15,855 matches
-
eventualelor abuzuri ale organelor judiciare în instrumentarea cauzelor aparține de competența Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituție, sau instanțelor judecătorești (infracțiuni de serviciu ori în legătură cu serviciul sau care împiedică înfăptuirea justiției), după caz. 8. Curtea statuează că, potrivit jurisprudenței sale constante, puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit
DECIZIE nr. 924 din 1 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 38/2012 privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246635_a_247964]
-
fapt o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor. În ceea ce privește conformitatea textelor de lege criticate cu dispozițiile art. 23 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat că "respectarea obligațiilor ce revin cetățenilor potrivit legislației în vigoare nu poate fi privită ca o violare a libertății individuale și a siguranței persoanei". Analizând susținerile referitoare la încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii, Curtea a constatat că dispozițiile de
DECIZIE nr. 1.363 din 18 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 215 alin. (1) şi (3), art. 257 alin. (2) lit. b) şi art. 259 alin. (7) lit. b) şi alin. (8) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238104_a_239433]
-
o prevedere nouă cu efecte retroactive, ci doar impun respectarea legii existente. Referitor la libertatea economică, Curtea, prin Decizia nr. 476 din 17 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, a statuat că art. 45 din Constituție garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora, condiționat însă de respectarea cadrului legal. Prin urmare, îndeplinirea obligațiilor legale ce revin persoanelor care desfășoară o activitate independentă nu poate
DECIZIE nr. 1.363 din 18 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 215 alin. (1) şi (3), art. 257 alin. (2) lit. b) şi art. 259 alin. (7) lit. b) şi alin. (8) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238104_a_239433]
-
legale, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunțării prezentei decizii. În ceea ce privește dispozițiile art. 18 din Codul fiscal, precum și reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 a unor măsuri în domeniul politicii fiscale, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009 și prin Decizia nr. 850 din 23 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 1.260 din 27 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi ale art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238121_a_239450]
-
aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, și Decizia nr. 360 din 25 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010, Curtea a statuat că prevederile art. 329 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Cu acele prilejuri Curtea a reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului
DECIZIE nr. 1.193 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238135_a_239464]
-
-se seama de faptul că taxele respective se fac venit la bugetul de stat". De altfel, prin Decizia nr. 153 din 30 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 10 mai 2004, Curtea a statuat că scutirea instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru și a celorlalte taxe în cazurile determinate de lege se justifică atât datorită strânsei legături a acțiunilor în justiție, pentru care textul criticat prevede scutirea, cu
DECIZIE nr. 1.305 din 4 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40^1 teza întâi din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, art. 7 lit. a) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, precum şi art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238148_a_239477]
-
general pe care aceste instituții publice îl prezintă. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 7 lit. a) și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 și a art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a statuat că executorii judecătorești acționează în interesul unei bune administrări a justiției, reprezentând un organ auxiliar al acesteia, care are rolul de a pune în practică hotărârea pronunțată de instanță. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la
DECIZIE nr. 1.305 din 4 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40^1 teza întâi din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, art. 7 lit. a) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, precum şi art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238148_a_239477]
-
fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei. De altfel, prin decizia menționată, Curtea a arătat că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 67, a statuat că, deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau de a le pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este
DECIZIE nr. 1.245 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, art. 31 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238137_a_239466]
-
1999, 10 mai 2001 și 23 martie 2010, pronunțate în cauzele Golder împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 38, Waite și Kennedy împotriva Germanei, paragraful 59, Z. și alții împotriva Marii Britanii, paragraful 93 și Cudak împotriva Lituaniei, paragraful 55, a statuat că dreptul de liber acces la justiție, asigurat potrivit dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este un drept absolut, ci poate fi supus unor condiționări, care sunt permise, întrucât, prin
DECIZIE nr. 1.245 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, art. 31 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238137_a_239466]
-
Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. Prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituțională a statuat că, "În condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
fapt și de drept. Mai mult, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul civil, «cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească», este asigurat echilibrul procesual al părților în litigiu, dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia «Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita". Cu același prilej Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în
DECIZIE nr. 1.471 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238190_a_239519]
-
pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. Făcând trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională a amintit Cauza Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși
DECIZIE nr. 1.476 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238209_a_239538]
-
