KorAP: Find »[drukola/base=amenințare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...565 566 567 ...973 >

24,313 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

acest caz, perspectiva unei viitoare cooperări NATO-Rusia va eșua442. La două săptămâni după summitul NATO, într-un interviu la CNN, premierul Vladimir Putin aprecia că dacă la propunerile Moscovei există doar răspunsuri negative și la granițele rusești sunt create noi amenințări, atunci Rusia trebuie să își asigure propria securitate. Dacă vor fi amplasate rachete de interceptare în 2012 sau 2015 de-a lungul frontierelor rusești, se consideră că acestea vor acționa împotriva potențialului nuclear, al arsenalului rusesc, ca urmare acest fapt

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
cu rachete balistice 452. Aceeași idee a fost acreditată și de către ministrul Apărării, Gabriel Oprea, potrivit căruia decizia contribuie major la creșterea nivelului de securitate a României, stat membru al Alianței Nord-Atlantice, garantând acoperirea integrală a teritoriul național de eventuale amenințări cu lovituri cu rachete balistice 453. Mai mult, în conformitate cu opinia președintelui Senatului, Mircea Geoană, decizia României ar constitui cea mai importantă decizie de securitate națională din ultimii ani, legată de securitatea noastră națională și de securitatea spațiului nord-atlantic454. De asemenea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
fi informate, periodic, de către România și SUA asupra evoluției acestui proiect, în spiritul transparenței și deschiderii care caracterizează relația transatlantică. ● motivația deciziei. Necesitatea participării României la sistemul antirachetă decurge din evoluțiile politice și tehnologice, având în vedere că riscul de amenințări cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune din partea altor state sau actori non-statali a crescut. Cele mai recente studii în materie indică faptul că zona geografică din care România face parte, respectiv sud-estul Europei, este din ce în ce mai vulnerabilă la

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune din partea altor state sau actori non-statali a crescut. Cele mai recente studii în materie indică faptul că zona geografică din care România face parte, respectiv sud-estul Europei, este din ce în ce mai vulnerabilă la amenințări cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Un alt motiv este faptul că, în contextul acestei vulnerabilități, s-a considerat că România este, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziție pentru a găzdui interceptori tereștri

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
României cu privire la decizia Consiliului Suprem de Apărare a Tării și la datele disponibile referitoare la proiect. Motivația prezentată de statul român a fost aceea că noua abordare a Administrației americane sporește capacitatea de apărare a Europei, în condițiile în care amenințările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, iar zona geografică în care se află România este una din cele mai vulnerabile din acest punct de vedere. În perioada 11-12 februarie 2010 au avut loc

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
cu Rusia, referitor la planurile privind apărarea antirachetă. Precizări suplimentare au fost făcute de către secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la conferința pentru securitate de la Munchen, acesta afirmând că facilitățile militare americane din România nu constituie o amenințare împotriva niciunui stat. Demnitarul a susținut necesitatea eliminării percepțiilor eronate în relația NATO-Rusia, precum și pe aceea a menținerii, în noul concept strategic, a politicii ușilor deschise și a reflectării corespunzătoare a răspunsului Alianței la noile amenințări, inclusiv prin apărarea antirachetă

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
România nu constituie o amenințare împotriva niciunui stat. Demnitarul a susținut necesitatea eliminării percepțiilor eronate în relația NATO-Rusia, precum și pe aceea a menținerii, în noul concept strategic, a politicii ușilor deschise și a reflectării corespunzătoare a răspunsului Alianței la noile amenințări, inclusiv prin apărarea antirachetă 459. Decizia autorităților de la București a fost luată la două săptămâni după cea a Poloniei de a amplasa rachete Patriot-3 în apropierea enclavei ruse Kaliningrad, gest căruia Kremlinul i-a răspuns anunțând că și-ar putea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
de la București, Rusia și-a prezentat noua doctrină militară, aprobată la data de 5 februarie 2010, de către președintele Dmitri Medvedev. În document, care prezintă politica militară pentru următorii zece ani, sistemul american de apărare antirachetă este considerat a fi o amenințare majoră la adresa securității Rusiei, cu motivația că subminează stabilitatea mondială și încalcă actualul echilibru de forțe nucleare. Atitudinea Moscovei se deosebește și de răspunsul față de anunțuri similare făcute, în anul 2007, de Administrația Bush privind amplasarea radarelor în Republica Cehă

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
sau București, ci prin intermediul presei. Andrei Nesterenko consideră că această abordare nu corespunde viziunii de parteneriat pe picior de egalitate în domeniul apărării antirachetă pe care și-o dorește Moscova, iar securitatea europeană este pe cale să devină ostatica unor presupuse amenințări cu rachete care sunt definite într-un mod unilateral 460. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că se așteaptă din partea SUA explicații complete privind amplasarea elementelor sistemului american de apărare antirachetă, ținând cont

