KorAP: Find »[drukola/base=bar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...565 566 567 ...586 >

14,630 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

1970), „Die Religionen Altsyriens”, În AA.VV., Die Religionen Altsyriens, Altarabiens und der Mandäer, Stuttgart, pp. 1 sqq. Kiengel, H. (1992), Syria 3000 to 300 B.C. Handbook of Political History, Berlin. Liverani, M. (1988), Vicino Oriente. Storia, società, economia, Roma, Bari. Pope, M.H. și Röllig, W. (1965), „Syrien. Die Mythologie der Ugariter und Phönizier”, În H.W. Haussig (coord.), Wörterbuch der Mythologie, vol. I, Stuttgart, pp. 217 sqq. Xella, P. (1984), „La religione in Siria durante l’Età del Bronzo”, În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Olivier, J.-P. (1971), The Knossos Tablets, Cambridge. Desborough, V.R. d’A. (1964), The Last Mycenaeans and their Successors, Oxford. Finley, M.I. (19709, Early Greece: the Bronze and archaic ages, New York ștrad. it., La Grecia dalla preistoria all’età arcaica, Bari 1972ț. Gérard-Rousseau, M. (1968), Les mentions religieuses dans les tablettes mycéniennes, Roma. Maddoli, G. (coord.) (1977), La civiltà micenea. Guida storica e critica, Roma, Bari. Musti, D. (coord.) (1984), Le origini dei Greci. Dori e mondo egeo, Roma, Bari. Pugliese

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
the Bronze and archaic ages, New York ștrad. it., La Grecia dalla preistoria all’età arcaica, Bari 1972ț. Gérard-Rousseau, M. (1968), Les mentions religieuses dans les tablettes mycéniennes, Roma. Maddoli, G. (coord.) (1977), La civiltà micenea. Guida storica e critica, Roma, Bari. Musti, D. (coord.) (1984), Le origini dei Greci. Dori e mondo egeo, Roma, Bari. Pugliese Carratelli, G. (1960), „Dalle odysseiai aile apoikiai”, În La parola del Passato, nr. 15, pp. 161-187. Sacconi, A. (1974), Corpus delle iscrizioni in lineare B

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
arcaica, Bari 1972ț. Gérard-Rousseau, M. (1968), Les mentions religieuses dans les tablettes mycéniennes, Roma. Maddoli, G. (coord.) (1977), La civiltà micenea. Guida storica e critica, Roma, Bari. Musti, D. (coord.) (1984), Le origini dei Greci. Dori e mondo egeo, Roma, Bari. Pugliese Carratelli, G. (1960), „Dalle odysseiai aile apoikiai”, În La parola del Passato, nr. 15, pp. 161-187. Sacconi, A. (1974), Corpus delle iscrizioni in lineare B di Micene, Roma. Schachermeyer, F. (1986), Mykene und das Hethiterreich, Viena. Ventris, M. și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Religion der archaischen und klassischen Epoche, Stuttgart, Berlin, Köln, Mainz ștrad. it., I Greci, vol. I, Preistoria; Epoca minoico-micenea (sino al sec. IX);vol. II, Età arcaica; Età classica, Milano, 1984ț. Chirassi Colombo, I. (1983), La religione in Grecia, Roma, Bari. Musti, D. (coord.) (1984), Le origini dei Greci. Dori e mondo egeo, Roma, Bari. Nilsson, M.P. (19673), Geschichte der griechischen Religion, vol. I, München. Pettazzoni, R. (1953), La religione nella Grecia antica fino ad Alessandro, Torino. Vernant, J.-P. (1975

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
vol. I, Preistoria; Epoca minoico-micenea (sino al sec. IX);vol. II, Età arcaica; Età classica, Milano, 1984ț. Chirassi Colombo, I. (1983), La religione in Grecia, Roma, Bari. Musti, D. (coord.) (1984), Le origini dei Greci. Dori e mondo egeo, Roma, Bari. Nilsson, M.P. (19673), Geschichte der griechischen Religion, vol. I, München. Pettazzoni, R. (1953), La religione nella Grecia antica fino ad Alessandro, Torino. Vernant, J.-P. (1975), Les origines de la pensée grecque, Paris ștrad. it., Le origini del pensiero greco, Roma

