144,219 matches
-
primăvara anului 1944 a fost primul semnatar al memoriului-protest al intelectualilor pentru ieșirea României din coaliția militară fascistă. Devine președinte al ARLUS-ului (1944-1967). Din 1946 până în 1961 a fost fără întrerupere deputat în Adunarea Deputaților și apoi în Marea Adunare Națională. După proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, Constantin Ion Parhon a fost ales președinte al Prezidiumului Republicii Populare Române (30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948), făcând parte dintr-un comitet interimar cu funcții prezidențiale (ales de Adunarea
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
Adunare Națională. După proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, Constantin Ion Parhon a fost ales președinte al Prezidiumului Republicii Populare Române (30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948), făcând parte dintr-un comitet interimar cu funcții prezidențiale (ales de Adunarea Deputaților), alături de Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi. În perioada 13 aprilie 1948-2 iunie 1952, Parhon a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (funcție echivalentă cu cea de șef al
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
1948), făcând parte dintr-un comitet interimar cu funcții prezidențiale (ales de Adunarea Deputaților), alături de Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi. În perioada 13 aprilie 1948-2 iunie 1952, Parhon a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (funcție echivalentă cu cea de șef al statului), însă puterea de facto era deținută de Partidul Muncitoresc Român. În iunie 1952 a renunțat la activitatea politică, dedicându-și restul vieții activității de cercetare științifică. La
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
deținând această funcție până la 21 iunie 1986. Urmează apoi numirea la data de 24 noiembrie 1986 în funcția de președinte al Comisiei Centrale de Revizie a P.C.R. Între anii 1961-1989, Verdeț a fost ales ca deputat în toate legislaturile Marii Adunări Naționale. După fuga lui Nicolae Ceaușescu, la 22 decembrie 1989 (vezi: Revoluția română din 1989), Ilie Verdeț a anunțat demisia guvernului Dăscălescu și formarea unui nou guvern ad-hoc format din disidenți. El s-a autoproclamat președinte al unui guvern provizoriu
Ilie Verdeț () [Corola-website/Science/299974_a_301303]
-
de secretar cu probleme organizatorice în regiunea Ploiești (1956-1959) și apoi în regiunea Galați (1962-1965). În anul 1965 este promovat ca prim-secretar al Organizației județene Galați a Partidului Comunist Român (1965-1974), fiind ales în același an deputat în Marea Adunare Națională. Ales în anul 1965 și ca membru în Comitetul Central al PCR, Dăscălescu a fost remarcat de către Ceaușescu în anul 1969 când Dăscălescu a rostit un atac personal la adresa lui Gheorghe Apostol, unul dintre politicienii veterani pe care Ceaușescu dorea
Constantin Dăscălescu () [Corola-website/Science/299975_a_301304]
-
(n. 23 septembrie 1902, București - d. 8 februarie 2000, București) a fost prim-ministru al României în perioada 1961-1974 și președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne în perioada 11 ianuarie 1958 - 21 martie 1961. Tatăl său a fost alsacian, profesor de limba franceză în București, mama franțuzoaică. Prenumele lui era de fapt Jean. a studiat științele juridice și a activat ca
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
În același an, a făcut parte din delegația care a participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost numit ministru de externe în 1957 în guvernul condus de Chivu Stoica În 1958 a fost ales președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale (funcție de șef de stat). A fost ales membru al Biroului Politic al CC al PCR în 1960, poziție pe care a păstrat-o și după numirea sa ca prim-ministru în 1961. În lupta pentru putere care a urmat
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
al tânărului om politic. Dacă în 1914 era prea devreme, la următoarele alegeri parlamentare, din 1919, Tătărescu a fost înscris pe listele național-liberale și ales deputat de Gorj. S-a remarcat de la început prin incisivele și valoroasele sale discursuri în Adunarea Deputaților și în Senat. Politicianul avea să declare mai târziu, în 1932, despre alegerea sa ca deputat: „Când județul acesta căruia îi datorez ființa mea politică și căruia îi voi închina cu recunoștință toate gândurile și toate puterile mele de
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
