142,295 matches
-
abandonează orice aspirație la o identitate adevărată sau "esențială" și devine astfel rolurile pe care le joacă. În sfârșit, sinele relațional este o perspectivă potrivit căreia indivizii își abandonează orice formă de "sine exclusiv", văzând în schimb orice tip de identitate în termeni de interacțiune socială cu ceilalți. Pentru Gergen, aceste strategii se succed una pe alta în faze și se află într-un raport de cauzalitate cu creșterea popularității culturii postmoderne și cu avântul tehnologic al telecomunicației. Cel mai adesea
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
cu ceilalți. Pentru Gergen, aceste strategii se succed una pe alta în faze și se află într-un raport de cauzalitate cu creșterea popularității culturii postmoderne și cu avântul tehnologic al telecomunicației. Cel mai adesea sociologii au folosit termenul de "identitate" pentru a desemna o idee de "sine" într-un sens Eriksonian larg: proprietăți bazate pe unicitate și individualitate care face ca o persoană să fie distinctă de celelalte. Problema identității a stârnit interesul antropologilor în anii '70, odată cu apariția sensibilității
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
al telecomunicației. Cel mai adesea sociologii au folosit termenul de "identitate" pentru a desemna o idee de "sine" într-un sens Eriksonian larg: proprietăți bazate pe unicitate și individualitate care face ca o persoană să fie distinctă de celelalte. Problema identității a stârnit interesul antropologilor în anii '70, odată cu apariția sensibilității moderne la etnicitate și la mișcări sociale. Acest interes a fost consolidat, în urma noilor dezvoltări ale interpretării sociologice, de reconsiderarea felului în care individul este influențat de contextul social global
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
sociale. Acest interes a fost consolidat, în urma noilor dezvoltări ale interpretării sociologice, de reconsiderarea felului în care individul este influențat de contextul social global și a felului în care individul contribuie la acest context. În același timp, concepția Eriksoniană a identității a rămas în vigoare, cu rezultatul că termenul de "identitate" a continuat până de curând să fie folosit într-o accepție socio-istorică pentru ca, atunci când se pune problema legăturilor unei persoane cu ceilalți în general și cu un anumit grup de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
interpretării sociologice, de reconsiderarea felului în care individul este influențat de contextul social global și a felului în care individul contribuie la acest context. În același timp, concepția Eriksoniană a identității a rămas în vigoare, cu rezultatul că termenul de "identitate" a continuat până de curând să fie folosit într-o accepție socio-istorică pentru ca, atunci când se pune problema legăturilor unei persoane cu ceilalți în general și cu un anumit grup de oameni în particular, a se face referiri la calități de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
atunci când se pune problema legăturilor unei persoane cu ceilalți în general și cu un anumit grup de oameni în particular, a se face referiri la calități de profundă asemănare și de uniformitate a persoanelor. Metoda ambiguă și derutantă a studiului identității a dus la interpretări mai degrabă restrictive ale conceptului, în funcție de două tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective. Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective. Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective. Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări ale ‘identității’ demonstrează cât este de dificil să delimitezi și să clarifici un concept. Cum identitatea este un lucru virtual, este imposibil să fie definită în mod empiric. Studiile asupra identității folosesc termenul cu diferite înțelesuri, de la
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări ale ‘identității’ demonstrează cât este de dificil să delimitezi și să clarifici un concept. Cum identitatea este un lucru virtual, este imposibil să fie definită în mod empiric. Studiile asupra identității folosesc termenul cu diferite înțelesuri, de la asemănare fundamentală, fermă și constantă
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări ale ‘identității’ demonstrează cât este de dificil să delimitezi și să clarifici un concept. Cum identitatea este un lucru virtual, este imposibil să fie definită în mod empiric. Studiile asupra identității folosesc termenul cu diferite înțelesuri, de la asemănare fundamentală, fermă și constantă, la fluiditate, contingență, negociere și așa mai departe. Brubaker și Cooper observă la mulți
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări ale ‘identității’ demonstrează cât este de dificil să delimitezi și să clarifici un concept. Cum identitatea este un lucru virtual, este imposibil să fie definită în mod empiric. Studiile asupra identității folosesc termenul cu diferite înțelesuri, de la asemănare fundamentală, fermă și constantă, la fluiditate, contingență, negociere și așa mai departe. Brubaker și Cooper observă la mulți cercetători o tendință de a confunda termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
fie definită în mod empiric. Studiile asupra identității folosesc termenul cu diferite înțelesuri, de la asemănare fundamentală, fermă și constantă, la fluiditate, contingență, negociere și așa mai departe. Brubaker și Cooper observă la mulți cercetători o tendință de a confunda termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de practici' cu termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de analize'. Într-adevăr, în loc să țină cont de mecanismele prin care conceptul de "identitate" se cristalizează ca realitate, mulți cercetători dovedesc o tendință
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
diferite înțelesuri, de la asemănare fundamentală, fermă și constantă, la fluiditate, contingență, negociere și așa mai departe. Brubaker și Cooper observă la mulți cercetători o tendință de a confunda termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de practici' cu termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de analize'. Într-adevăr, în loc să țină cont de mecanismele prin care conceptul de "identitate" se cristalizează ca realitate, mulți cercetători dovedesc o tendință de a-și urma propriile preconcepții în privința identității, într-un cadru