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pensée et formes de société dans le monde grec, Paris ștrad. it., Il cacciatore nero, Roma, 1988ț. Mit și mitologie Burkert, W. (1979), Structure and History in Greek Mythology and Ritual, Berkeley ștrad. it., Mito e rituale in Grecia, Roma, Bari, 1987ț. Détienne, M. (1989), L’invention de la mythologie, Paris ștrad. it., L’invenzione della mitologia, Torino, 1983ț. Graf, F. (1985), Griechische Mythologie, München, Zürich ștrad. it., II mito in Grecia, Roma, Bari, 1987ț. Kirk, G.S. (1974), The nature of Greek

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ștrad. it., Mito e rituale in Grecia, Roma, Bari, 1987ț. Détienne, M. (1989), L’invention de la mythologie, Paris ștrad. it., L’invenzione della mitologia, Torino, 1983ț. Graf, F. (1985), Griechische Mythologie, München, Zürich ștrad. it., II mito in Grecia, Roma, Bari, 1987ț. Kirk, G.S. (1974), The nature of Greek myths, Harmondsworth ștrad. it., La natura dei miti greci, Roma, Bari, 1977ț. Massenzio, M. (1970), Cultura e crisi permanente: la „xenia” dionisiaca, Roma. Sabbatucci, D. (1978), Il mito, il rito e la

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
it., L’invenzione della mitologia, Torino, 1983ț. Graf, F. (1985), Griechische Mythologie, München, Zürich ștrad. it., II mito in Grecia, Roma, Bari, 1987ț. Kirk, G.S. (1974), The nature of Greek myths, Harmondsworth ștrad. it., La natura dei miti greci, Roma, Bari, 1977ț. Massenzio, M. (1970), Cultura e crisi permanente: la „xenia” dionisiaca, Roma. Sabbatucci, D. (1978), Il mito, il rito e la storia, Roma. Scarpi, P. (1992), La fuga e il ritorno. Storia e mitologia del viaggio, Veneția. Veyne, P. (1983

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
delle api. Itinerari mitici e orizzonte storico-culturale della famiglia nell’antica Grecia. Tra i misteri di Eleusi e la città di Atene, Padova. Vegetti, M. (19919, „L’uomo e gli dei”, În J.-P. Vernant (coord.), L’uomo greco, Roma, Bari, pp. 256-287. Vernant, J.-P. și Vidal-Naquet, P. (1972), Mythe et tragédie en Grèce ancienne, Paris ștrad. it., Mito e tragedia nell’antica Grecia, Torino, 1976ț. Winkler, J.J. și Zeitlin, F.I. (coord.), (1991), Nothing to do with Dionysos? Athenian Drama

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
antica, vol. III, Introduzione alle culture antiche,Torino, pp. 85-100. Misterii, misticism și erezie Burkert, W. (1972), Lore and Science in Ancient Pythagoreanism, Cambridge (Mass.). Burkert, W. (1987), Ancient Mystery Cults, Cambridge (Mass.), Londra ștrad. it., Antichi culti misterici, Roma, Bari, 1989ț. Détienne, M. (1977), Dionysos mis à mort, Paris ștrad. it., Dioniso e la pantera profumata, Roma, Bari, 1981ț. Graf, F. (1974), Eleusis und die orphische Dichtung Athens in vorhellenistischer Zeit, Berlin, New York. Guthrie, W.C. (19522), Orpheus and Greek Religion

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
and Science in Ancient Pythagoreanism, Cambridge (Mass.). Burkert, W. (1987), Ancient Mystery Cults, Cambridge (Mass.), Londra ștrad. it., Antichi culti misterici, Roma, Bari, 1989ț. Détienne, M. (1977), Dionysos mis à mort, Paris ștrad. it., Dioniso e la pantera profumata, Roma, Bari, 1981ț. Graf, F. (1974), Eleusis und die orphische Dichtung Athens in vorhellenistischer Zeit, Berlin, New York. Guthrie, W.C. (19522), Orpheus and Greek Religion, Londra. Mylonas, G.E. (1961), Eleusis and the Eleusinian Mysteries, Princeton (N.J.). Sabbatucci, D. (1965), Saggio sul misticismo greco

