14,274 matches
-
astfel Încât crește lipsa cunoașterii tradițiilor și scade numărul vocațiilor. La aceasta se adaugă și faptul că parsii se confruntă de ceva timp cu fenomenul secularizării, mai ales În cazul elitei evoluate din punct de vedere social și cultural, proces care tinde să se dezvolte tot mai mult, În special dacă zoroastrismul nu va renunța la cauza primă a autoizolării, relația rasă-religie, și nu se va identifica În mod ferm cu nucleul fundamental al doctrinei zoroastriene, dovedindu-și originalitatea și forța intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Foarte adesea, se observă însă că „dreptatea” triumfă, dar pe termen lung: Abraham va fi expulzat din Egipt; Iacob va rămâne douăzeci de ani departe de casă și va fi la rândul său înșelat de unchiul său Laban. Aceste reflecții tind să ne demonstreze că religia patriarhilor nu este caracteristică unui timp definit al istoriei lui Israel, ci unui strat social. Religia patriarhilor „precede” religia națiunii (religia lui Moise) numai pentru că Biblia consideră că acest nivel al credinței în Dumnezeu este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care au fost nevoiți să lupte împotriva arameenilor din Damasc, a căror putere creștea, în timp ce Israelul decădea (vezi 2Rg 13,3-5.22.24-25). Tradiția a făcut din Ahab protagonistul acestor două povestiri pentru că era considerat un rege nelegiuit; aceste povestiri tind să demonstreze puterea profeților (1Rg 20), în special prin pedeapsa lui Ahab anunțată de profetul Ilie după asasinarea lui Nabot (1Rg 22, cf. 1Rg 21,19 și 22,38). Ilie spusese că acolo unde câinii au lins sângele lui Nabot
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a unui cuvânt dificil), paturi și scaune de fildeș, piei de elefant, fildeș, abanos, lemn de merișor (un alt cuvânt dificil), o mare comoară și multe obiecte, fiicele sale, femei pentru palatul său, cântăreți (bărbați și femei). Evident textul biblic tinde să minimalizeze cantitatea de bunuri date de Ezechia, în timp ce Senaherib tinde, din contra, să o mărească. Este sigur că suma este într-adevăr impresionantă și că Regatul lui Iuda trebuie să fi fost destul de bogat în acel moment (cf. 2Rg
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
elefant, fildeș, abanos, lemn de merișor (un alt cuvânt dificil), o mare comoară și multe obiecte, fiicele sale, femei pentru palatul său, cântăreți (bărbați și femei). Evident textul biblic tinde să minimalizeze cantitatea de bunuri date de Ezechia, în timp ce Senaherib tinde, din contra, să o mărească. Este sigur că suma este într-adevăr impresionantă și că Regatul lui Iuda trebuie să fi fost destul de bogat în acel moment (cf. 2Rg 20,13). Probabil, mai mult decât perspectiva unei victorii militare, acest
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la discursivitatea narativă și la descriptivismul melodic al începuturilor. În marea și-n mormintele din noi reprezintă, probabil, cea mai semnificativă carte de cântece ale lui P. Romanul Băiatul drumului (2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
vieții în spațiul carpatic românesc. Timpul trecut, în care sunt proiectate faptele, caracterizarea personajelor prin pitorescul rostirii, excesiva folosire a anecdoticului și cantonarea în fragment, fără grijă pentru construcție, înlocuită prin adiționarea episoadelor sau prin intercalarea unor scene retrospective, ce tind să dilate limitele între care scriitorul își propune să nareze, fracturează unitatea romanului în capitole independente, sporind senzația de dezorientare epică. De altfel, nu puține capitole au fost publicate independent, ca nuvele, majoritatea în revista „Vers”. În fine, extrem de variată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare de om. Există de aceea în mod latent un terorism al limitei proprii, o formă spontană de expansiune și de impunere a ei. Logica propriei mele clase tinde să devină universală, logica nației mele la fel, zeii mei se cuvine să devină ai tuturor, forma minții, ba chiar și a capului cu care gândesc tind să devină exclusive. La calitatea de om, care nu are de partea ei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