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
46-a Conferință de Securitate de la Munchen, vicepremierul Serghei Ivanov, a afirmat, de asemenea, că Moscova așteaptă de la Washington explicații în privința noului scut antibalistic. De asemenea, el a reamintit despre propunerea Rusiei făcută SUA privind evaluarea, în comun, a eventualelor amenințări cu rachete și, în caz de necesitate, de a acționa în mod concertat pentru a preveni aceste atacuri. Serghei Ivanov a mai comunicat faptul că a exprimat îngrijorările Rusiei în ceea ce privește amplasarea elementelor apărării antirachetă în România în cadrul unei întâlniri bilaterale

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Rusia, iar lucrurile stau astfel de câteva secole 474. Afirmațiile experților militari ruși sunt, în schimb, cele mai dure. Colonelul Igor Korotcenko, membru în Consiliului civic de pe lângă Ministerul Apărării al Federației Ruse, consideră amplasarea în România a rachetelor o reală amenințare la adresa securității Rusiei, iar, în cazul în care elemente ale sistemului american vor fi amplasate pe teritoriul României, drept răspuns, Rusia va trebui să declare că aceste facilități vor fi privite drept ținte principale ale atacurilor rachetelor rusești 475. În

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
special, semnificația politică a acestuia și anume acela de consolidare a parteneriatului cu SUA, de garant al însemnătății politice a României în regiune 482. Sistemul de apărare antirachetă american la care participă și România este realizat în contextul în care amenințările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, obiectivul acestuia fiind acela de a spori securitatea colectivă a NATO și pe cea a României. Oficialitățile de la București consideră că operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
imperiul valorilor și legilor girate de organisme internaționale, la un alt optimism, acela al reducerii, în cadrul securității, a semnificației dimensiunii militare, odată cu intrarea în scenă a altor forme de securitate socială, politică, economică și de mediu și, implicit, a reducerii amenințărilor militare, pe măsura creșterii în amploare a manifestării celor asimetrice. Odată cu sfârșitul confruntării bipolare de natură ideologică și militară s-a manifestat un oarecare optimism și în ceea ce privește reglementarea pe baze diplomatice a problematicii armelor nucleare, în general, preocupările internaționale fiind

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
de Cercetare pentru Pace Internațională de la Stockholm, aducea în atenție, în 2007, faptul că numărul crescut de națiuni care au arme nucleare sporește riscul utilizării unor astfel de arme, iar, spre deosebire de perioada Războiului Rece, când armele nucleare erau considerate o amenințare, statele încep să aibă în vedere utilizarea lor488. Instalarea la Casa Albă a președintelui american Barack Obama a adus cu sine două promisiuni esențiale, afirmate în discursul de învestire în funcția de la casa Albă: detensionarea, resetarea relațiilor SUA-Federația Rusă și

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
eșua în decurs de un deceniu, va începe o nouă etapă în cursa înarmării, iar Rusia va fi nevoită să ia decizii legate de desfășurarea noilor arme strategice. În prezent, principala preocupare a celor cinci puteri nucleare, alternând promisiuni și amenințări, este ca unele țări, considerate ca parte a axei răului, să nu se doteze cu armament atomic. La rândul lor, statele incriminate consideră că Tratatul de neproliferare garantează dreptul inalienabil al tuturor de a dezvolta tehnologii nucleare în scopuri pașnice

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
predominat raționalitatea în deciziile celor două puteri nucleare, că descurajarea derivată din capacitatea nucleară cuplată cu voința politică 491 a funcționat, în prezent, gândirea politică pare că ia în considerare un alt raționament: acela care are ca premisă în analizarea amenințării nucleare, îndeosebi, riscurile provenite din iraționalitatea unor actori (state paria sau teroriști). Într-o astfel de analiză s-ar prezuma că statele implicate în programele nucleare dețin capacități sigure și adoptă o atitudine rațională, pericolul fiind generat de factorii iraționali

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
actorii scenei internaționale cad de acord asupra caracterului defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că scutul antirachetă îi reduce capacitatea de disuasiune (nucleară), și drept urmare inserează în doctrina militară ideea că sistemele de apărare antirachetă reprezintă o amenințare la securitatea națională. Este, însă, suficientă perceperea amenințării nucleare doar din perspectiva luării în considerare a iraționalului, în vreme ce este pus în paranteză raționalul care, e drept, a împiedicat o catastrofă nucleară (până acum), dar nu a fost în măsură să

