150,059 matches
-
Recomandat celor cu vârsta peste 12 ani. Spectacolul Nu ne-am născut în locul potrivit împletește poveștile de viață a 5 persoane care au trăit experiența refugiului, cu fragmente din „Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini”. Spectacolul își propune să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației, în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea
Comunicat: Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/295841_a_297170]
-
pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. </p> Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și justifica pactul cu „istoria convenabilă”. Istorii personale ale celor
Comunicat: Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/295841_a_297170]
-
din partea conducerii Uniunii Artiștilor Plastici din România prin care au fost informate că va trebui să părăsească spațiul în care își desfășurau activitatea de aproape 3 ani. În Șelari 13 urma să se mute echipa Pavilion. Conducerea UAPR le-a propus coordonatoarelor Atelier 35 să își continue munca în spațiul de la subsolul galeriei Ori</i></b><b><i>zont, argumentând că de acolo ar deranja mai puțină lume.</i></b> Între timp, Pavilion și-a retras participarea cu amendamentul „dar nu
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
au existat și întreruperi: 1990-1995 și 2005-2007, iar reactivarea Atelier 35 se datorează în mare parte echipei precedente. Înainte de 2007 în spațiul din Șelari 13 funcționase galeria NIT. Echipa formată din Roxana Patrichi, Alexandru Daniel și Vlad Ionescu și-a propus să reactiveze spiritul Atelier 35 și a început un amplu proiect de cercetare a istoriei Atelier 35. Pe parcurs, din echipă s-au retras Roxana Patrichi și Daniel Alexandru, iar lui Vlad Ionescu i s-a alăturat Silvia Saitoc. În
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
cerința „să fie ceva pe pereți”. V: Cum ați defini direcția curatorială pe care doreați să o imprimați spațiului? L: Nu ne-am dorit să fim genul de spațiu care merge „la sigur” cu „producții culturale de succes”. Ne-am propus să ne asumăm riscuri. De când am venit am realizat 34 de evenimente: workshop-uri, expoziții și acțiuni performative. Ni s-a spus adeseori că natura activității nostre îi deranjeză pe artiștii UAPR care au ateliere în clădire, deși comportamentul nostru a
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
În cele din urmă am vrea să ridicăm întrebarea: oare nu aparține Atelier 35 în egală măsură artiștilor? V: De acord. Și dacă Atelierul aparține celor care lucrează în el, înseamnă că modelul de muncă și modelul de producție artistică propus de Atelier 35 este unul radical diferit de ce consideră Uniunea că ar trebui să fie. Munca poate fi caracterizată prin colaborare, muncă colectivă, sprijin reciproc. Accesul se face atât prin apel liber - cineva propune un proiect - cât și prin alegerea
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
muncă și modelul de producție artistică propus de Atelier 35 este unul radical diferit de ce consideră Uniunea că ar trebui să fie. Munca poate fi caracterizată prin colaborare, muncă colectivă, sprijin reciproc. Accesul se face atât prin apel liber - cineva propune un proiect - cât și prin alegerea curatorială. Atelierul oferă doar un spațiu și o recuzită necesară instalării. Condițiile materiale precare sunt contrabalansate însă prin deschiderea către o comunitate - ce am putea numi scena de artă alternativă din București - deschidere manifestată
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
și protecție a membrilor săi în condiția lor de muncitori. Odată cu schimbarea de paradigmă politică din 1989, uniunile au ocazia să se reformeze și să încerce eliminarea părții autoritare a ambivalenței lor. În ce măsură UAPR reușește asta sau măcar și-o propune e o întrebare foarte pertinentă. Uniunile de creatie dețin încă resurse imobiliare si organizatorice foarte importante: ateliere, spații de expunere, sau tabere de creatie[7]. De asemenea ele au beneficiul unei răspândiri în teritoriu. Cum sunt gestionate aceste resurse? Ce
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
comunitară desfășurat împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneții, stimularea creativității în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și justifica pactul cu „istoria convenabilă”. Istorii personale ale celor
Comunicat: POST SCRIPTUM – spectacol al echipei VÂRSTA4. () [Corola-website/Science/295837_a_297166]
-
de stat. Noua Generație de sacrificiu? Cu motto-ul „un Teatru nou pentru un Public nou”, Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București a lansat in ianuarie 2014 programul 9G (TNB pentru Noua Generație de Creatori de Teatru), prin care își propune să vină în întâmpinarea tinerilor creatori de teatru. Programul se derulează sub auspiciile Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”. În urma unui concurs de proiecte, la care au fost înscrise 42 de titluri, echipa de selectie a reținut șapte
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
tinerilor creatori declarați căștigători și maniera discutabilă în care Teatrul Național și-a asumat acest proiect. Semnatarii acestei scrisori sunt o parte dintre tinerii artiști liber profesioniști care au ales să își înscrie proiectele în această competiție, considerând acceptabile condițiile propuse de Teatrul Național în materialul de anunțare al concursului respectiv, cu toate că, în formulele abordate de alte teatre pentru astfel de concursuri, odată alese, proiectele câștigătoare sunt integral produse din bugetele teatrelor și artiștii remunerați ca orice alți colaboratori ai teatrului
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
