19,447 matches
-
PREANESTEZIA reprezintă perioada preoperatorie care începe din momentul deciziei pentru intervenția stomatologică sau chirurgicală și se termină în momentul efectuării anesteziei. Pregătirea psihologică trebuie să înceapă chiar de la prima consultație. Foarte receptiv față de tot ce se întâmplă, pacientul înregistrează cu simțurile ascuțite evenimentele legate de primirea lui, de ordinea și seriozitatea din cabinet, de bunăvoința sau indiferența pe care o acordă medicul și personalul medical. Percepția vizuală a instrumentelor, seringilor, sângelui, percepția auditivă a zgomotelor produse de aparatele cu turație înaltă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
desăvârșirea modelului, justețea optică a acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit s-ar putea decreta, kitsch-ul. Arta meșterilor populari ai realității - cum mai sunt numiți - se călăuzește după un simț îndeobște bun și această călăuză, în pofida primejdiilor ce pândesc la tot pasul, o scoate la liman. Se vorbește, într-un limbaj dezarmant de simplu și cuceritor de sincer, despre oameni, fapte și lucruri, pentru autor de cea mai mare însemnătate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Tulcea Debut artistic 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 48, 121. Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. „El se dovedește un fin analist, un artist dotat cu simțul umorului, atent totodată la calitatea materiei picturale, așa cum rezultă și din altă lucrare...” (Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Balan Ion 1966 Sculptor Născut la 13 august 1966, în comuna Ciortești, județul Iași. Studii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 46, 121. „Lucrarea premiată pune în lumină însă și daruri de portretist - chipul țăranului din centrul compoziției intitulată „La masă” fiind zugrăvit cu simț pentru complexitatea psihologică a eroului, precum și rafinate calități de colorist relevante în alte tablouri.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Căpitan Iosif 1913 ? Sculptor Născut în anul 1913, în localitatea Chișlaca, jud. Arad. Studii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1946 Pictor „Pictura pe sticlă înseamnă tratarea în imagini cu perspectivă a obiceiurilor din sat dar tot atât de bine în două dimensiuni a unor imagini iconografice sau o natură rustică. Este o evoluție a liniei și culorii după bunul plac și simțul personal, ceea ce îmi aduce trecutul mai aproape cu parfumul său.” Născut pe data de 5 februarie 1946, în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. Studii: Facultatea de Geologie, Cluj. Debut 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
București, 1980, pag. 44, 47, 122. Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 48, 49, 206. „Mândria față de arborele-monument ce străjuiește comuna l-a îndemnat să-i evoce întreaga măreție, fidelitatea observației împletindu-se cu un simț deosebit de robust al plasticității.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Clit Gheorghe 1933 Pictor Născut în data de 15 noiembrie 1933, în Bacău. Studii: Științe economice, contabil șef. Debut - 1958 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului ( Asist. univ. drd. Anca Popescu Ratiu Consultant de specialitate Centrul Județean pt. Conservarea și Promovarea Culturi Tradiționale Bihor) Debreczeny Ștefan 1896 - 1988 Pictor Născut în 1896 în localitatea Dej, jud. Cluj
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) H Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit și dăruit urmașilor. Simțul naivității se transpune în fiecare dintre noi. Avem nevoie doar curaj să punem pe pânză ce simțim cu inima și vedem cu ochii; omul, natura, iar în timp evoluăm ca artiști.” Născuta la 12 noiembrie 1966, Caransebes, jud. Caras-Severin. Studii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
creeze situații amuzante, umorul fiind un element constitutiv al artei naive, în general. Totul are aerul unui joc matur unde copilăria ține de nevoia întoarcerii în illo tempore. Ceea ce vedem poate fi perceput și ca un fel de provocare a simțurilor adormite sau doar somnolente. O recuperare prin artă a unui trecut utopic închis în antologii de folclor sau în pictura naivilor.” (Valentin Ciucă) „Tablourile lui Costică Onuță arată că pictorul se respectă pe sine, ca făurar de frumos, și își