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că scutul antirachetă îi reduce capacitatea de disuasiune (nucleară), și drept urmare inserează în doctrina militară ideea că sistemele de apărare antirachetă reprezintă o amenințare la securitatea națională. Este, însă, suficientă perceperea amenințării nucleare doar din perspectiva luării în considerare a iraționalului, în vreme ce este pus în paranteză raționalul care, e drept, a împiedicat o catastrofă nucleară (până acum), dar nu a fost în măsură să oprească proliferarea fără precedent a armelor nucleare din

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
să le confere semnificații doctrinale, iar cele care aspiră la obținerea lor, mizează pe drepturi egale între țări și pe fragilitatea graniței dintre civil și militar, va face dificil de realizat dezideratul liberalismului, de cooperare internațională, destinată reducerii acestei periculoase amenințări și obținerii consensului cu privire la creionarea unei lumi lipsite de arme nucleare. Bibliografie Documente oficiale Concept stratégique pour la défense et la sécurité des membres de l'Organisation du Traité de l'Atlantique Nord, Engagement actif, défense moderne, Lisbonne, 2011. The

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Le Temps, 12 iunie 2002. Bentegeat, Henri, șef Stat Major al trupelor franceze, În fața proliferării nucleare cel mai bun răspuns e politica de descurajare, interviu în Le Monde, 12 martie 2005. El Baradei, Mohamed, director al AIEA, interviu pe tema amenințării reprezentate de înarmarea nucleară în Der Spiegel, 9 iunie 2008. El Baradei, Mohamed, Iranul vrea, în mod clar, tehnologia nucleară, interviu în Die Welt, 15 decembrie 2008. Baconschi, Teodor, ministrul de Externe, declarație la Baku, Agerpres, 18 martie 2010. Băsescu, Traian

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Daniel Biro, Stanislav Secrieru, "Perspective asupra cauzelor și transformării războaielor", în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., p. 273. 124 Zbigniew Brzezinski, A doua ..., p. 66. 125 International Herald Tribune, 10 decembrie 1997. 126 Zbigniew Brzezinski, A doua... 127 Irina Jinkina, "Amenințări potențiale/SUA caută calea neutralizării lor" în Krasnaia zvezda, nr. 188, 14 august 1997. 128 Richard Beeston, "Rusia are un răspuns nuclear pentru un N.A.T.O. mai extins" în The Times, 30 septembrie 1995. 129 Enrico Franceschini, "Moscova amenință: suntem

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
181 International Herald Tribune, 1 mai 2004. 182 Jimmy Carter, Salvarea neproliferării http://www.washingtonpost.com/31 martie 2005. 183 Henry Kissinger, Crește ... 184 Ibidem. 185 http://nunn-lugar.com/2010. 186 The Economist, 4 ianuarie 1997. 187 Susan Koch, Reducerea amenințării nucleare prin cooperare, http://www.usia.gov/journals/itps/0798/ijpf/frkoch.htn/2009. 188 Laura Payne, SUA semnează noi acorduri de reducere a pericolului nuclear, http://www.cdi.org/2009. 189 WMD Nonproliferation, 24 aprilie 2001.  rachete strategice dislocate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
fr/2010, www.bruxelles 2.eu/2010, www.dsi-presse.com/2010. În raport este încurajată inițiativa secretarului general al NATO de asociere a Rusiei la crearea apărării antirachetă, pentru o eficiență sporită a sistemului, ceea ce presupune o viziune comună a amenințării și reguli clare de vehiculare a informațiilor, subliniind că definirea sistemului de comandă și control trebuie racordată la interesele naționale și regulile de angajament. Potrivit raportului, ambițiile apărării antirachetă trebuie să rămână realiste (fără iluzia unui scut infailibil) și adaptate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
reguli clare de vehiculare a informațiilor, subliniind că definirea sistemului de comandă și control trebuie racordată la interesele naționale și regulile de angajament. Potrivit raportului, ambițiile apărării antirachetă trebuie să rămână realiste (fără iluzia unui scut infailibil) și adaptate evoluției amenințării, condiții în care se vor putea controla investițiile NATO, finanțarea comună urmând a se limita la sistemul de comandă și control. Chiar dacă amenințarea balistică asupra teritoriului național francez sau asupra celui european este redusă în prezent, aceasta nu trebuie să

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Potrivit raportului, ambițiile apărării antirachetă trebuie să rămână realiste (fără iluzia unui scut infailibil) și adaptate evoluției amenințării, condiții în care se vor putea controla investițiile NATO, finanțarea comună urmând a se limita la sistemul de comandă și control. Chiar dacă amenințarea balistică asupra teritoriului național francez sau asupra celui european este redusă în prezent, aceasta nu trebuie să fie neglijată, astfel că, în viitor, dezvoltarea rapidă a capacităților balistice în afara cercurilor marilor puteri impune luarea în considerare a altor scenarii în

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]