14,325 matches
-
-n ou în spinare. 105 Să socotim de Alexandru Sabiglian Șase fluturi în grădina Se rotesc într-o sulfina. Mata stă și mi-i pândește, Hector lătra și-i gonește. Doi din fluturii zglobii S-au ascuns în bălării. Ceilalți zboară tocmai sus, Socotiți, câți au ajuns? Săptămâna Șapte frați, șapte fartați De când lumea adunați. Unu-i luni, Si altu-i marți, Si de miercuri nu-i despărți. Mai apoi, vine joi Toți sunt tineri, ca și vineri Sâmbătă e tot așa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
u, u, Trenu-i gata de plecare Și fluiera tot mai tare. V: e veverița care Vară vine la plimbare Verde, verde codrișorul N-o vânează vânătorul. Sisi, Zizi și cu Titi Fac într-una exerciții Sisi sare peste plasă, Zizi zboară, nu se lasă, Titi țipă: Sus! Mai sus! Eu atâta am de spus. (de Luiza Carol) 110 ¾ PROVERBE ȘI ZICĂTORI • Apă trece, pietrele rămân; Bate fierul cât e cald, ca, de se va răci, în zadar vei munci; • Vorba multă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
roșii toate Stă voinicul cel țepos Cu codițe-mperechiate. Veșnic vesel și frumos. Când nu e zăpadă Cușma asta de argint Doarme în ograda Nu mă apară de vânt Dar cand ninge afară Dar pe deget dac-o țin, Cu copiii zboară. Niciodată nu mă-nspin. ¾ FABULE Petrecuse cu chitară, Toată vara, Însă, iată că ntr-o zi, Greierele se trezi Fără musca, fără râma Fără umbră de fărâma. Ce se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele au părăsit ascunzișurile, gâștele și celelalte păsări domestic au început să țipe alarmant; păsările sălbatice zburau speriate de la cuiburile lor.” Iar în alte localități rurale, “caii din ham se agitau speriați, voind să fugă; alții, dimpotrivă, se opreau și nechezau în două picioare în grajduri, nu se atingeau de nutreț; câinii erau speriați, urlau, fugeau, se
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mare și apropiat. Așa s-a întâmplat înainte de 4 martie 1977. La fel se comportă și șopârlele. * Păsările. înainte de cutremur, găinile nu intră în cotețe, sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri, ciripesc neliniștite, pătrund chiar în casele oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate în locuințe, sunt neliniștite, zboară departe, fără a reveni
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri, ciripesc neliniștite, pătrund chiar în casele oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate în locuințe, sunt neliniștite, zboară departe, fără a reveni mult timp la cuiburi. Foarte agitate sunt și păsările din colivii, în special papagalii, care cântă într-una, cu penele înfoiate, bat din aripi, țipă tare. * Caii. Devin neliniștiți, fricoși, refuză hrana, nechează puternic, se ridică
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în captivitate, în colivii, fiind preferate păsările granivore ( sticleți, scatii, florinți, cânepari). Uneori, păsările pot muri accidentate, datorită tehnologiei umane: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea păsărilor mari între conductorii de electricitate, izbirea de geamuri, lovirea păsărilor care zboară jos, deasupra șoselelor cu autovehicule. Poluarea aerului și a apelor prin utilizarea pesticidelor duce la degradarea ecosistemelor care devin improprii pentru viața multor specii de animale, inclusiv de păsări. Totuși unele specii care sunt dotate cu o capacitate mare de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vorba de televiziune, Facebook, rețele de socializare, Internet, SMS. Toate acestea îndeplinesc acum străvechiul vis al respectabilei magii: acela de a învinge spațiul și timpul, de a face posibilă ubicuitatea persoanei umane, de a comunica la mari distanțe, de a zbura prin aer etc. Diferența enormă între aceste două magii democratice (Culianu) este aceea că televiziunea a fost mult mai lentă. Computerul personal, telefonul mobil și Facebook-ul au facut posibilă o circulație formidabilă a informației, fenomen tipic societății informatice post-industriale. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