Jandarmeria și Armata, cunoașteți cu toții împrejurările care au întovărășit acțiunea acestei armate, care în câteva zile a restabilit ordinea în cele câteva sate ocupate și terorizate de bande...” Discursul publicat sub numele „Internaționala a III-a și Basarabia”, rostit în Adunarea Deputaților la 9 decembrie 1925, expunere amănunțită a chestiunii revoltei de la Tatar Bunar și profesiune de credință în ce privea funcția internațională a statului român, de apărător al ordinii democratice europene, a fost unanim aprobată de Parlamentul României, marcând un
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
a ridicat pe arhiepiscopul Bartolomeu la rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Această nouă mitropolie, înființată canonic de către Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005, a fost trecută în Statut și i s-a stabilit denumirea de către "Adunarea Națională Bisericească" pe 1 martie 2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de către un sobor de ierarhi în frunte cu Patriarhul Teoctist. La alegerile desfășurate în data de 12 septembrie 2007 a obținut 66 de voturi
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
regina Elisabeta a acceptat ca urmașii ei și ai lui Filip pe linie masculină, care nu poartă titluri regale, să aibă numele de familie "Mountbatten-Windsor". În 1957, Elisabeta a făcut o vizită de stat în Statele Unite unde s-a adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite. În același tur, a deschis a 23-a sesiune a parlamentului canadian, devenind primul monarh care deschide o sesiune parlamentară canadiană. Doi ani mai târziu, a vizitat din nou Statele Unite ca reprezentant al Canadei. În 1961
Elisabeta a II-a () [Corola-website/Science/299992_a_301321]
-
de la Râureni. Nevoit să se exileze la Viena, a continuat să susțină cauza revoluționară și unirea principatelor Moldova și Țara Românească. A revenit în Țara Românească în august 1857, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la București. A fost unul dintre fondatorii Partidei Naționale, mișcare care a promovat unirea principatelor române și a sprijiit democratizarea și modernizarea lor. Bulevardul Magheru din București și străzi din Sibiu și Timișoara îi poartă numele.
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
stabilit de Direcția de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior (anterior anului 1960) a primit și
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
proclamarea „"rezistenței cetățenești"”, definită astfel de către Ion Mihalache: „Vom impune de jos în sus respectul legii, vom pune în neputință pe jandarm să abuzeze de arma sa, pe primar să fure certificate, pe judecător să fure voturi, poliția să împiedice adunările și manifestațiile”. Este declanșată o campanie susținută de întâlniri și manifestații și marșuri culminând cu cea din 18 martie 1928 când după un marș în București la care au participat circa 50.000 de oameni, Iuliu Maniu s-a prezentat
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Miron Cristea n.n.]. A scris notița la masa mea, în salonul de lângă odaia Reginei"”, renunțând practic la tot ce solicitase în public în aceeași zi. Național-țărăniștii și-au radicalizat discursul și atitudinea. La 6 mai 1928 au organizat o mare adunare la Alba Iulia unde s-a cerut demisia imediată a guvernului Vintilă Brătianu, sau, dacă acesta refuza, executarea unui „"marș asupra Bucureștilor"” (după modelul lui Mussolini) și răsturnarea prin forță a guvernului. La Alba Iulia se vor aduna „"la lumina
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Mussolini) și răsturnarea prin forță a guvernului. La Alba Iulia se vor aduna „"la lumina focurilor înalte, 100.000 de oameni, ca la 1784 sau 1848, strigând «Azi să se schimbe guvernul, azi!», «Murim azi, aici!», « Luăm trenurile cu asalt»"”. Adunarea a declarat guvernul liberal ca anticonstituțional, iar națiunea „"în stare legitimă de apărare și îndreptățită la folosirea oricăror mijloace pentru înlăturarea acestui regim"”. Încercarea de marș asupra Bucureștilor avea să eșueze lamentabil, în special datorită temei apărute în rândul liderilor
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
făcută mai mult sau mai puțin impermeabilă. Era un adăpost rudimentar, dar eficient. Nimeni nu știa cât de mult avea să dureze până când vor fi fost salvați. Wild, foarte optimist, a estimat inițial o lună, și a refuzat să permită adunarea de provizii de carne de focă și pinguin pe termen lung deoarece aceasta, după părerea lui, era o atitudine defetistă. Această politică a dus la confllicte dure cu Thomas Orde-Lees. Orde-Lees nu era o persoană populară, iar prezența sa se
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
