14,810 matches
-
actuale și să tragem toate concluziile, este mult mai complicat. Nu este deci de mirare că astfel de reacții sunt deocamdată destul de rare. Ceea ce pare să obsedeze, efectiv, pe Bedros Horasangian, în această ordine de idei și a reacțiilor sale sufletești, este degradarea umană. De unde, o infinitate de compromisuri. Se pune, de fapt, un întreg și sever diagnostic al societății românești ceaușizate (dar nu numai): descurcăreala, ne-am descurcat, ne vom descurca, șmechereala, adaptarea la români sunt notele dominante. Să nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
De unde, o infinitate de compromisuri. Se pune, de fapt, un întreg și sever diagnostic al societății românești ceaușizate (dar nu numai): descurcăreala, ne-am descurcat, ne vom descurca, șmechereala, adaptarea la români sunt notele dominante. Să nu uităm nici ciocoiul sufletesc, nici mai ales Fenomenul Gogu (de la... Gogu Rădulescu, personaj comunist influent, patronul și protectorul scriitorilor de... diferite nuanțe), text antologic. Cu ajutorul său, intelectualul român a reușit, adesea, să se strecoare, să sară, într-un cuvânt, să se descurce. Dar această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
între altele în această perioadă de hermeneutică? Alte inițiative anterioare n-au existat. Răspunsul să-l dea alții. înțeleg foarte bine că acest articol din 1982 a fost scris într-un moment de mare depresiune, poate chiar de furie. Criza sufletească a autorului este evidentă. Pe atunci nu se putea întrevedea, este adevărat, nici o speranță. Absolut nici una. Dacă așa se prezintă lucrurile și acum, speranța în mâine este inutilă. Ex nihilo nihil, găunozitatea generează găunozitate. De fapt, lucrurile nu stau însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
modul fundamental de exprimare al sensibilității imediate, autentice, doar elementare. Și după alții (Dan Petrescu) inflația poeticească la români (este)... un simptom de subdezvoltare culturală. Inutil a intra în speculații foarte savante și filozofice pe această temă. Cât timp structura sufletească esențială este încă de tip agrar rural, o astfel de exteriorizare emoțională rămâne practic inepuizabilă și, esențial vorbind, justificată. Chiar și la poeții-intelectuali-citadini, la prima generație. Evident, pe parcurs, expresia lirică se va moderniza, se va problematiza și, deci, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o viață simplă, chiar rudimentară, dar autentică și vie. Capabil să transcrie cu fidelitate și în amănunțime, până la naturalism, întâmplări de fiecare zi, prozatorul nu mizează pe noutatea tematică, nici pe cea de expresie, ci mai degrabă pe surprinderea mișcărilor sufletești, pe urmărirea unor schimbări în planul conștiinței morale a eroilor. SCRIERI: Pâinea și bicicleta, pref. D.R. Popescu, București, 1966; Cai năzdrăvani, București, 1969; Ceașca, Iași, 1981. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Pâinea și bicicleta”, GL, 1966, 49; Constantin Cubleșan, „Pâinea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui Binswanger L. (apud Hoeksema, S.N., 1998) cu referințe filosofice cunoscute datorită cercetărilor asupra melancoliei, maniei și schizofreniei. Abordarea cognitivistă a psihopatologiei are ca scop explicarea tulburărilor mintale prin intermediul proceselor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iar motivația acțiunii centrale nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor jocuri de stări sufletești și înregistrarea de senzații. Altcândva, în relatarea altei nunți, naratorul, concomitrent și personaj, se menține la nivel anecdotic. Preavizul e un roman în care întâmplările se desfășoară pe zile. Scris la persoana a treia, el relatează fapte petrecute, timp de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
tabletele despre virtuți, ispite și fericire din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică” pe cont propriu, în care îngerii sugerează rezistența bunelor idealuri. Diversitatea micilor eseuri reclamă o dispoziție de reangajare etică și de restaurare sufletească. Învățătura morală este umanizată de condeiul prozatoarei, care lucrează asupra personajelor și întâmplărilor din cotidian pentru a afla semnificațiile durabile ale existenței. Interviu cu înger și maimuță (2001) este o carte de eseuri, meditații și confesiuni, ale căror premise provin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Dumitru Iacșici, și sora acestuia, Mila. Înșelăciunea și trădarea justifică uciderea lui Mihnea de către încrâncenatul frate al Milei, ca și gestul sinucigaș al acestuia. Tentativa de a face din Mihnea un personaj complex, aidoma lui Vlaicu Vodă, eșuează, însă tribulațiile sufletești ale Milei, între iubire și ură, asigură acțiunii un anume dramatism. Rețin atenția și câteva scene pitorești, precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
