14,769 matches
-
perspectivă homodiegetică, mult mai flexibilă și mai generoasă). Senilitate e aventura ,îmbătrînirii" premature a lui Emilio Brentani, tînăr scriitor aflat la începutul carierei, îndrăgostit nebunește de o femeie de moravuri ușoare. Moartea și boala sînt experiențele capitale care modifică albia sufletească a eroului, un fel de Ladima mai lucid și deci mai puțin nenorocit, prins între sentimentul datoriei și pasiune. Ce e remarcabilă, dincolo de ascuțimea analizei și de surprinderea rupturilor sufletești ale protagonistului, e imaginea orașului Trieste, redată cu pasiunea cu
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
ușoare. Moartea și boala sînt experiențele capitale care modifică albia sufletească a eroului, un fel de Ladima mai lucid și deci mai puțin nenorocit, prins între sentimentul datoriei și pasiune. Ce e remarcabilă, dincolo de ascuțimea analizei și de surprinderea rupturilor sufletești ale protagonistului, e imaginea orașului Trieste, redată cu pasiunea cu care Joyce, de pildă, descrie Dublinul romanelor sale. Una vita, pe care o putem (re)citi acum într-o reeditare - dar în aceeași traducere a Mariei-Luisa Copceag, ca și în
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
am înțeles că ,drogul Wagner" este cu totul altceva decât micile mele trăiri de până atunci, că în această muzică te cufunzi, ești absorbit ca într-o vrajă ce pătrunde până în adâncul ființei. Acum, după mulți ani, cu altă încărcătură sufletească, pe ,colina verde" în Teatrul lui Richard Wagner am regăsit aceeași magie inexplicabilă, pe care atât de mulți gânditori s-au trudit s-o deslușească. Și cu cât trece timpul, cu atât se vede mai bine că Wagner nu este
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
au născut multe dintre paginile încredințate zilnic ziarului de preotul-gazetar. Șiruri în care răzbate, de multe ori, tristețea, cu ecouri atât de actuale și astăzi, că statul român nu a făcut, atunci când se putea face ceva, mai mult pentru unificarea sufletească a fraților atât de multă vreme înstrăinați. La 9 aprilie 1933, când se sărbătoreau 15 ani de la Unirea Basarabiei cu România, părintele }epordei constata: Cu mâna pe inimă trebuie să recunoaștem că s-a dus mai mult o acțiune negativă
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
a-și putea justifica intervenția în Afganistan. Chiar și acestă ipoteză este de natură criminală și ea dezvăluie un mod de gîndire, un anumit potențial de acțiune, o suspendare a oricărui criteriu moral și, mai ales, o foarte gravă carență sufletească. Și poate tocmai din această disfuncție, din această fisură lăuntrică, agravată de un fel de sălbăticire prin absența oricărei culturi comunitare, s-a născut mai nou o formă incredibilă de criminalitate, criminalitatea salvatoare, criminalitatea mîntuitoare, criminalitatea mesianică. Un psihopat dostoevskian
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
n-am avut autori ,sexuali" precum Henry Miller, Jean Genet sau Nabokov. Goliarzii optzeciști iau astfel în stăpînire un teritoriu aproape virgin... Și, în final, să revenim la Marin Mincu, ale cărui merite în detectarea, urmărirea și ,sponsorizarea" critică și sufletească a ,generației 2000" sînt în afara discuției. Salutăm fața generoasă a acestui atît de egotic exeget. Totuși, în alcătuirea cărții de care ne-am ocupat mai sus, d-sa etalează o incongruență amuzantă. Dacă multe din propozițiile tinerilor antologați sînt mai
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
tot așa oameni separați de mari diferențe sociale pot împărtăși aceeași acuitate a atenției existențiale. Din nefericire, această situație este extrem de rară, și asta nu din nu cauza rarității fenomenului aflat în discuție (el este ubicuitar), ci deoarece metabolismul nostru sufletesc silește orice om să-și plieze acuitatea simțirii pe statutul social pe care îl are. Nu-i poți cere unui bancher să fie tot atît de sociabil și de răbdător cu oamenii ca un cerșetor. Ar fi greșit să se
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
ca să poți fi apt de întîlniri autentice. Iar comunicarea ulterioară rupturii de nivel este o distorsiune afectivă prin care ajungi să transformi realitatea. În jur nu s-a schimbat nimic, dar pentru tine s-a schimbat totul, căci ochii tăi sufletești sînt alții, cum și nivelul de existență e acum altul.