Curtea s-a pronunțat asupra prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, constatând constituționalitatea acestora. Cu acel prilej, Curtea a statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 a fost adoptată - astfel cum reiese din preambulul acesteia - ținând seama că actele normative care reglementau activitatea de jocuri de noroc, având o vechime mare, nu mai corespundeau realităților economice, tehnice
DECIZIE nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) şi (6), art. 17 alin. (1), (7) şi (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) şi (4), art. 28 alin. (3) şi (4) şi art. 29 din aceasta, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238173_a_239502]
-
noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar. Totodată, prin Hotărârea din 6 martie 2007, pronunțată în cauzele conexate C-338/04, C-359/04 și C-360/04, Massimiliano Placanica și alții, Curtea a statuat că este de competența instanțelor de trimitere să verifice dacă, în măsura în care limitează numărul operatorilor care acționează în sectorul jocurilor de noroc, reglementarea națională răspunde cu adevărat obiectivului de prevenire a exploatării activităților din acest sector în scopuri criminale sau frauduloase
DECIZIE nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) şi (6), art. 17 alin. (1), (7) şi (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) şi (4), art. 28 alin. (3) şi (4) şi art. 29 din aceasta, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238173_a_239502]
-
art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea constată că susținerile autorilor excepției - în sensul că acestea creează discriminări între cetățenii impozitați cu 16% și cei impozitați cu 25% - nu sunt întemeiate, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. (A se
DECIZIE nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) şi (6), art. 17 alin. (1), (7) şi (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) şi (4), art. 28 alin. (3) şi (4) şi art. 29 din aceasta, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238173_a_239502]
-
16 martie 1994.) Or, nu se poate susține că persoanele care obțin venituri din jocuri de noroc sunt în aceeași situație juridică cu persoanele care obțin venituri din alte surse. În aplicarea principiului nediscriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista
DECIZIE nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) şi (6), art. 17 alin. (1), (7) şi (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) şi (4), art. 28 alin. (3) şi (4) şi art. 29 din aceasta, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238173_a_239502]
-
fie examinate împreună (art. 29 § 1). 5. Având în vedere că domnul Corneliu Bîrsan, judecătorul ales să reprezinte România, s-a abținut de la judecarea cauzei (art. 28 din Regulamentul Curții), președintele Camerei a desemnat-o pe doamna Kristina Pardalos să statueze în calitate de judecător ad hoc (art. 26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din Regulament). ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamantul s-a născut în anul 1973, iar în prezent este deținut la Penitenciarul Jilava. A. Arestarea și condamnarea
HOTĂRÂRE din 10 iulie 2012 în Cauza Vartic împotriva României, definitivă la 10 octombrie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248296_a_249625]
-
dec.) nr. 65.550/01, 30 martie 2004]. În prezenta cauză, în timpul detenției sale, reclamantul a fost deținut în două penitenciare și a fost transferat între acestea de mai multe ori. 39. Curtea reține în continuare faptul că, anterior, a statuat că dacă transferul reclamatului de la un stabiliment la altul nu i-a schimbat în niciun fel circumstanțele, este vorba de o situație continuă (Seleznev împotriva Rusiei, nr. 15.591/03, pct. 36, 26 iunie 2008). 40. Curtea observă că reclamantul
HOTĂRÂRE din 10 iulie 2012 în Cauza Vartic împotriva României, definitivă la 10 octombrie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248296_a_249625]
-
octombrie 2010. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a respins însă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale în cauzele care aveau ca obiect contestația la executare. Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de contencios constituțional a statuat că până la încetarea stării de tranziție, în virtutea principiului constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile, dispozițiile art. 320^1 din Codul de procedură penală se aplică tuturor inculpaților care au fost trimiși în judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii
DECIZIE nr. 998 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248311_a_249640]
-
2010. Cu acel prilej, Curtea exercitând controlul a priori asupra dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală a României, a statuat că nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și de prevederile art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, deoarece "Dispozițiile din legile și
DECIZIE nr. 998 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248311_a_249640]
-
incidente dispozițiile art. 4 din Legea nr. 143/2000 , iar altele au incriminat-o ca fiind infracțiunea de trafic internațional de droguri, prevăzută și pedepsită de art. 3 din legea amintită". În practica judiciară majoritară și în doctrină s-a statuat că, în cazul în care se dovedește că introducerea drogurilor în țară a fost efectuată exclusiv pentru consum propriu, nu se poate vorbi de trafic internațional de droguri, ci despre infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000
DECIZIE nr. 64 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229774_a_231103]
-
martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2010, și Deciziei nr. 889 din 16 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007, Curtea a statuat că "nu poate fi reținută critica potrivit căreia art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 ar aduce atingere prevederilor art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care
DECIZIE nr. 73 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229797_a_231126]
-
sub aspectul lipsei de previzibilitate, se constată că acestea stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracțiune. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, astfel încât să permită cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele
DECIZIE nr. 73 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229797_a_231126]
-
sa la reconstituire asupra unor astfel de terenuri, nimic nu o împiedică să formuleze o cerere în acest sens în procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 și să-și dovedească dreptul la reconstituire, urmând ca organele abilitate să statueze asupra vocației sale succesorale." Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 1.558 din 7 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229807_a_231136]