al învățământului interbelic, aflându-se la conducerea Instrucțiunii Publice, cu intermitențe, pe o perioadă îndelungată, între 1918-1937. Elaborarea noii politici școlare după unire va fi realizată de ministrul Angelescu pe patru coordonate: 1) unificarea învățământului românesc care să confere unitate sufletească cetățenilor; 2) răspândirea educației și a culturii în rândul populației de la sate; 3) dezvoltarea învățământului practic pentru a răspunde astfel noilor cerințe economice; 4 ) imprimarea contribuției culturii române la cultura universală 2. Contextul în care aceste principii urmau să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
-se mai degrabă într-o "limbă gazetărească, cu un accent adesea ruso-evreesc"22. Și de această dată, responsabil pentru situație era indicat corpul profesoral ce conținea prea multe cadre din vechea Rusie. Nu ar trebui deci să surprindă că unirea sufletească prin românizarea învățământului a întâmpinat mari obstacole, demonstrând că un concept, oricât de mult ar fi reflectat idealul național, nu putea fi transpus în practică în mod forțat, mecanic și într-o perioadă scurtă de timp. După aproape două decenii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mult ar fi reflectat idealul național, nu putea fi transpus în practică în mod forțat, mecanic și într-o perioadă scurtă de timp. După aproape două decenii de la unire, principalul reformator al învățământului, ministrul C. Angelescu, încă promova principiul unificării sufletești prin educație ce ar fi stat la baza formării de "suflete alese, oameni de caracter, buni Români, buni patrioți, iubitori de țară și de Rege"23. Unii pedagogi au conștientizat că eforturile în această direcție trebuie să fie mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
române prin cursuri serale gratuite, dar și alcătuirea de culegeri literare românești cu traducerea pe pagină în limba minoritară 24. Firește, acestea reprezentau măsuri cu un impact probabil minor, dar, interesul pentru metode alternative poate fi apreciat. Odată cu unificarea elementelor sufletești, Ministerul Instrucției Publice depunea eforturi pentru insuflarea sentimentelor naționaliste în rândul populației școlare, prin conceperea unei programe de studii adecvate acestui scop. Învățământul naționalist, așa cum un dascăl indica, trebuia să devină instrumentul prin care "să hrănim pe elevii noștri cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
considerând mult mai utile materii din domeniul limbilor străine sau al științelor exacte 28. Fără a insista mai mult în această direcție, concluzionăm că imaginea școlii ca instituție de solidarizare națională dobândește valențe semnificative, în contextul în care coordonata unificării sufletești prin învățământ și crearea de noi valori culturale constituie un pilon important al politicii educației. Românizarea nu era însă unica grilă de reevaluare a învățământului. Și alte aspecte se iveau ca adevărate provocări pentru guvernanți. În 1919, ministrul Angelescu, aflat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu dr. Angelescu: cultura dobândită în familie, școală și societate întreține conștiința națională. Continuitatea culturii este asigurată însă de învățământ. Iar pentru un popor ce și-a realizat cu întârziere unitatea și care este alcătuit în noile condiții din elemente sufletești diferite, unificarea propriu-zisă se va înfăptui doar prin învățământ și educație 49. Și Negulescu atribuie învățământului rolul formator al elitelor publice moderne, însă remarcă o serie de neajunsuri în cadrul acestuia. Pe de o parte, acuză caracterul excesiv teoretic, generator de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de o parte, acuză caracterul excesiv teoretic, generator de "intelectualism abstract și verbalism superficial" și incapabil de a pregăti tineretul pentru problemele concrete ale vieții. Pe de altă parte, tinerii formați în cadrul învățământului modern, deși sunt supraspecializați, dovedesc "grave lipsuri sufletești"50. Cu câteva variații de opinie, Negulescu conferea totuși învățământului secundar în 1921 același rol conturat și de dr. Angelescu: formarea unei culturi generale a celor ce se pregătesc pentru Universitate 51. Nicolae Iorga, ministru al Instrucțiunii Publice în 1931-1932