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ceea ce numim creația artiștilor amatori în care ,,complexul de profesie” este foarte puternic și ridică pretenții de elaborare și stil. Domnul Gheorghe Opriș ni se destăinuie, fără prejudecată stilistică, pe sine însuși sau mai precis realitatea care îi cade sub simțuri. El nu utilizează în discursul său nici un cod anume, ci se arată dintr-o dată imagine totală. Pictura domnului Gheorghe Opriș este o trăire în absolut, un jurnal personal și al satului său natal, Sângeorgiu de Mureș. Este un act de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici. Succesul a fost rapid. Experimentat în realizarea unor expresii datorită „tradiției” de mascagiu, Niculae Popa reușește dintr-o dată să intre în esențialul formei, să croiască în piatră caractere și să alcătuiască
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din jurul nostru, fiind ca florile de câmp să aibă culoare și parfum cu o expresie intimă, dovadă că știe să se folosească bine meșteșugul, exploatând posibilitățile suprafeței, a culorii și desenul. Ceea ce conferă totuși o mare unitate operei sale prin simțul frumosului, a curățeniei, a purități cromatice. Neobosită, aleargă la Balcic după flori, de o cromatică și forme variate, așezându-le într-un vas și cu multă dezinvoltură și siguranță în exprimare începe să le picteze. E un artist cu convingere
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
membru în parte, știind că unul din scopurile activităților școlare este acela de a asigura congruența grupului fară a pierde din vedere păstrarea și cultivarea identității fiecărui comportament. Bloom, referindu-se la setul de calități necesare educatorului, avansează idea necesității simțului de răspundere și a curajului acestuia de a-și recunoaște scăderile atât în privința nivelului de pregătire și perfecționare cât și în privința conduitei generale: Suntem inocenți noi, educatorii, pentru că n-am pus ordine în propria noastră casă. Există încă multă confuzie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de inhibiții greu de depășit. d) Un alt aspect important este raportul dintre nivelul atins de școlarul mic în domeniul senzoriomotor și cel mental/intelectual. Senzațiile și percepțiile înregistrează un progres intens la această vârstă, cu condiția ca organele de simț corespunzătoare să prezinte integritatea și cota de normalitate specifică vârstei. Sarcinile învățării la orice disciplină școlară vor fi rezolvate performativ de către acei elevi care au fost antrenați sistematic și în forme variate de observare a diverselor categorii de obiecte. Funcția
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
să procedeze elevii clasei I, pentru că astfel ei depun efort în mare măsură de prisos, cunoștințele astfel asimilate se păstrează mai puțin și se reactualizează mai dificil. - Un alt aspect important al învățării, dar în același timp de etică și simț de răspundere este acela al controlului și autocontrolului. Copilul trebuie să știe să învețe, controlânduse, verificându-se. Copiii uneori spun că știu dar nu pot să se exprime. De aceea în atenția cadrelor didactice trebuie să stea mereu prezența, ocuparea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
fost proiectate pentru: conservarea diversității biologice; controlul crescut asupra terenului, peisajului și a mediului viu; protecția și administrarea zonelor naturale deosebit de frumoase promovarea „turismului natural” ca alternativă la turismul de masă, dezvoltat pe baze sezoniere și comerciale. Turismul natural menajează simțul identității locale și regionale, adânc înrădăcinat la populația din zonele respective. A crescut cu 1030% anual, în timp ce turismul total a crescut cu o rată de 4% anual. Ecoturismul este un segment specializat al turismului natural; o formă de comunicare cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