amintite mai sus ajută poetului să pună În lumină trăsăturile morale superioare ale ostașului sovietic liberator. (Ă). Versurile de mai jos ilustrează comportamentul său adânc uman, rod al educației comuniste: «Și-n piață, chiar În piața pe unde calci acuma, Zbură din tanc o fată cu pletele de foc. Cu grijă strânse pruncul la piept cum face muma Și-l ridică spre soare ținându-l de mijloc». (Ă). Unii dintre poeții noștri au Încercat să surprindă pe altă cale ceva din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e bucătar și Îi dăruiește lui Nică o pâine. «Cum, Întreabă copiii, pâinea se face din grâu și bobul de grâu se gătește pe el Însuși?». Faptul că Nică crește În timp ce fluturele rămâne la fel de mic, și totuși Nică În continuare zboară pe fluture, stârnește de asemenea confuzii”. DESPRE FASONAREA MOȘTENIRII LITERARE În cursul acestui an, numărul „autorilor burghezi” reconsiderați de pe poziția Înaintată a clasei muncitoare este mult mai mare. Editura de Stat reînvie o serie de colecții editoriale de tradiție: Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
volumul Întâlnirea din pământuri cu «Uitați-vă la el, sări-i-ar bolboșile ochilor! De ce tăceți din gură? Îi sparg capul ăluia care s-o apropia de mineăal dracului să fiu dacă nu pun mâna pe un par și vă zbor!» și continuă astfel În tot capitolul I al nuvelei, el vrea să-și «epateze» cititorii cu Îndrăzneala de a fi reprodus În scris, cu toate amănuntele fotografice, instantaneul mâniei uni om simplu. El este aici naturalist și ca intenție și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din care veacul crește multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
saula, moaie saula! strigă Stubb către vîslașul așezat lîngă coș, iar acesta, scoțîndu-și pălăria, o umplu cu apă de mare, pe care o vărsă peste saulă. Saula se mai desfășură de cîteva ori, pînă cînd încetă să mai joace. Ambarcațiunea zbura acum pe apa clocotindă, întocmai ca un rechin cu toate aripile afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și celălalt la pupa - ceea ce era foarte periculos într-un asemenea zbucium. Judecînd după lungimea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
curînd, aproape că-l ajunseră din urmă. Cei trei secunzi, încremeniți în atitudinea mîndră și cavalerească, pe care-o au hatamanii cînd se apropie de pradă, își îndemnau din cînd în cînd vîslașii de la pupa, cu strigătele: „Uite-o cum zboară! Ura, pentru briza stîrnită de babalîci! Jos cu neamțul! Să i-o luăm înainte!“ Dar Derick avea un asemenea avans, încît, în ciuda bravurii lor, tot el ar fi cîștigat întrecerea, dacă - semn al justiției imanente - vîslașul său din mijloc n-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și arunce lancea de la o distanță, ce i se va fi părut neobișnuit de mare. Dar abia se ridicase harponistul lui în picioare, că Tashtego, Queequeg și Daggoo săriră ca niște tigri și, înșirați în diagonală, își lansară simultan harpoanele; zburînd peste capul harponistului neamț, aceste trei harpoane din Nantucket se înfipseră în trupul balenei. Un nor orbitor de spumă și de vîlvătăi albe! Cele trei ambarcațiuni, zguduite de fuga furioasă a monstrului, izbiră cu atîta putere bordul ambarcațiunii nemțești, încît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Un nor orbitor de spumă și de vîlvătăi albe! Cele trei ambarcațiuni, zguduite de fuga furioasă a monstrului, izbiră cu atîta putere bordul ambarcațiunii nemțești, încît Derick și harponistul lui buimăcit fură azvîrliți în apă, iar chilele celor trei ambarcațiuni zburară razant deasupra lor. Ă Nu vă temeți, grăsanilor! le strigă Stubb, aruncîndu-le din mers o privire fugară. O să vă pescuim în curînd, fiți pe pace! Am văzut niscaiva rechini la pupa - știți, cîinii ăia Sankt-Bernard, care-i ajută pe drumeții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ananghie... Ura! Acuma știu că navigăm! Fiece chilă-i o rază de soare! Ura! Sîntem ca trei tingiri prinse de