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
la mulți cercetători o tendință de a confunda termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de practici' cu termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de analize'. Într-adevăr, în loc să țină cont de mecanismele prin care conceptul de "identitate" se cristalizează ca realitate, mulți cercetători dovedesc o tendință de a-și urma propriile preconcepții în privința identității, într-un cadru mai mult sau mai puțin strict al accepțiilor discutate mai sus. În acest context, anumiți cercetători, precum Brubaker și Cooper
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
practici' cu termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de analize'. Într-adevăr, în loc să țină cont de mecanismele prin care conceptul de "identitate" se cristalizează ca realitate, mulți cercetători dovedesc o tendință de a-și urma propriile preconcepții în privința identității, într-un cadru mai mult sau mai puțin strict al accepțiilor discutate mai sus. În acest context, anumiți cercetători, precum Brubaker și Cooper, au sugerat să se renunțe complet la utilizarea conceptului. Pe de altă parte, alții au căutat să
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
la utilizarea conceptului. Pe de altă parte, alții au căutat să introducă niște concepte alternative în încercarea de a captura dinamica și fluiditatea calităților expresiei sinelui ființei sociale numită om. Stuart Hall, de exemplu, sugerează că ar fi oportună tratarea identității ca un proces, astfel încât să poată surprinde realitatea experiențelor sociale diverse și mereu schimbătoare Unii cercetători au introdus ideea de identificare, potrivit căreia identitatea este constituită din diverse componente care sunt ‘identificate’ și interpretate de către indivizi. Construcția unei accepțiuni individuale
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
expresiei sinelui ființei sociale numită om. Stuart Hall, de exemplu, sugerează că ar fi oportună tratarea identității ca un proces, astfel încât să poată surprinde realitatea experiențelor sociale diverse și mereu schimbătoare Unii cercetători au introdus ideea de identificare, potrivit căreia identitatea este constituită din diverse componente care sunt ‘identificate’ și interpretate de către indivizi. Construcția unei accepțiuni individuale a sinelui este înfăptuită prin alegerea personală a indivizilor și a valorilor cu care individul se asociază. Astfel de accepții ale identității sunt eliberatoare
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
potrivit căreia identitatea este constituită din diverse componente care sunt ‘identificate’ și interpretate de către indivizi. Construcția unei accepțiuni individuale a sinelui este înfăptuită prin alegerea personală a indivizilor și a valorilor cu care individul se asociază. Astfel de accepții ale identității sunt eliberatoare deoarece recunosc rolul individului în interacțiunea socială și în construcția identității. Antropologii au contribuit la dezbatere deplasând centrul de interes al cercetării: una dintre primele provocări pentru cercetătorul dornic de a întreprinde o cercetare empirică în acest domeniu
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de către indivizi. Construcția unei accepțiuni individuale a sinelui este înfăptuită prin alegerea personală a indivizilor și a valorilor cu care individul se asociază. Astfel de accepții ale identității sunt eliberatoare deoarece recunosc rolul individului în interacțiunea socială și în construcția identității. Antropologii au contribuit la dezbatere deplasând centrul de interes al cercetării: una dintre primele provocări pentru cercetătorul dornic de a întreprinde o cercetare empirică în acest domeniu este identificarea metodelor analitice potrivite. Conceptul de "limită" este folositor în acest context
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de interes al cercetării: una dintre primele provocări pentru cercetătorul dornic de a întreprinde o cercetare empirică în acest domeniu este identificarea metodelor analitice potrivite. Conceptul de "limită" este folositor în acest context pentru a demonstra felul în care funcționează identitatea. Așa cum Barth, în cercetările sale asupra etnicității, susținea că centrul de interes al investigației este reprezentat de „limita etnică de definește grupul mai degrabă decât materia culturală pe care o cuprinde”, antropologi precum Cohen și Bray au mutat centrul de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
asupra etnicității, susținea că centrul de interes al investigației este reprezentat de „limita etnică de definește grupul mai degrabă decât materia culturală pe care o cuprinde”, antropologi precum Cohen și Bray au mutat centrul de interes al studiului analitic de la 'identitate' la limitele care sunt folosite în scopul realizării identificării . Dacă identitatea este un fel de spațiu virtual în care procesele dinamice și semnele folosite pentru identificare sunt făcute vizibile, limitele furnizează cadrul în care acest spațiu virtual este construit. Cohen
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de „limita etnică de definește grupul mai degrabă decât materia culturală pe care o cuprinde”, antropologi precum Cohen și Bray au mutat centrul de interes al studiului analitic de la 'identitate' la limitele care sunt folosite în scopul realizării identificării . Dacă identitatea este un fel de spațiu virtual în care procesele dinamice și semnele folosite pentru identificare sunt făcute vizibile, limitele furnizează cadrul în care acest spațiu virtual este construit. Cohen și Bray s-au concentrat asupra felului în care ideea de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
grup concep limitele etnice. În calitate de metodă analitică nerestrictivă și flexibilă, conceptul de 'limită' ajută atât la cartografierea, cât și la definirea schimbării și a mutabilității caracteristice felului în care oamenii își percep și își trăiesc experiența sinelui în societate. În vreme ce identitatea este un 'lucru' volatil, flexibil și abstract, manifestările ei și felul în care este trăită și asumată de individ sunt deschise vederii. Identitatea este evidențiată prin intermediul unor semne precum limba, vestimentația, comportamentul și alegerea spațiului, semne a căror efecte depind
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]