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
pentru felicitări. Mi se pare un lucru solid, referințele ce însoțesc poezia sunt adeziuni sincere la frumusețe și inteligență, la entuziasmul pe care-l propuneți cititorului în modul cel mai viu și altruist cu putință. E o dovadă a bogăției sufletești de care dispuneți spre a o împărți cu generozitate faptul de a fi adunat atâta lume dispusă și bucuroasă să se exprime despre poezie prompt și avizat. Ca o oglindă magică în care puteți fi surprinsă plonjând și vălurindu-i suprafața
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13647_a_14972]
-
montan în încăperile cu aer confinat ale unui modernism tras în fire prea subțiri, ostenit. Ca și poetul Cîntecelor de pierzanie, Vieru reîmprospătează motive și modalități aparent defazate, le animă printr-o sinceritate părelnic conjuncturală, în fond bizuită pe arhetipuri sufletești. Iată o cantilenă ce captează ecouri intemporale: "Pe drum alb, înzăpezit,/ Pleacă mama./ Pe drum verde înverzit,/ vine draga.// S-o petrec pe cea plecînd/ Pe drum alb?/ S-o-ntîlnesc pe cea venind/ Pe drum verde?// Două drumuri strîns, în tot
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
în eroină pe scriiitoare. Există prejudecata că un om cultivat nu poate fi sincer, întrucât cultura artificializează. Nimic mai departe de adevăr. în realitate ignorantul se dovedește incapabil de sinceritate, din cauză că orice încercare a sa de a-și descrie viața sufletească eșuează în clișee. Nora Iuga are o cultură bine însușită și, deci, o capacitate remarcabilă de a se înțelege pe sine, de a-și individualiza trăirile, de a le sesiza semnificația. Datorită subiectului, ca și autenticității de document existențial a
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
P. Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga ș.a. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia. (I.R.) Așadar, Domnule Friedman, destinul v-a oferit șansa de a trăi la confluența a două culturi... Am vorbit nu de mult, într-o conferință, despre acea apropiere sufletească ce există totuși între poporul român și poporul rus. Trebuie să vă spun că eu, ca fost licean român și după aceea ca student și profesor rus, am simțit această apropiere de la începutul începuturilor. După război, în 1945, aflând că
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
nenorocirile războiului și de minciunile de dinainte de război. Trebuia să-mi aleg această cale, care era - în sfârșit! - sensul vieții mele. Am înțeles că singurul lucru demn de a fi trăit în această viață, după groaznicul război, este drumul apropierii sufletești a celor două popoare, folosind ca mijloc valorile culturii. M-am hotărât să-mi închin toate silințele acestui nobil scop. Și iată că acum, la vârsta bilanțurilor, pentru că împlinesc în curând 78 de ani... simt că am ales o cale
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
față de cerințele lui Hitler. Din acest punct de vedere îl înțeleg pe Marin Preda și apreciez străduința lui de a arăta ce personalitate complexă și foarte chinuită a fost acest Ion Antonescu. Domnule Friedman, vorbeați la început de acea apropiere sufletească dintre popoarele român și rus. Cum credeți că se explică atitudinea de răceală a românilor față de Rusia, după 1989? Eu cred că răceala de care vorbiți e, în parte, justificată. Nu pot să găsesc motive de învinuire a cuiva, afară de
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
de natură sexuală. Krafft-Ebing va fi totodată cel care va impune termenul de masochism. Urmează Alfred Adler, Sigmund Freud (care îl va așeza adesea pe scriitor în postura de precursor al psihanalistului, prin puterea-i dovedită de surprindere a dinamicii sufletești), Karen Horney, Erich Fromm - și, ieșind întrucâtva din acest club al psihanaliștilor culturaliști, rebeli sau ortodocși - Julius Evola și Gilles Deleuze. Este foarte reconfortant să constați că aproape toate aceste fragmente sunt "împrumutate" din traduceri deja existente, rod al ultimilor
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
citim despre o experiență ca a dumitale. Portretul pe care îl pictezi oribilului Ceaușescu - descrierea întîlnirii personale cu el - e o vignetă de neuitat. Sînt multe alte lucruri în carte care m-au impresionat, nu cel mai mic fiind zbaterea sufletească și indecizia înainte de a fugi; imersiunea într-o cultură nouă (episodul cu Iowa și conservele de ton); dar mai ales redescoperirea propriului trecut în România. E o epopee bogată și adesea fascinantă și sînt încîntat că am putut-o trăi
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
fi găsit în persoana lui Al. Piru, față de care nu-și drămuiește prețuirea (tot în paginile diaristice): "Admirabil profesor, zidurile sălii se organizează în jurul negrei, masivei, liniștitei lui prezențe. Știe mult, foarte bine și genul lui persiflant (...) provine din căldură sufletească, onestitate, rigoare". Ne putem pune întrebarea de ce autorul lui Matei Iliescu s-a oprit asupra unui poet. Ion Bogdan Lefter, prefațatorul scrierii, socotește, pe bună dreptate, că unul din motive îl constituie faptul că acesta situa poezia pe treapta cea
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
vede o anumită metodă sofistică de a aduce anumite argumente în anumite cauze - odată scoase din contextul imediat și puse într-o perspectivă mai generală se dovedesc a nu fi sofisme. Paul Zarifopol avea o foarte mare înțelegere pentru fenomene sufletești și intelectuale care îi erau străine. De pildă mistica, credința. Avea un mare respect pentru valoarea intelectuală a acestora. Dar respect cînd meritau să fie respectate, cînd nu erau o gargară, vorbă goală. De obicei e foarte multă vorbărie goală
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
o mint; dacă voi fi reușit sau nu, aceasta nu sunt eu în măsură să o spun. După cum se poate vedea din expozițiile mele, nu folosesc rețete în pictură. Consider că nu bizareria și excentricul trăirii unei opere, ci fluidul sufletesc este acela care îi dă valoarea. Este o condiție indispensabilă pentru ca cel care o recepționează să reacționeze.