pentru astfel de concursuri, odată alese, proiectele câștigătoare sunt integral produse din bugetele teatrelor și artiștii remunerați ca orice alți colaboratori ai teatrului respectiv. În niciunul dintre celelalte proiecte adresate tinerilor nu se punea problema de reprezentații gratuite. Teatrul Național propunea însă anul trecut o formulă nouă, axată pe ideea că tinerii artiști au ocazia de a lucra în condiții de teatru profesionist proiecte care îi reprezintă, neîngrădite de o tematică repertorială sau estetică anume, ceea ce l-a făcut tentant pentru
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
teatral național, artiștii care lucrează fiind desconsiderați și devalorizați, puși în situația de a aduce bani unei instituții de stat. Care mai este rolul unei insituții de stat dacă adoptă mecanisme de funcționare proprii unei organizații private? Cum și-a propus Teatrul Național să creeze acest public? De ce echipele spectacolelor sunt puse în situația de a-și face publicitate, când există un departament care ar trebui să se ocupe de asta? Nu a obținut, de fapt, Teatrul Național, prin intermediul acestui proiect
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
ci la aportul de imagine. În concluzie, solicităm TNB-ului un răspuns la fiecare dintre punctele de mai jos: 1. Actorii spectacolelor incluse în stagiune sunt exclusiv plătiți din încasări, TNB-ul reținând totuși parte din formula sălii. Cum își propune teatrul să ajute tinerii în aducerea acestui public plătitor de bilet astfel încât ei chiar să fie plătiți pentru munca depusă? 2. Teatrul Național nu are o strategie coerentă și consecventă de promovare unitară a spectacolelor acestui program. Dacă mediatizarea este
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
8. Există o reticență a multor angajați TNB implicați în realizarea proiectelor față de acest program, manifestată prin lipsa de răspuns cu privire la soluționarea problemelor/necesităților întâmpinate de tinerii creatori, imaginea programului în interiorul teatrului fiind asociată cu teatrul de amatori. Cum își propune teatrul să ajute la asimilarea acestui program? 9. Celor 7 echipe câștigătoare în ediția pilot nu li s-a cerut feedback, deși așa ar fi fost indicat unui proiect care dorește să devină peren (o constantă a Teatrului Național), formula
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
drepturi, în relație cu instituții de stat și cu structuri independente.Întâlnirea de pe 5 mai a apărut ca o necesitate - de dialog, acțiune și cooperare - la dezbaterea din 25 aprilie între artiștii independenți și reprezentanți ai instituțiilor de spectacole. Ne propunem ca acesta să fie primul efort dintr-un demers susținut și solid, de organizare colectivă a celor care lucrează independent în domeniul artelor spectacolului. La dezbaterea care a avut loc pe 25 aprilie, de la ora 11.00, la Teatrul LUNI
Solidarizarea artiștilor independenți () [Corola-website/Science/295848_a_297177]
-
se face pe bază de rezervare. SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295845_a_297174]
-
1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate decisiv de procesele violente ale tranziției românești. Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295845_a_297174]
-
dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate decisiv de procesele violente ale tranziției românești. Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și justifica pactul cu „istoria convenabilă”. Istorii personale ale celor
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295845_a_297174]
-
de rezervare.</b><b></b></p> SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295851_a_297180]
-
1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate decisiv de procesele violente ale tranziției românești. </a> Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295851_a_297180]
-
supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate decisiv de procesele violente ale tranziției românești. </a> Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și justifica pactul cu „istoria convenabilă”. Istorii personale ale celor
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295851_a_297180]
-
paradigmei euocentriste și prin integrarea unor perspective cît mai variate asupra acestui complex fenomen. În spiritul interdisciplinarității cultivat și în cadrul edițiilor precedente, ediția a IV-a a Conferințelor de Vară de la Telciu invită cercetători și universitari din întreaga lume să propună comunicări pe acest subiect și sugerează cîteva tematici: Modernitate, Modernizare, Postcolonialism si Decolonialitate. Est și Vest, Sud și Nord sau despre proiectarea periferiilor și a inferiorității. Peninsula Balcanică - Peninsula Iberică sau Orientul Europei. Colonialismul și construirea inegalităților. Așteptăm propunerile celor
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
singura generație din ultimii zece ani care a studiat și montat Brecht în timpul facultății, la recomandarea directă a lui Nicolae Mandea, unul dintre profesorii noștri de regie. Într-o facultate în care se cultivau compromisul, supunerea și conformismul, Mandea ne propunea revoltă, spiritul de fronda, revoluția. Într-o facultate în care anticomunismul de opereta făcea casă bună cu discursul nostalgic interbelic, condimentat cu rasisme de tot felul, Mandea își asumă un mesaj direct de stânga, ne recomandă autoare anarhiste, era un
DISPARIŢIA LUI NICOLAE MANDEA? () [Corola-website/Science/295861_a_297190]
-
tu esti în afara istoriei și trebuie să faci ceva supranatural, să-ți depășesști condiția fundamentală ca să intri în istorie. D: Încerc să trec puțin mai departe în timp acum, mă gândeam și la care sunt specificitățile procesului de modernizare comunist, propus de regimul socialist de dupa 1945. Pentru că până la urmă, tot un model de modernizare, o „intrare în istorie”, atât în planul subiectivității oamenilor, cât și în planul modernizării proceselor de producție, a propus și comunismul. Cel puțin în privința modernizării economice, acest
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]