20,251 matches
-
în curte. uite, cocorii! îi spune pe urmă fiecare dumnezeului său, în șoaptă răgușită. numai iarna abia de-o vedem: întunericul se lasă iute pe vine, sufocîndu-ne între pulpele calde și moi. la licărul lămpii de sub salcîmi, cel crescut la sîn ne traduce-n latină. bocet contemporan a venit un bou ager la fereastră și ne-a cerut carne grasă*. noi am dat ceva din obrăjor să semănăm cu părinții (tot mor). am mai dat ceva și din părțile moi umplute
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
din etaj în etaj, din balcon în balcon se înalță pînă peste acoperișuri și antene de satelit pînă la stele. Poetesa Nu voi fi marea poetesă a lumii. Nici revoluții nu voi cînta, nici pe altare nu voi oficia, cu sînii goi nu voi înflăcăra baricade, cu virginitatea mea nu voi mîntui mărunte popoare; tineri bărbați nu se vor sinucide pe ascuns pentru mine, nici sclavi străini nu vor fi aruncați în arena cu fiare; nu mi se vor închina ode
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
pare ciudat că exist? Încă n-am privit cu adevărat realitatea în față, în fața ei grasă de femeie de casă? încă nu m-am obișnuit cu sexul, cu moartea, cu uniforma de carne? Îmi privesc trupul gol, cutia asta cu sîni și bulboane din care de astăzi nu voi mai vorbi decît despre mine, nu mai pot vorbi decît despre mine nu mai știu vorbi decît despre mine, așa cum mă văd, reprodusă în milioane de cioburi asemenea care curg continuu pe
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
Eugen Bunaru Crinii dau din iz în vînt Sufletu-mi greu ca o piatră Se izbește de pămînt Mîna mi-e o păpădie Suflată din sîn în sîn Melcu-acela mă îmbie Între îngeri să rămîn Să-i îndemn roua să-și verse Cu găleata-n carnea ta Trecută peste traverse Ca trenul dumineca Buburuza asta latră Fluturii se freacă-n vînt Ieși frenetică la poartă Să
Izvorașul ăsta latră by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/10327_a_11652]
-
Eugen Bunaru Crinii dau din iz în vînt Sufletu-mi greu ca o piatră Se izbește de pămînt Mîna mi-e o păpădie Suflată din sîn în sîn Melcu-acela mă îmbie Între îngeri să rămîn Să-i îndemn roua să-și verse Cu găleata-n carnea ta Trecută peste traverse Ca trenul dumineca Buburuza asta latră Fluturii se freacă-n vînt Ieși frenetică la poartă Să auzi boii
Izvorașul ăsta latră by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/10327_a_11652]
-
rest apocalipsa de fiecare zi pe cînd adevărata moarte vine enervant de încet. Cerul oprit Cu picioarele-n noroiul tău, Doamne, rîvnind precum servitorul prințesele de la curte o fărîmă din cerul oprit! Cum servitorul delicat și sperjur privește pe-ascuns sînii pe jumătate dezgoliți ai prințeselor tot așa robul tău cel al pămîntului născut cu gustul morții în gură tot ignorînd acest trup făcut să vadă lumina stă aplecat peste catapeteasma cerului cu mîinile răsfirate așteptînd evanescența. Uneori citesc pe pereții
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
Emil Brumaru Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită de lume în casă Mă chemai din amurg pînă-n zori Te izbeai plutitoare de lucruri Pete vinete-n carne-ți creșteau Flori ciudate anume să-mi bucuri Pofta-n care cuvintele-mi stau Mă temeam să-ți
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10802_a_12127]
-
Mă chemai din amurg pînă-n zori Te izbeai plutitoare de lucruri Pete vinete-n carne-ți creșteau Flori ciudate anume să-mi bucuri Pofta-n care cuvintele-mi stau Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită de lume în casă Mă chemai din amurg pînă-n zori...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10802_a_12127]
-
Si totusI sufletul cald salută pe cer splendoarea fântânilor florale Iar dacă nu-i mintea de pe urma creează privighetoare Dacă nu-i Lumea Un gândac de bucătărie traversează printre picioarele Greței un hol din hamburg În prima absida pe stânga la Sân Pietro vărul crăpat desparte Fecioara de Prunc Din preaplinul luminii de zi țâșnește asurzitor o rază de întuneric Lumea-i cuprinsă `n inima mea adânc `n inima mea și nu pot s-o deschid decât cu cuțitul. Graffiti 1 Nu
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
îmi răspunse. Aproape toate Experiența îi îngăduie jocul și-i aprinde imaginația: de la fiecare va lua ce-i mai frumos ca să obțină femeia râvnită: sub părul negru al lui V s-ar potrivi ochii verzi ca ficusul, ai lui N; sânii Mariei vor fi legănați pe talia Anei, se potrivesc de minune. Coapsa să fie de fildeș, și va fi a creolei. Și așa, mereu, alege ba de la una, ba de la alta câte ceva, căci toate au, în parte, ceva de preț
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
habar n-are de povești de astea... de primăvară... cu securitatea... și e bine că nu știe... eu încă n-am scăpat de obsesie... mi se face deodată frică... cred că toți mă filează... așa am pățit și la Paris... sîn" speriat pe veci de bombe!