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
New York ștrad. it., Homo Necans. Antropologia del sacrificio cruento nella Grecia antica, Torino 1981ț. Durand, J.-L. (1986), Sacrifice et labour en Grèce ancienne, Paris, Roma. Grottanelli, C. și Parise, N.F. (coord.) (1988), Sacrificio e società nel mondo antico, Roma, Bari. Sabbatucci, D. (1992), „Rito e sacrificio”, În M. Vegetti (coord.), L’esperienza religiosa antica, vol. III, Introduzione alle culture antiche, Torino, pp. 14-28. Vernant, J.-P. și Détienne, M. (coord.), (1979), La cuisine du sacrifice en pays grec, Paris ștrad

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Göttingen. Maddoli, G. (1971), „Il rito degli Argei”, În La Parola del Passato, nr. 16, pp. 153-166. Maddoli, G. (1988), „Religione e culti”, În Un secolo di ricerche in Magna Grecia, ACT. Maddoli, G. (coord.) (1992), La civiltà micenea, Roma, Bari. Martin, H.G. (1985), Tempelkultstatuen, Roma. Milani, C. (1976), „Osservazioni sul latino lectirstenium”, În Rendiconti Ist. Lombard. Sc. Lett., nr. 110, pp. 231-242. Mommsen, T. (1843), De collegiis et sodaliciis Romanorum. Accedit inscripțio Lanuvina, Roma. Morel, J.P. (1975), „L’expansion phocéenne

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Central Italy”, În E. Peruzzi, Mycenaeans in Early Latium. With an Archaeological Appendix by Lucia Vagnetti, Roma., pp. 151-167. Vagnetti, L. (1992), „Ricerche recenti sulle relazioni fra l’Egeo e l’Occidente mediterraneo”, În G. Maddoli, La civiltà micenea, Roma, Bari, pp. 217-234. Vermeule, C. (1987), The Cuit Images of Imperial Rome, Roma. Vermaseren, M.J. (1977-1989), „Corpus Cultus Cybelae Attidisque”, I-VII, În EPRO, nr. 50, Leiden. Vieneis, E. (coord.) (1982), Alle origini del latino, Atti del Convegno della Società italiana

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
dans l’antiquité, vol. I-IV, Paris. Brühl, A. (1953), Liber Pater. Origine et expansion du culte dionysiaque à Rome et dans le monde romain, Paris. Burkert, W. (1987), Ancient Mystery Cults, Cambridge (Mass.) ștrad. it., Antichi culti misterici, Roma, Bari 1988ț. Cerfaux, L. și Tondriau, J. (1958), Un concurrent du christianisme. Le culte des souverains dans la civilisation gréco-romaine, Paris, Tournai. Cumont, F. (1896-1899), Textes et Monuments figurés relatifs aux Mystères de Mithra, vol. I-II, Bruxelles. Cumont, F. (1906

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
the Greeks, Berkeley. Festugière, A.-J. (1972), Etudes de religion grecque et hellénistique, Paris. Foucart, P.F. (1873), Des associations religieuses chez les Grecs. Thiases, éranes, orgéons, Paris. Fox, L.R. (1986), Pagans and Christians, Londra ștrad. it., Pagani e cristiani, Roma, Bari, 1991ț. Fraser, P.M. (1972), Ptolemaic Alexandria, vol. I-III, Oxford. Gallavotti, C. (1977), „Un’epigrafe teosofica ad Enoanda nel quadro della teurgia caldaica”, În Philologus, nr. 121, pp. 95-105. Grandjean, Y. (1975), Une nouvelle arétalogie d’Isis à Maronée, Leiden

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Oxford. Gallavotti, C. (1977), „Un’epigrafe teosofica ad Enoanda nel quadro della teurgia caldaica”, În Philologus, nr. 121, pp. 95-105. Grandjean, Y. (1975), Une nouvelle arétalogie d’Isis à Maronée, Leiden. Guidorizzi, G. (coord.) (1988), Il sogno in Grecia, Roma, Bari. Kornemann, E. (1901), „Zur Geschichte der antiken Herrscherkulte”, În Klio, nr. 1, pp. 51-146. Lewy, H. (1978), Chaldean Oracles and Theurgy. Mysticism Magic and Platonism in the Later Roman Empire, Cairo, 1956 (nouă ediție Îngrijită de M. Tardieu, Paris, 1978