coada unui jaguar turbat! Am o idee: să mă leg de un elefant înhămat la o cabrioletă. Tii, cum mai zboară roțile pe cîmp cînd te trage-un elefant! E drept că-i pericol mare să te-azvîrle afară, cînd ajungi la un deal. Ura! asta simți cînd te duci la dracul - parcă te dai de-a dura pe-un povîrniș care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e nebunie. în sufletele unora sălășluiește un vultur ca acela din munții Catskill, care poate coborî în rîpele cele mai întunecate, dar, în același timp, poate să se înalțe din ele în zbor, pierzîndu-se în spațiile însorite. Chiar dac-ar zbura veșnic prin acele hăuri, ele sînt în munți, așa că vulturul de munte se află, chiar în zborul său cel mai jos, la o înălțime mult mai mare decît păsările de cîmpie, oricît s-ar avînta acestea în văzduh. Capitolul XCVI
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
medicul arătînd spre el cu cavila de matisit - lucrul ăsta, care contravine tuturor regulilor, este opera căpitanului, nu a mea; el i-a poruncit dulgherului să i-l meșterească și i-a pus în vîrf un ciocan, pe semne ca să zboare creierii cuiva, căci odată a încercat să mi-i zboare chiar mie. Da, cîteodată îl apucă pandaliile, ceva de speriat! Vedeți despicătura asta, domnule? își, scoțîndu-și pălăria, își dădu la o parte șuvițele de păr și dezvălui o scobitură adîncă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care contravine tuturor regulilor, este opera căpitanului, nu a mea; el i-a poruncit dulgherului să i-l meșterească și i-a pus în vîrf un ciocan, pe semne ca să zboare creierii cuiva, căci odată a încercat să mi-i zboare chiar mie. Da, cîteodată îl apucă pandaliile, ceva de speriat! Vedeți despicătura asta, domnule? își, scoțîndu-și pălăria, își dădu la o parte șuvițele de păr și dezvălui o scobitură adîncă în creștet, care nu vădea însă prin nimic c-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cuvînt vreau să-ți spun: unde va ajunge țesătura ta? Ce palat e menită să împodobească? de ce toate aceste strădanii fără istov? Răspunde, țesătorule! oprește-ți mîna puțin! un singur cuvînt vreau să-ți spun! Dar nu, suveica aleargă, motivele zboară pe urzeală, covorul se desfășoară la nesfîrșit, ca apa unui pîrîu. Divinul țesător țese, făcînd atîta gălăgie cu războiul lui de țesut, încît nu mai poate auzi nici un glas omenes; iar noi, cei care ne uităm la război, sîntem la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că bătrînul grec, Prometeu, care se zice că i-a făcut pe oameni, a fost fierar și i-a însuflețit cu ajutorul focului - căci ceea ce e făcut cu focul îi aparține focului. De aceea, probabil că iadul există. Știi, cum mai zboară funinginea! Cu ea i-o fi făcut grecul pe africani... Dulgherule, după ce fierarul o să termine cu catarama aia, spune-i să făurească o pereche de epoleți de oțel - la bordul acestui vas se află un coropcar cu o povară prea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cam mucegăit. La o mică distanță de forjă se opri, îngîndurat și rămase așa, pînă ce Perth, scoțînd în sfîrșit fierul din foc, începu să-l ciocănească pe nicovală; din bucata înroșită țîșneau stoluri dese de scîntei, dintre care unele zburară chiar sub nasul lui Ahab. Ă Ascultă, Perth, aceștia sînt puii Maicii Carey? zise el. Totdeauna îi văd zburînd în preajma ta - sînt niște păsări de bun augur, desigur, însă nu pentru toată lumea. Ia te uită, ei ard, pe cînd tu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sfîrșit fierul din foc, începu să-l ciocănească pe nicovală; din bucata înroșită țîșneau stoluri dese de scîntei, dintre care unele zburară chiar sub nasul lui Ahab. Ă Ascultă, Perth, aceștia sînt puii Maicii Carey? zise el. Totdeauna îi văd zburînd în preajma ta - sînt niște păsări de bun augur, desigur, însă nu pentru toată lumea. Ia te uită, ei ard, pe cînd tu, tu trăiești în mijlocul lor, fără nici o arsură! Ă Pentru că-s ars de sus pînă jos, căpitane Ahab, răspunse Perth
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]