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
era întocmai defuncta Vogel. "Henrietta", șopteam trăgând peste mine giulgiul fierbinte. de trei ori îi ștergeam fruntea și de fiecare dată paloarea răzbea. "Henrietta, sunt eu Marin născut în Năsăud anume ca în moarte să te ador". Smintita se întorsese: sâni și râs de scrum ce întărâta cheflii. "marcată cu aurul impur al suferinței", zicea metodistul Matei și se scutura cuprins de oroare. aveam pe atunci o problemă cu mâinile. degetele-mi sângerau din nimica toată. ea mă aștepta sub un
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
a fost să pună să fie tunși golanii de prin parcuri, întrucât, se știe, părul lung dăunează grav deschiderii către ideologia comunistă. Aici, pe bune, a nimerit-o, de-aia toți politrucii se țineau cu periuță-n cap" (p. 63), "Sânii Dianei sunt rotunzi văzuți din față și ascuțiți din profil. Un fund de fix 180 de grade, încheiate perpendicular pe linia picioarelor. Cât despre picioare... Așa cum stă acolo, în pragul ușii, Diana pare o ființă formată în cea mai mare
Să râdem cu orice preț by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10171_a_11496]
-
devine tîrzie în cer se trezesc fulgere, marșul va fi ne-ntrerupt șobolani uriași se înalță pe labele din-napoi și înalță urale carnea a fost proaspătă, ochii lăptarului privesc decupați din borcan o fată-șobolancă ia borcanul și-l strînge la sînii uzi ce vînt mișcă clopotele, cine pe cine bocește acolo în rîu o umbră de smoală - e călărețul fără cap, zic copiii învățătorul tremură de frică, el a văzut totul, va înnebuni probabil privește o clipă în jos tu lună
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
pășesc în râu, Dorul lor apoi în mare. Încerc un vis copil zglobiu, Te scald în ochii-mi grei și triști, Mă mir că sunt și că exiști. Aș vrea o undă să devin, Să-ți poposesc pe ochi, pe sâni. Noi vom rămâne neștiuți, Tu cu privirea ta albastră, Eu cu zvâcniri de dor târziu Visând la Pontul Euxin. Vibrație Ca și cum Mona Lisa Te-ar aștepta pe malul Senei La miez de noapte tăcut, Iar tu i-ai povesti Despre
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o nouă disociere, între parodia-variantă și parodia sintetică. Cea dintîi se naște îngroșînd liniile unei singure piese: Blesteme de Topîrceanu versus textul omonim al lui Arghezi. Parodia sintetică nu mai pornește de la o bucată anume, ci de la un
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
Emil Brumaru Cu strechea-n șold te plimbi printre tarabe De untdelemnuri stoarse-n văzul lumii. Ai sînii mari, dar coapsele-ți sînt slabe De-atît foc mistuind floarea minunii. Și brațele le-ntinzi ca niște frînghii Dulce-mpletite-n mușchi albi spre bărbați. Cu limba scoas-o clipă îi înjunghii Și-i lași pe fundul ceștilor cu zaț. De-aceea milogesc
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
te-ntorci să-nchizi ochii să simulezi să stai locului să insulți să mîngîi să simți să afli să rămîi ignorant să zaci bolnav să te vindeci să scapi să te pierzi să spui lucruri banale să fii genial. Un sîn ce pune la cale Un sîn ce pune la cale seara sidefie dezordonate-n privirea ta dimensiunile cosmice cum scaune răsturnate la sfîrșitul unei petreceri o biată miasmă memoria lumina însăși frigidă cum un pahar de alcool vestejit. Cină Fărîmîndu-se-ntre
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
