14,689 matches
-
iar civilizația reprezintă lumea uneltelor, a bunurilor și mijloacelor materiale. Cultura reprezintă gândul, iar civilizația reprezintă unealta. De aceea când am discutat despre capitalism am folosit mereu sintagma ,,lumea capitalistă", "capitalismul" sau "civilizația capitalistă". Cultura este softul mental, acumularea de trăire, în vreme ce civilizația este acumularea de bunuri materiale. Orice civilizație, dimensiune materială, are la bază o cultură care o determină în mod fundamental. Culturi diferite putem spune că nasc civilizații diferite. Suntem diferiți în mod profund de orientali și de aceea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
naturii"237. Zonele geografice respective, ale extremelor, sunt prea vitrege și ,,omul nu poate ajunge la nici o libertate de mișcare"238. Aici spiritul uman nu poate ,,să-și construiască o lume pentru sine"239. Nu ne putem gândi la o trăire umană elaborată, preocupată de spirit, acolo unde trebuințele umane primare nu sunt satisfăcute. Omul poate avea idealuri numai după despărțirea de natură și numai în condițiile în care natura îi permite detașarea. De asemenea, nici în viitor, chiar în condiții
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vom spune că înțelegem prin cultură totalitatea acumulărilor de ordin spiritual de care dispune o populație la un moment dat, iar prin civilizație totalitatea acumulărilor de ordin material de care dispune aceiași populație la același moment dat. Cultura este sufletul, trăirea, reprezentarea, sufletul unui popor, iar civilizația reprezintă lumea uneltelor, a bunurilor și mijloacelor materiale. Cultura reprezintă gândul, iar civilizația reprezintă unealta. Cultura este softul mintal, acumularea de trăire, în vreme ce civilizația este acumularea de bunuri materiale. Orice civilizație, dimensiune materială, are
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de care dispune aceiași populație la același moment dat. Cultura este sufletul, trăirea, reprezentarea, sufletul unui popor, iar civilizația reprezintă lumea uneltelor, a bunurilor și mijloacelor materiale. Cultura reprezintă gândul, iar civilizația reprezintă unealta. Cultura este softul mintal, acumularea de trăire, în vreme ce civilizația este acumularea de bunuri materiale. Orice civilizație, dimensiune materială, are la bază o cultură care o determină în mod fundamental. Culturi diferite nasc civilizații diferite. Suntem diferiți în mod profund de orientali și de aceea civilizația noastră materială
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și cu durata scurtă a vieții pe care o avem pe acest pământ. Pentru noi nu există o stare dumnezeiască de fericire eternă pentru că oamenii nu sunt zei, sunt oameni. Fericirea noastră nu este decât o stare a noastră, o trăire tipic umană, deși observăm că există chiar și la animale starea de bucurie și tristețe, unele dintre ele, mai ales cele care trăiesc în preajma noastră, de exemplu câinii, chiar se bucură și plâng odată cu noi. Dincolo de asta fericirea nu este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai ales cele care trăiesc în preajma noastră, de exemplu câinii, chiar se bucură și plâng odată cu noi. Dincolo de asta fericirea nu este o stare de bucurie și nu se confundă cu bucuria, pentru că a fi fericit presupune un fundal de trăiri, satisfacții și cunoaștere pe care numai oamenii îl pot dezvolta. În același timp trebuie să vedem, și aici economiștii au multe de spus, în ce măsură acțiunea economică sau satisfacțiile de ordin material pot duce la fericire și în ce condiții un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așa mereu. Poate că nu există o stare mai profund interiorizată și mai particularizată cum este cea de fericire 18. Cu toate acestea vom discuta despre fericire și ca fenomen social, ca medie de ordin statistico-matematic, ca sumă a tuturor trăirilor tuturor oamenilor dintr-o comunitate. Matematica ne poate ajuta și în acest caz să producem analize și să punem diagnostice, fără de care acțiunea politică și economică nu ar fi posibilă. 7.1. Starea materială - bază a fericirii Prima temă pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care ne permitem a o lua în dezbatere este aceea a legăturii care poate exista între fericire și starea materială sau bogăție 19. Putem discuta despre o fericire economică 20? (omul împreună cu înzestrările sale materiale); o fericire personală? (omul împreună cu trăirile sale sufletești); sau o fericire socială? (omul împreună cu ceilalți oameni). Toate aceste fațete descriu aceiași stare. Despărțirea, în dezbatere, o vom face doar din punct de vedere didactic. Vom dezbate, pentru început problematica legată de fericire, din punctul de vedere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
alt polițist atunci când cel din urmă încalcă legea, face o mare greșeală, iar un judecător care oferă pe tavă avantaje colegilor de profesie face o eroare și mai mare. Sentimentul injusteții sociale este cel mai demolator și descurajator dintre toate trăirile comune pe care le poate avea o colectivitate. Se pleacă mult din România și o parte importantă a celor care pleacă, o fac și în căutarea unei lumi mai drepte, mai juste 87. Posesia bunurilor trebuie să se bazeze pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ani, din păcate, și-a cam pierdut înțelesul. Este cert că Luminița Vartolomei este un critic cu personalitate, care gândește teatrul muzical în raport de un ideal de echilibru și expresivitate, și că volumul de față este o sumă a trăirilor unui muzician împătimit de teatru.