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1984), Elio Aristide. Discorsi sacri, Milano. Nilsson, M.P. (19552-19612), Geschichte der griechischen Religion, vol. I-II, München. Nilsson, M.P. (1975), The Dionysiac Mysteries of the Hellenistic and Roman Age, Lund. Nock, A.D. (1961), Conversion, Oxford ștrad. it., La conversione, Roma, Bari, 1974ț. Nock, A.D. (1972), Essays on Religion and the Ancient World, vol. I-II, Oxford. Nock, A.D. și Festugière, A.-J. (coord.), (1954-1960), Corpus Hermeticum, vol. I-IV, Paris. Préaux, C. (1978), Le monde hellénistique. La Grèce et l’Orient

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
termeni asemănători celor cu care fusese exprimată anterior o condamnare analoagă a maniheismului (pentru texte legate de aceasta, cf. Zaehner, 1955, pp. 429 sqq.). Mitul lui Zurw³nxe "Zurwa>n" (cf. Schaeder, 1941) ne este cunoscut din izvoare creștine, armene (Teodor bar K½nay și Yohann³n bar Penkay¶) și siriace (Eznik din Kolb și Elizeu Vardapet), pe lângă care cu greu ar mai putea apărea alte izvoare (cf. Henning, 1951, pp. 50 sq.). Zurw³n este reprezentat ca tată a doi gemeni, Ohrmazdxe "Ohrmazd" și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care fusese exprimată anterior o condamnare analoagă a maniheismului (pentru texte legate de aceasta, cf. Zaehner, 1955, pp. 429 sqq.). Mitul lui Zurw³nxe "Zurwa>n" (cf. Schaeder, 1941) ne este cunoscut din izvoare creștine, armene (Teodor bar K½nay și Yohann³n bar Penkay¶) și siriace (Eznik din Kolb și Elizeu Vardapet), pe lângă care cu greu ar mai putea apărea alte izvoare (cf. Henning, 1951, pp. 50 sq.). Zurw³n este reprezentat ca tată a doi gemeni, Ohrmazdxe "Ohrmazd" și Ahrimanxe "Ahriman": primul, născut

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pretextul unui banchet sacru, i-a invitat pe plebeii cei mai Îndrăzneți ș...ț, a Înșiruit nedreptățile, persecuțiile și celelalte rele ale oprimării”). Informațiile istorice confirmă vechimea și răspândirea lucus-ului În funcție de templu. Termenii de origine germană nordică veche loh și bar, „loc sacru, altar”, indică tocmai pădurea sacră. În rest, puținele temple care existau deja Într-o epocă mai veche trebuie să fi fost extrem de elementare, de cele mai multe ori ceva mai mult decât o Împrejmuire de pietre: haruh din germana nordică

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420

și a leziunilor de left main, ghidul de prevenție secundară a bolilor cardiovasculare la vârstnici al AHA din 2013 ridică un semn de întrebare privind tehnica ce trebuie utilizată la această grupă de vârstă. Un studiu publicat în 1996, intitulat BARI, care a comparat cele două tehnici, a arătat un avantaj net al BAC față de APTL, fără montare de stent, în ceea ce privește supraviețuirea la pacienții cu boală pluricoronariană și DZ, independent de vârstă (161) . O meta-analiză recentă care a inclus 66 de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525

s-a îndreptat spre Ragusa, unde a trudit mult timp în arhive și a fost copleșit de frumusețea orașului. Așa cum spunea el, "în Dalmația mă simt ca în Italia, cu toate că nu sînt în Italia". De la Ragusa s-a întors la Bari, apoi la Danzig, în nordul Germaniei, unde a cercetat arhivele Ordinului Teutonilor; a trecut apoi pe la Lvov și Cracovia (pe al cărui superb centru istoric Iorga îl considera drept "Ragusa Poloniei"). La Königsberg, Iorga a discutat cu germanii de acolo

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286

Înainte, dar râzând În hohote de patosul exagerat și naivitatea amorului american și a rutinei domestice. În același timp Însă, acordau o atenție sporită stilului actoricesc adesea subversiv. Muzica din filmele americane a reapărut În Europa la radio, În cafenele, baruri și discoteci. Limbajul corporal al tinerilor rebeli americani - așa cum se vedea În film - a devenit pentru contemporanii lor europeni ultimul răcnet. Tinerii europeni au Început să se Îmbrace „În stil american”: când primii blugi „Levi’s originali” au fost scoși

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]