme de comandă-și-control rigide, cedează pasul Încet, Încet unui model de guvernare bazat pe proces, operaționalizat În rețele structurate În plan orizontal. În domeniul informației și comunicațiilor, noile tehnologii sunt motorul schimbării În domeniul politic, la fel cum au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestora de către instituțiile relevante În cele două arene. Ele au reprezentat o a treia forță cu o agendă care nu era obligatorie și a căror influență se baza, În mare măsură, atât pe expertiza profesională și tehnică, cât și normele raționale de comportament. Noile mișcări transnaționale În domeniul drepturilor Încearcă de asemenea să stabilească coduri de comportament universal, care nu sunt de natura tehnică sau profesională, ci guvernează Însuși comportamentul uman. Legitimitatea lor nu se bazează pe expertiza profesională, ea decurge
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care nu sunt de natura tehnică sau profesională, ci guvernează Însuși comportamentul uman. Legitimitatea lor nu se bazează pe expertiza profesională, ea decurge dintr-un sentiment profund al conștiinței umane. Ele fac apel la empatia umană și nu la calcule raționale. Sunt interesate de valori intrinseci, nu de preocupări utilitare. Țelul lor este mai puțin materialist și mai idealist. Efortul lor se concentrează nu atât pe creșterea economică, cât pe Îmbunătățirea calității vieții. Pentru ele, transformarea personală și nu numai avansul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
folosirea de scenarii alternative, monitorizarea activității pentru a determina efectele cauzale sau prin crearea de protocoale experimentale pentru a Înțelege mai bine aceste efecte. Arhitecții acestei directive se grăbesc să arate Însă că principiul precauției trebuie invocat Într-o manieră rațională și nearbitrară, pentru a asigura că nu este folosit ca un instrument politic sau economic În promovarea altor obiective. Directiva spune: Acolo unde acțiunea este considerată necesară, măsurile trebuie să fie proporționale cu nivelul de protecție ales, să fie nediscriminatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transformându-mă Într-o persoană diferită”12. Mintea estică este de asemenea condiționată să aprecieze o lume plină de contradicții. Mintea vestică și În mod special mintea americană, este foarte diferită. Avem tendința să gândim lumea mai mult În termeni raționali și să acționăm pentru a rezolva sau depăși contradicțiile, crezând că ele sunt impedimente „ În calea către cunoașterea pură și progres”. Mintea estică, notează Nisbett, consideră că „pentru a Înțelege și aprecia o anumită stare de lucruri este necesară trăirea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat. Dar cu vinovați capabili să-și recunoască ticăloșiile mai mici sau mai mari și să-și trăiască rușinați insomniile. Dacă le au. Acest spectacol nu este o penitență
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
uneori instrument al demonului, izvor de corupție, alteori puternic mijloc de elevație spirituală și imagine a armoniei divine. Interesul viu al societății pentru muzică (sărbători, banchete, ritualuri funebre ...) i-a determinat pe părinții bisericii să aprofundeze și să găsească fundamente raționale și spirituale pentru a justifica uzul ei, ceea ce a dus la o vigilență uneori moderată, alteori polemică. Preocuparea celebrativă și etică orientează discursul patristic, în general, spre versantul practic al muzicii, adică spre acel usus, care, între docți, nu era
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dacilor și romanilor”, supus - pe timpul năvălirilor - unei singure influențe mai puternice, aceea a slavilor, al căror contact „nu a putut să șteargă trăsăturile latine predominante”; 3. Factorul religios, încreștinarea timpurie, puternica legătură sufletească între popor și biserica sa; 4. Factorul rațional, menținerea limbii române („Și nicidecum nu este îngăduit a degrada limba maternă la rolul de slujnică a unei limbi străine”); 5. Factorul tradițional, comunitatea istorică de obiceiuri, datini, amintiri; 6. Factorul juridic, obiceiurile juridice românești, păstrate veacuri de-a rândul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabiei cu România în 1918, iar împărțirea României în 1940 a fost rezultatul politicii nerealiste a oligarhiei românești din perioada interbelică. Aceasta a manifestat un apetit teritorial care nu corespundea posibilităților de a găsi, pe de o parte, un compromis rațional cu vecinii, în primul rând cu Uniunea Sovietică și, în al doilea rând, de a guverna teritoriile dobândite pe baza principiilor de dreptate și eficiență. Concluzia aceasta - continuă S. Nazaria - este confirmată nu numai de pretențiile teritoriale ale vecinilor, ci
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
creștine). Decât să-i învățăm arta de a vorbi bine, care de multe ori se reduce la flatus vocis. Sfântul Ioan Hrisostomul aseamănă sufletul omului cu un oraș, în care pot trăi trei tipuri diferite de cetățeni: irascibilul, pofticiosul și raționalul. Educatorul trebuie să-l ajute pe cel din urmă să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sufletul omului cu un oraș, în care pot trăi trei tipuri diferite de cetățeni: irascibilul, pofticiosul și raționalul. Educatorul trebuie să-l ajute pe cel din urmă să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie de abordări mai noi - behaviorismul, teoria disonanței - au pus însă în discuție acest sens al determinării. Primul model explicativ presupune un subiect rațional: el analizează mai întâi situația, își stabilește preferințele și apoi se comportă în conformitate cu acestea. Atitudinile cauzează comportamentul, și nu invers. De exemplu,să analizăm actul cumpărării. Consumatorul compară mai întâi produsele disponibile, le evaluează în raport cu necesitățile și gusturile sale, elaborându
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivelor stiluri de viață de către un alt grup de persoane a dat rezultate convergente cu acest „calcul” al beneficiului funcțional total. Înseamnă deci că, în mod natural, atunci când evaluăm diferitele soluții de viață, cel puțin în unele cazuri, luăm decizii raționale, în sensul că facem calcule de eficacitate. Aceasta nu înseamnă că aceste calcule sunt și corecte în mod necesar. Utilizând însă capacitatea „naturală” de cunoaștere de care dispunem și mecanismele de raționare, educându-le, corectându-le și amplificându-le, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dificultăți (subiectivism, incompetență, comportament arbitrar): elaborarea de reguli generale și impersonale. În ultimul secol s-a produs un proces enorm de codificare și standardizare atât a situațiilor și problemelor, cât și a răspunsurilor, a soluțiilor. A apărut modelul organizării birocratice raționale (Max Weber). Punctul de pornire a analizei. Organizația întâmpină dificultăți cu beneficiarii (clienții) săi. Aceștia sunt nemulțumiți de serviciile organizației. Soluția. Dată fiind nemulțumirea clienților, sistemul de organizare bazat penorme și reguli generale și impersonale cuprinde în el o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]