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Grămadă, Traian Brăileanu, Dimitrie Marmeliuc, Ioan Bilețchi ș.a. Publicațiile acestora au fost completate de conferințe și serbări adresate publicului larg. După război, intelectualii provinciei depun eforturi pentru a reactiva publicația al cărei prim număr apare în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reactiva publicația al cărei prim număr apare în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să o îmbogățim cu producțiunile noastre literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea deci a fi consonantă cu activitățile culturale de la centru, localismul creator
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Studii și documente literare ale lui I. E. Torouțiu, dar și în studiile inedite semnate de personalități consacrate: Agârbiceanu, Alecsandri, Creangă, Delavrancea, Hasdeu, Onciul sau Vlahuță. Între principiile călăuzitoare, redacția reiterează lupta împotriva regionalismului Capitalei, "afirmând dreptul de viață, cel puțin sufletească, al oropsitei Bucovine" (X, nr. 1-2, p. 4). Lista realizărilor include și publicarea a 15 fascicule și broșuri semnate Leca Morariu, Al. Procopovici, Ștefan Pașca, I. Cârdei, George Voevidca, piese inedite ale lui Ciprian Porumbescu. În toamna anului 1933 o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Traian Chelariu. Activitatea altor producători culturali se bucură de o receptare pozitivă, DSR recunoscându-le contribuțiile în configurarea literaturii românești interbelice. Astfel, Petru Manoliu, poet apreciat și de Lovinescu, și-a lăsat amprenta creației în volume "cu valoare de document sufletesc, intelectuale"29. Romanul Fata moartă al avocatului Ion B. Missir rămâne în istoria recentă a literaturii române "o cronică de tulburătoare autenticitate a primului război mondial". Ion Sângiorgiu apare ca "cel mai important germanist al nostru, precum și un important comparatist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provincială. Și cum oamenii aceia resemnați, dar cu viață interioară, plictisiți, dar cu ochii deschiși, potoliți, dar fideli, supărați, dar sensibili, chiar prea sensibili ar putea fi altfel dacă noi cei dela centru nu am socoti că numai exteriorizarea conținutului sufletesc și a calităților morale și estetice contează. Dacă am înțelege și lucra pentru ca aceste virtuți provinciale să-și găsească în propriul lor mediu o mai amplă destindere și mulțumire, fie printr-o actualizare organică, fie pentru o respectare mai sinceră
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie, ipochimenii (care moștenesc, tipologic, date ale personajelor din comedia clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a unei dispoziții jubilante. Inapți de devenire sufletească, eroii lui comici par să fi încremenit într-o mărginire definitivă. Modul lor de a fi, în afara agitației exterioare, se refugiază în limbaj, un limbaj deformat, stropșit, înțepenit în ticuri absurde care le divulgă vacuitatea interioară. Limba personajelor caragialiene este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
al subconștientului, de conduita psihică a individului într-un moment de încordare, de puternică emoție. El abordează, cu o aplecare ca și naturalistă, nuvela psihologică, oprindu-se asupra unor cazuri-limită, unele cu substrat patologic, implicând factorul congenital. Pe un fond sufletesc zdruncinat, purtările neașteptate, curioase sunt consecința unor împrejurări care pun nervii unor inși hiperreactivi la grea încercare. În vreme de război istorisește un caz de demență, scrânteala cârciumarului Stavrache fiind pricinuită de o anxietate prelungită în care se insinuează frica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
cuprinde două microromane, adoptă formula confesivă pentru a trata superficial, dar dezinvolt și cu prospețime, teme ca iubirea sau moartea, invidia sau generozitatea. Nuvelele din Aldebaran (1970), mai puțin reușite la nivelul epic decât la cel al notației unor procese sufletești tulburi, urmăresc destinul unor femei singure și nefericite, marcate de sentimentul ratării. În proza scrisă de G.-C. mai toți eroii, de care autoarea se detașează uneori ironic, trăiesc o stare de neîmplinire: căsniciile eșuează (Fluturi pentru iarnă, 1977, Haina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
din limbile germană, engleză, franceză și italiană, cunoștințelor temeinice în muzică și pictură, precum și reputației de conferențiar de elită. Liric prin structură, manifestă predilecție pentru poezia vieții interioare. Versurile au muzicalitate, imagini poetice sensibile, discreție în investigarea și transpunerea trăirilor sufletești. Temele preferate sunt dragostea, considerată ideal de esență divină, starea de pace, de puritate, asociată sentimentului de comunicare cu natura. Poezia sa patriotică și cântecele de revoltă atestă influențe din Octavian Goga și Aron Cotruș, dar și din lirica lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]