Călin Alupi. Ce a însemnat pentru mine pictura. In: Curierul „Ginta latină” by Călin Alupi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2237]
-
Îmi păreau firești. Fără să știu cum și Încotro, mă așteptam să plec și eu Într-o oarecare zi. Singura mea perspectivă era ziua de duminică. Atunci eram Îmbăiată și Îmbrăcată În hăinuțele noi aduse de Iba. Atunci, simțeam căldura sufletească a unor oameni și doar atunci miroseam a viață Mda! Era altceva, chiar dacă privirile nu-mi puteau trece dincolo de gardurile Înalte, poate prea Înalte pentru a Împrejmui un,,Leagăn de copii“, În care aproape toți abia apucam să ne ridicăm
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
acele 98 la număr pe care le știam. Am privit spre scara de altădată. Era părăsită, cu piatra sfărâmată, năpădită de bălării pe unele locuri. Acolo, pe ultima treaptă a scării, m-am așezat și am simțit o mare durere sufletească. Ca-n poveste, am văzut, în locul clădirii necunoscute, Școala înălțându-se albă, maiestuoasă. Am pătruns sfioasă înăuntru. Sunase de intrare în clase. Pe coridoare lungi, șiruri de fete cu gulerașele albe, scrobite, se îndreptau grăbite spre clase. Pedagoga șefă Ana
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
ale românului. Augustin Cozmuță, recenzentul cărții istoricului clujean Gelu Nemațu "Ciobani români în Montana", subliniază valoarea științifică a studiului etnografic, dar și antologia de versuri a românilor emigranți. Ciobanii din Montana sunt prezenți într-o diversitate de situații și stări sufletești, care ne impresionează și astăzi. În recenzia cărții lui Gelu Neamțu, din "Meridianul românesc", Pr. Gh. Naghi scoate în evidență rigoarea științifică a Istoriei emigrației românilor americani, care este și un imn închinat dorului de țară, de care românii nu
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
în mai multe localități din Basarabia și de dincoace de Prut, l-au format drept un mare luptător pentru cauza națională și, în același timp, drept un liant de suflet al unității românilor de pe toate meridianele lumii. Marea sa dramă sufletească poartă un nume trist: Basarabia și Bucovina. Rapturile din trupul țării i-au sângerat sufletul și l-au determinat să lupte pe toate fronturile pentru dezrobirea fraților noștri de sub hidoasa și sălbatica oprimare străină. A scris numeroase lucrări pe această
Pasiune și dăruire pentru un crez nobil. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Vacariu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2349]
-
limba română, încercând să formeze sau chiar să educe gustul cititorilor în ceea ce privește această abordare oarecum neconvențională în studierea Sfintelor Scripturi. Cartea „Cele șapte păcate cardinale”, scrisă de pastorul Cristian Barbosu, ne călăuzește în lumea fascinantă a înțelegerii mecanismelor de natură sufletească ce stau la baza diferitelor devieri de comportament și de caracter, descrise simbolic prin noțiunea de cele șapte păcate: mândria, mânia, îmbuibarea, lăcomia, pofta, invidia, apatia. Cristian Barbosu, teolog cu vocație de scriitor Cristian Barbosu este păstorul bisericii Metanoia Arad
SAU DESPRE SUFLETUL OMENESC SI VICISITUDINILE VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349720_a_351049]
-
invit alături de mine și colegii mei să vină în număr cât mai mare și vor primi binecuvântarea dumnezeiască, împăcarea, dragostea și iubirea de-a deveni mai buni, mai toleranți față de cei din jur, fiindcă vor câștiga un dar neprețuit „PACEA SUFLETEASCĂ” de care avem nevoie în permanență. Marin Voican-Ghioroiu: Vă mulțumes din tot sufletul și vă așteptăm cu drag și la anul... cu buchete mari de crizanteme aurii și ROMANȚE îndrăgite. Multă sănătate și putere de muncă. Vom fi prezenți la
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]