simulezi să stai locului să insulți să mîngîi să simți să afli să rămîi ignorant să zaci bolnav să te vindeci să scapi să te pierzi să spui lucruri banale să fii genial. Un sîn ce pune la cale Un sîn ce pune la cale seara sidefie dezordonate-n privirea ta dimensiunile cosmice cum scaune răsturnate la sfîrșitul unei petreceri o biată miasmă memoria lumina însăși frigidă cum un pahar de alcool vestejit. Cină Fărîmîndu-se-ntre degete obscuritatea cum un miez de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
Emil Brumaru De astăzi clipa-i cît dovleacul Și n-o mai pot rostogoli. Iubitei i se-nmoaie cracul, Sînii clocesc pilafuri gri; Patul își flutură cearceafuri Leoarcă de-amor în cești de-amurg, Din vazele zvîrlite tandru Razele cad, crinii se scurg, Ci eu, scrib vechi, însemn cu acul în colț de ochi, ce-a fost, ce-o fi
Fără titlu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15516_a_16841]
-
școala primară, care-l înghionteau fără milă și-l apostrofau umilitor ,Klaus-buză-de-iepure" și, odată cu lacrimile strivite între pleoape, îi mai reveneau în minte mirosul proaspăt și moliciunea călduță a pieptului mamei sale, Hermina Schöpfer, care-i legăna capul lipit de sînii ei, murmurînd: ,Klaus al meu, micul meu Klaus și marele meu bombănitor." Înainte de a adormi, Klaus își propuse s-o viziteze, la întoarcerea de la Hadernsee, pe mama lui, care se bucura la Berlin de beneficiile unui azil de bătrîni de
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Hansi încercă să mîngîie fruntea Walburgăi. Petecul de hîrtie ateriză lin pe pieptul ca un munte al femeii. Walburga înhăță mîna lui Hansi și o presă, într-o mișcare circulară, lipsită de tandrețe, încărcată doar de o energie poruncitoare pe sînii care, acum, începuseră să freamăte. Apoi, cu aceeași rapiditate, îi conduse mîna sub pîntec, acolo unde feminitatea răbufnea panicată, dar unde cioturile rămase ale picioarelor amputate alungau orice urmă de promisiune. Pentru cîteva clipe, Hansi se lăsă tîrît într-o
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
rosti ea, fără să-i sloboade mîna, pe care continua să i-o apese pe spațiul dintre viață și moarte al trupului ei. Da, și? Ce dacă nu mai simt nimic aici jos? Îi azvîrli mîna sub masa compactă a sînilor abia treziți, acolo unde inima ei ciocănea prevestitor în palma răbdătoare a lui Hansi. - Da' aici mai simți tu ceva? Ei, atunci, află că vom adopta un copil! tună ea, trezită dintr-o dată la viață. - Dar o avem pe mica
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Emil Brumaru Portocală neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea? Solnița cea dulce, Cuțitul, pe masă Lăsat să se culce Lîngă roua grasă? Frageda găleată Scoasă din fîntîni Și-adusă de-o fată, Cu toarta pe sîni? Portocală neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea?
Căntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9445_a_10770]
-
tată, eu nu sunt fiul Lumii aceste. 3. Vino în lume îmi șoptește Șoptitorul. Vino în lume, Uite Ce frumoasă e lumea, Uite ce perversă, Uite cum adie stînjeneii, Sub bătaia vîntului aprilin. Uite ce coapse are lumea Și ce sîni zemoși, Ce sîni mari și zemoși, de rodie, Gata să vindece gingiile supurînde ale bătrînilor, Gata să vindece gingiile suspurînde ale bărbaților Și ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și viața lor supurîndă, Viața lor
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]