bogată și mai puternică. Patricienii orașului erau din ce în ce criticați de burghezia în creștere, care era alcătuită din cetățeni din clasa de mijloc care ocupau funcții administrative în bresle sau lucrau ca și comercianți. Ei au cerut ca adunările orășenești să fie formate din patricieni și burghezi sau cel puțin să existe o restricție privind vânzarea funcțiilor și repartizarea de locuri în consiliu pentru burghezi. Burghezii s-au opus, de asemenea, clerului, despre care credeau că și-a depășit
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
pentru a calcula următoarea valoare hash în timp constant, problema este rezolvată. Acest lucru se realizează cu ceea ce se numește hash rulant. Un hash rulant este o funcție hash proiectată special pentru a activa această operație. Un exemplu simplu este adunarea valorilor fiecărui caracter din subșir. Atunci, se poate folosi această formulă pentru a calcula următoarea valoare hash în timp constant: Această funcție simplă funcționează, dar are ca rezultat execuția prea deasă a liniei 5. Într-un caz extrem, sau în
Algoritmul Rabin-Karp () [Corola-website/Science/313148_a_314477]
-
celor 400, în care fiecare din cele 4 triburi ale Atticii trimitea câte 100 de reprezentanți. Se instituie astfel principiul reprezentativității. Sunt înființate tribunale populare - heliaiai - ca organe de apel la hotărârilor Areopagului și arhonților și sunt sporite atribuțiile Ekklesiei (Adunarea poporului). În următoarele decenii se cristalizează în Attica trei grupări social-politice (origini ale partidelor politice din epoca modernă): pediakoi (proprietari funciari din regiunile fertile); paralioi (locuitorii din timpurile de coastă, îndeosebi meșteșugari și negustori) și diakrioi (populația săracă din zonele
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
rândul lor din tritii și deme (100 circumscripții electorale), realizând și o reformă administrativă. Sfatul celor 400 se transformă în Sfatul celor 500 (câte 50 de fiecare trib trași la sorți anual) și devine acum principalul organism administrativ. Emanație a Adunării Poporului și organ consultativ al acesteia „Consiliul celor 500” (Bulé) cuprindea cetățeni cu peste 30 de ani (buleuți). El pregătea lucrările Adunării și ordinea de zi a ședințelor, îndeplinea și controla funcțiile administrative, ocupându-se de problemele curente. Membrii consiliului
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
500 (câte 50 de fiecare trib trași la sorți anual) și devine acum principalul organism administrativ. Emanație a Adunării Poporului și organ consultativ al acesteia „Consiliul celor 500” (Bulé) cuprindea cetățeni cu peste 30 de ani (buleuți). El pregătea lucrările Adunării și ordinea de zi a ședințelor, îndeplinea și controla funcțiile administrative, ocupându-se de problemele curente. Membrii consiliului primeau indemnizație. Cum cei 500 de membri nu se puteau întruni zilnic, în sânul ei funcționa permanent un fel de comitet executiv
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
pritania), compus din cei 50 de membri ai fiecărui trib, care funcționa pe rând fiecare câte 36 de zile. În fiecare zi unul din pritani, ales de ceilalți, prezida lucrările zilei respective și - dacă în acea zi se reunea și Adunarea Poporului - prezida și lucrările Adunării. Cei 10 strategi sunt încă subordonați, la începutul sec.V i.e.n., arhontelui Polemarh. După ce funcțiile celor 9 arhonți (Clistene a adăugat un al zecele arhonte cu funcția de secretar, pentru ca numărul lor să corespundă cu
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
de membri ai fiecărui trib, care funcționa pe rând fiecare câte 36 de zile. În fiecare zi unul din pritani, ales de ceilalți, prezida lucrările zilei respective și - dacă în acea zi se reunea și Adunarea Poporului - prezida și lucrările Adunării. Cei 10 strategi sunt încă subordonați, la începutul sec.V i.e.n., arhontelui Polemarh. După ce funcțiile celor 9 arhonți (Clistene a adăugat un al zecele arhonte cu funcția de secretar, pentru ca numărul lor să corespundă cu cele zece triburi) au devenit
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
a adăugat un al zecele arhonte cu funcția de secretar, pentru ca numărul lor să corespundă cu cele zece triburi) au devenit onorifice, funcțiile arhontelui strateg - odinioară comandant suprem al armatei - le revin exclusiv celor 10 strategi. Aceștia erau aleși de Adunare, și nu trași la sorți, putând fi realeși de mai multe ori. Influența lor în societate a devenit considerabilă ceea ce explică și faptul că Pericle a fost unicul conducător real al Atenei deși era doar prim-strateg. Erau singurii care
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]