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
Dandanaua" de la B1 Tv și să fii de acord, chiar cu o fărâmă de entuziasm, că reînnoirea limbii române cu produsul lingvistic oamene (=fete tinere, femei în general), rostit acolo, era mai mult decât necesar; iar cu ocazia unor asemenea trăiri, nu e greu deloc să crezi cu sinceritate că lamentabilul nu e joacă de copii, ci efectul unor eforturi supraomenești circumscrise frumos, uman și perfect în idiomul "99 % traspirație - 1% inspirație" (v.meciul România-Macedonia, unde elevii generalului la "arma" fotbal
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
zice că se cheamă Anna Frank, dacă monologul nu introduce informația că e o prepuberă evreică, ascunsă într-un pod cu familia ei, de frica naziștilor care ocupă Olanda, îndrăgostită de adolescentul Peter, aflat în aceeași situație. Tot efortul de trăire lirică, de senzualitate incipientă se pierde, pentru că nu se înțelege despre ce e vorba. Ar fi nedrept să se creadă că doar Mihaela Florina Mihai s-a aflat în această situație. Nu s-a înțeles nici cine e - pe scenă
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
îți vine greu să crezi și e treaba ta". Judecata blochează accesul la dimensiunea poetică a Universului, îndoiala ar putea face paginile scriitoarei să treacă drept mincinoase. Când Simona a reușit, de fapt, să devină, prin practica scrisului și a trăirii în preajma neobișnuitului "învățător", ceea ce Gellu Naum intuise în ea de la început: "Nu mai fă teorie! Ești poetă! Teoria strică oamenia!" Îmi place teoria, cu riscul de a strica omenia. Sunt poetă, dar nu suprarealistă". "Ba ești, dar nu știi!". Am
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
lectură pentru cei care s-ar pierde, altfel, în opera lui Gellu Naum. Un fir al Ariadnei prin lumea lui magică, bizară, alchimică, mistică, spectaculoasă. O privire din interior, de pe un cerc privilegiat, foarte aprope de "centrul poetic" generat de trăirea, de practica, de gesturile cu sens de ritual personal ale lui Gellu Naum. Fragmentul în care poemul Katsina capătă un cu totul alt sens decât acela de exercițiu obscur-elitist atunci când îi este alăturată istoria plăsmuirii lui este un posibil myse-en-abîme
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
un cu totul alt sens decât acela de exercițiu obscur-elitist atunci când îi este alăturată istoria plăsmuirii lui este un posibil myse-en-abîme al cărții. "Nimic nu e ascuns, totul se desfășoară la vedere, importantă e interpretarea pe care o dăm faptelor, trăirilor, situațiilor prin care trecem zi de zi", spunea Gellu Naum. Dar pentru aceasta e nevoie de o inițiere (simplă), de șansa de a privi măcar pentru o zi această lume din interior. Importante sunt perspectivele, ele nu deformează, ci dezvăluie
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
tabek cu flori violete. Lantom cu flori albe. Shayapik, cu flori galbene. Boscheții cu flori portocalii kem. Florile albe și roșii pam kuai. Florile roz shaba" (p. 13). Mult mai inteligibile devin lucrurile atunci cînd naratoarea vorbește despre propriile sale trăiri. Mica spovedanie făcută unui preot budist la pagina 144 este rezumatul perfect al acestei cărți, dincolo de care aproape că nu ar mai fi nimic de spus: "Fumez, beau alcool, iau droguri, fac sex cu bărbați cu care nu sînt căsătorită
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
existat o implicare definitivă, abisală, a subiectului în act, că ceva a fost falsificat. în fine, apar acele indicii și semnale obscure care divulgă statutul de Ťrăspopitť al actantului poetic. Lupta cu transcendența este decorul necesar pentru a disimula absența trăirii autentice. Cu cît această Ťluptă cu îngerulť apare mai dramatică - prin exacerbarea naturii plebee a actantului poetic Ťneîncercat de slavă, crîncen și scîrbitť - cu atît se întețește simulacrul autenticității. Refuzat de posibilitatea transcenderii, Arghezi vrea să instaureze atitudinea negatoare ca
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