obiecte, unei mulțimi formate din mai multe obiecte mici. Acest lucru se întâmplă deoarece preșcolarii mici sau cei fără o experiență orientată spre asemenea probleme, se conduc în aprecierile lor după primele impresii, după caracteristicile care cad mai repede sub simțuri. De aceea, noțiunea de „mare” este confundată cu aceea de „multe” și invers, „mic” cu „puțin”. De asemenea, copiii pot aprecia greșit mulțimile după numărul de elemente, atunci când, deși echivalente, sunt distribuite diferit în spațiu. În cazul de față, copiii
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
discuțiile dintre noi. pe mine NIciodată nu a reușit să mă-nțeleagă↑ întotdeauna avea foarte multă înțelegere pentru <MARC cei de alături>↓ iar pe mine pe- [pentru mine (IVLRA: 49-50) n-am nimic împotrivă↓ da' încalci regula↓ spune și bunu simț↓ să ți-l ții cumva ca să nu se-ncaiere. pe el [l-am auzit B: [da da + A: întărîtînd-o A: asta↓ n-am cum să-ți spun. ochii îi ieșeau↓ să mă trîntească pe mine (IVLRA: 76) A: < L te
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ochilor. 7. Vânătoarea și hrana lupului Vânătoarea și hrana sunt doi factori instinctivi indispensabili În viața lupului, care se leagă indisolubil unul de altul și fac corp comun În lupta sa pentru supraviețuire. Vânarea lupului de către om este dificilă Întrucât simțurile mirosului, văzului și al auzului le are foarte bine dezvoltate și se folosește de ele cu multă inteligență, mai ales noaptea, care este timpul preferat de vânătoare. Inteligența, acuitatea organelor de simț, mobilitatea și agerimea Îl scapă de multe Încurcături
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
supraviețuire. Vânarea lupului de către om este dificilă Întrucât simțurile mirosului, văzului și al auzului le are foarte bine dezvoltate și se folosește de ele cu multă inteligență, mai ales noaptea, care este timpul preferat de vânătoare. Inteligența, acuitatea organelor de simț, mobilitatea și agerimea Îl scapă de multe Încurcături În fața celor mai iscusiți vânători. Simte ușor orice cursă sau capcană care Îi este pregătită. De altfel, lupul nu poate fi vânat la Întâmplare, după voia vânătorilor, fiindcă aceste acțiuni sunt dirijate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Întregului grup. Altul este obiectivul de vânătoare a lupului singuratic, care se mulțumește cu un vânat mai mic, suficient pentru eforturile pe care le poate dezvolta și pentru satisfacerea poftei de mâncare. După cum s-a mai spus, lupul are toate simțurile dezvoltate, dar cel al văzului pe timp de noapte și al mirosului În special, Îl ajută enorm la identificarea și apropierea de vânat, la care concură acțiunea În echipă și modul cum este acoperit teritoriul, ținând cont că cel mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
noi produși, funcționează În mod ciclic, repetându se după 6 luni, când intră din nou În călduri. Particularități și deosebiri, sub aspect anatomic și fiziologic, la câini, priviți În ansamblul speciei canis familiaris, se constată și În legătură cu aparatele care privesc simțurile: olfactiv, auditiv și cel al văzului. Sub aspect olfactiv, câinii sunt neîntrecuți În perceperea mirosului de la distanțe mari, dar cea mai mare acuitate a lui se constată la câinii din rasele Ciobănesc german și Ciobănesc Cehoslovac, care sunt aproape de neegalat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prelungit, având puteri neașteptate pentru a se putea lupta cu orice alt câine din specia sa și pentru a-și apăra stăpânul de răufăcători, fără să dovedească instinctul de a devora victima, cum se Întâmplă În cazul unor rase feroce. Simțurile câinelui-lup sunt extrem de pronunțate, În special cel al mirosului și auzului, care n-au putut fi Încă egalate de vreo aparatură electronică, oricât de sofisticată ar fi aceasta. Așa cum s-a mai spus, văzul este mai diminuat la câine, de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de sofisticată ar fi aceasta. Așa cum s-a mai spus, văzul este mai diminuat la câine, de aceea pot să apară stări de confuzie În timpul folosirii, În mod deosebit noaptea, Însă această dificultate este compensată prin acuitatea ridicată a celorlalte simțuri. Dacă acuitatea mirosului se menține cât este În viață, celelalte se diminuează pe măsură ce Înaintează În vârstă, cu precădere auzul, care poate fi afectat și de unele otite pe care le contractează mai frecvent. Spre deosebire de alți câini, câinele-lup are o capacitate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]