17,517 matches
-
Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură: biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură: biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu. Bibliografie suplimentară Gaujani în trecerea anilor,de Marin
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
DN5, vis-a-vis de biserică, și alcătuit din capelă (1845) și crucea lui Șerban Cantacuzino (1682). În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul de „la Popină” (sud-est de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul de „la Popină” (sud-est de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl de „la Beci”, aflat pe terasa Neajlovului, la nord-est de Hulubești, și conținând urme de așezări din Epoca Bronzului (cultura
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
arheologice: tellul de „la Popină” (sud-est de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl de „la Beci”, aflat pe terasa Neajlovului, la nord-est de Hulubești, și conținând urme de așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu. Alte opt sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (sfârșitul
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Mică (fostă Zădăriciu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Patru obiective din comuna Crevedia Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea geto-dacică de „la Podeț”, descoperită la de intersecția între DN61 și DJ601, lângă Crevedia Mică. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1836, refăcută în 1924); depozitul de tutun de la începutul
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Dealul Morții” cu așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și neolitic (cultura Boian); așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Dealul Morții” cu așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și neolitic (cultura Boian); așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Dealul Morții” cu așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și neolitic (cultura Boian); așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și conacul Grădișteanu
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu neolitic până în Evul Mediu
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu neolitic până în Evul Mediu Timpuriu. Alte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu neolitic până în Evul Mediu Timpuriu. Alte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate aflate în satul Greaca: biserica „Sfinții 40 de Mucenici” (1907
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
În 1968, a trecut la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Singurul obiectiv din comuna Gostinu inclus în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monument de interes local este situl arheologic de la „Grindul Bunei”, aflat la vest de sat, unde s-au găsit urme de așezări din perioadele Latène și Halstatt.
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
satului Sălcioara, "Ghimpați". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna Ghimpați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna Ghimpați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876); conacul Petrașcu (1885), azi unitate
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876); conacul Petrașcu (1885), azi unitate de pompieri, ambele din satul Copaciu; biserica „Sfântul Nicolae
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
la acea vreme. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu); situl dintre Prundu și „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]