formă spontană de expansiune și de impunere a ei. Logica propriei mele clase tinde să devină universală, logica nației mele la fel, zeii mei se cuvine să devină ai tuturor, forma minții, ba chiar și a capului cu care gândesc tind să devină exclusive. La calitatea de om, care nu are de partea ei decât forța plăpândă a abstracției, trebuie să ajung, după ce parcurg - mijlocit și rațional - calea dificilă a transferului și analogiei, pe când în hotarul primit, care are de partea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
îndeobște prin expresia „destin fericit“. Destinul fericit, care presupune victoria lesnicioasă a spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul „destinului fericit“, distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistând astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
limita lui, bovaricul își ignoră limita adevărată, ajungând să creadă că ea nu-i aparține. Legitimă, în cazul ratatului, e limita pe care el ar fi trebuit să o atingă, iar legitimă, în cazul bovaricului, e limita pe care el tinde să o depășească. Eroarea lor e simetrică: ratatul transformă ilegitimul limitei de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
l-ai adoptat sau l-ai inventat. Într-un fel sau altul, el a devenit al tău, prin educație, prin contacte umane, prin fâșia restrânsă a experienței tale de viață. Aproape orice sistem de educație și orice experiență de viață tind să te fixeze într-un proiect al altora, care cu vremea devine al tău. Majoritatea oamenilor încremenesc în proiecte prefabricate care ajung să fie ale lor în măsura în care ei ajung slujitorii fideli ai acestora. Și de vreme ce majoritatea oamenilor trăiesc în categoriile
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este putere, ci moartea mea. Pentru că proiectul nu cunoaște măsură, pentru că este avansare imperturbabilă către o cuprindere mai vastă (el începe modest și sfârșește grandios), preluarea ajunge treptat să se facă în exces. Proiectul este prin natura lui expansiv; el tinde să preia și să consume tot ce îi iese în cale. El „aruncă înainte“ propriul său nesaț și nevoia de lucrul numit devine atât de aprigă, încât îmbrățișarea care ocrotește se transformă în cuprindere devastatoare. Raportul meu cu ființa lucrului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
eu îmi consum temeiul. Ordinea fabricației devine tot mai vastă pe spezele ordinii din care eu m-am desprins; ea intră în expansiune prin consumarea ei, prin ignorarea ei, prin tulburarea ei. Ordinea lucrului pe care eu l-am făcut tinde să uzurpe ordinea creației și să se instituie ca regn al fabricației universale. Tind să fabric lumina și aerul, proteina, embrionul și inteligența - tind să mă fabric pe mine. În această îndepărtare vertiginoasă și în această uzurpare de proporții se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care eu m-am desprins; ea intră în expansiune prin consumarea ei, prin ignorarea ei, prin tulburarea ei. Ordinea lucrului pe care eu l-am făcut tinde să uzurpe ordinea creației și să se instituie ca regn al fabricației universale. Tind să fabric lumina și aerul, proteina, embrionul și inteligența - tind să mă fabric pe mine. În această îndepărtare vertiginoasă și în această uzurpare de proporții se manifestă tendința unei modificări de temei. Pentru că ordinea creației este înlocuită de cea a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
consumarea ei, prin ignorarea ei, prin tulburarea ei. Ordinea lucrului pe care eu l-am făcut tinde să uzurpe ordinea creației și să se instituie ca regn al fabricației universale. Tind să fabric lumina și aerul, proteina, embrionul și inteligența - tind să mă fabric pe mine. În această îndepărtare vertiginoasă și în această uzurpare de proporții se manifestă tendința unei modificări de temei. Pentru că ordinea creației este înlocuită de cea a fabricației, temeiul meu se mută în mine. Din clipa în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul *peralcătuiesc o întreagă constelație lingvistică, care diversifică în toate direcțiile posibile acest nucleu semantic. Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dure - suferințele și umilințele din timpul stagiului militar, o detenție nedreaptă într-o închisoare populată de ființe bestiale, moartea mamei naturale și a celei adoptive (o femeie infernală) -, care îl eliberează de obsesiile copilăriei, permițându-i intrarea în normalitate. Deși tinde să demonstreze că aparent solida existență vizibilă este construită pe subterane amenințătoare ale sufletului omenesc, romancierul oprește derularea evenimentelor pe o imagine luminoasă, optimistă. P. H. încearcă să textualizeze fluxurile libere ale memoriei afective, cu toate contorsionările lor față de axa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