abstractă. În comparație cu poeziile de început, în versurile din Trei ierni și Salvarea, este lesne vizibil un progres spre prozodia economicoasă, clasicizantă, în care predomină imagistica, în detrimentul metaforei, guvernată de contextul naturii cosmice, monumentale. Stilul alunecă pe nesimțite spre oralitate, obiectivarea trăirii lirice îmbinându-se cu reflexivitatea pronunțată și distanțarea ironică, purificată de sonoritățile patetice, sporind astfel densitatea comunicării în registrele ideației. Intrarea în diplomație, la sfârșitul anului 1945, deschide perspective deosebit de profitabile pentru fizionomia artistică a marelui clasic. Consilier cultural la
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
seară de seară, cu o voluptate mută și monumentală, o umanitate eșuată, undeva la intersecția tragicului cu grotescul, prin orfelinatele invizibile și difuze ale României de astăzi. Față de acestă lume, cutremurătoare fi fascinantă în felul ei, Monica își organizează nenumărate trăiri pe care, chiar dacă nu le dezvăluie explicit, le transmite imponderabil prin fixitatea privirilor, prin freamătul nărilor, prin suspendarea respirației pînă la limita conservării funcțiilor vitale și, mai ales, prin țipetele mute, prin experiența implozivă a momentelor paroxistice. Așa cum Tina Turner
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
și continua glisare între obiectul real și ficțiunea imaginii, sprijinite și întreținute de artist printr-o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
Elena Zottoviceanu Când, adolescentă fiind, am auzit pentru prima oară, într-o superbă interpretare a lui Constantin Silvestri, fragmente din Tristan, am înțeles că ,drogul Wagner" este cu totul altceva decât micile mele trăiri de până atunci, că în această muzică te cufunzi, ești absorbit ca într-o vrajă ce pătrunde până în adâncul ființei. Acum, după mulți ani, cu altă încărcătură sufletească, pe ,colina verde" în Teatrul lui Richard Wagner am regăsit aceeași magie
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
tot și nu iartă nimic. Revenind la Tristan, în montarea lui Cristoph Marthaler, în decorul foarte rece (o sală de așteptare, de spital îmbrăcată în faianță galbenă) lumina este cea care însoțește acțiunea din lumea exterioară și face trecerea spre trăirea interioară a eroilor (sugestive ,ozn-urile" care apar, vibrează, dispar, lăsând noaptea să ascundă lungile lor monoloage). în acest context minimalist doar cântăreților le-a revenit sarcina să încălzească atmosfera și au făcut-o cu strălucire. Isolda Ninei Stemme a fost
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
assez malade pour savourer cette volupté de l'enfer"; dar mi-e teamă că nici dirijorul Oue și nici regizorul Marthaler nu au cunoscut vreodată această stare. Dacă de la Tristan am plecat cu o satisfacție prudentă, Tannhäuser a fost o trăire de neuitat. Aș spune că am avut un șoc; sub mâna dirijorului Christian Thielemann - copilul teribil al muzicii germane actuale - de la primele sunete se simte o substanțialitate a sunetului, se vădește o artă a diferențierii și nuanțării, de necrezut. Este
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
un tablou de El Greco! D.P.: Cum îl percepeți pe compozitorul Enescu din perspectiva acelor ani, dar și din perspectiva creatorului de muzică contemporană care sunteți? Vi se pare la fel de fascinant? A.S.: George Enescu este un tip de compozitor legat de trăirea imediată a muzicii, în timp, să spunem așa. Probabil că-și făcea planurile lui și e clar că, forme muzicale atât de bine concepute, erau gândite cu mult înainte și ele se maturizau încetul cu încetul în mintea lui. Dar
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
statut social, ci este o problemă ce ține exclusiv de modul în care, suportînd rupturile de nivel, un om se poate deschide, dinlăuntrul vulnerabilității sale, către vulnerabilitatea ascunsă în ființa celuilalt. Cînd trec pe lîngă un cerșetor trăiesc succesiv aceleași trăiri contradictorii prin care pesemne că am trecut cu toții: mai întîi milă sau scîrbă, după aspectul autentic sau doar simulat al suferinței etalate, apoi bucuria nemărturisită că încă nu am ajuns în asemenea hal, după care, brusc, un junghi de teamă
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]