ca o rață este rață. Se pare însă că lipsește ceva aici. Era oare Iorga un conservator sau un naționalist romantic întîrziat care credea în evoluția organică a societății? Pentru el, nu exista nici o entitate mai organică decît națiunea. Revoluțiile tind să tulbure și să stopeze acest proces, așa cum sublinia Iorga în timpul conferințelor pe care le-a ținut în America 33. Iorga a încercat să minimalizeze importanța unor asemenea momente de cădere. În acest context, "omul secolului al XIX-lea" ignora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zi și Într-o manieră care nu va fi pe placul nimănui”. Dar „statul asistențial” - planificarea socială - era mai mult decât o banală măsură profilactică Împotriva instabilității politice. Disconfortul pe care ni-l provoacă astăzi noțiunile rasă, eugenie, degenerare etc. tinde să umbrească rolul important pe care acestea l-au jucat În gândirea populară europeană În prima jumătate a secolului XX: naziștii nu erau singurii lor adepți. Înainte de 1945, două generații de doctori, antropologi, comentatori politici și funcționari ai departamentelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oferi speranță sau ajutor majorității populației. Iar În haosul care a urmat crizei economice, ocupației și războiului civil, statul - ca agent al bunăstării, securității și echității - a reprezentat o sursă vitală de comuniune și coeziune socială. Numeroși comentatori de astăzi tind să vadă În proprietatea de stat și În dependența față de stat explicația problemelor Europei, iar În salvarea venită de sus - marea iluzie a epocii. Însă pentru generația de la 1945, găsirea unui echilibru viabil Între libertățile politice și funcția de distribuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lua orice formă În afară de război -, cât de o retragere americană. O facțiune din Partidul Laburist aflat la putere s-ar fi bucurat să-i vadă pe americani plecând și s-ar fi bazat mai degrabă pe o alianță defensivă europeană, tinzând spre neutralitate. Dar prim-ministrului Clement Attlee nu-și făcea astfel de iluzii și explica de ce, Într-o scrisoare adresată colegului său laburist Fenner Brockway: „Unii șmembri ai Partidului Laburistț credeau că trebuie să ne concentrăm eforturile pe clădirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În echipamente agricole și fertilizatori de cea mai bună calitate), oferta a depășit cu mult cererea, Îndeosebi la produsele favorizate de PAC. Aceasta era extrem de neuniformă, acordând o pondere net mai Însemnată producției de cereale și celei animaliere, În care tindeau să se specializeze marile Întreprinderi agricole franceze, În detrimentul cultivatorilor de fructe, măsline și legume din sudul Italiei. Odată cu scăderea prețurilor mondiale la produsele agricole, spre sfârșitul anilor ’60, prețurile CEE au rămas la niveluri de-a dreptul absurde. În câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
După primul război mondial, partidele socialiste scandinave au abandonat În linii mari dogma radicală și ambițiile revoluționare pe care le Împărtășiseră cu socialiștii nemți și cu alte mișcări socialiste din Internaționala a II-a; În cursul anilor ’30, ei au tins spre un compromis istoric Între capital și forța de muncă. La Saltsjöbaden, În 1938, reprezentanții patronatului și sindicatelor suedeze au semnat un pact care avea să constituie fundamentul relațiilor sociale ale țării - anticipând parteneriatele sociale neocorporatiste formate În Germania și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stat de la Kremlin din octombrie 1964. Adversarii lui Hrușciov erau iritați de eșecul măsurilor luate, de stilul autocratic, dar mai ales neliniștiți de instabilitatea lui. Poate că primul-secretar nu știa nici el ce era permis și ce nu, dar ceilalți tindeau să Înțeleagă greșit aparenta lui toleranță. Se temeau de posibile greșeli. În câteva luni de la preluarea puterii, noua conducere de la Kremlin a Început să facă presiuni asupra intelighenției. În septembrie 1965 au fost arestați doi tineri scriitori, Andrei Siniavski și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]